Percorso italiano → romeno · 12 mesi · autonomo
Dalle prime parole alla conversazione vera.
Un percorso, mese dopo mese.
Come funziona
Questa piattaforma è pensata per un madrelingua italiano che vuole arrivare a sostenere una conversazione vera in rumeno — non solo riconoscere qualche parola. È autonoma e autosufficiente: tutto il materiale (grammatica, vocabolario, pronuncia, dialoghi, esercizi) è già dentro questa pagina, senza bisogno di app, audio esterni o link ad altri siti.
Il percorso dura 12 mesi, suddivisi in 4 settimane ciascuno (48 settimane totali). Ogni settimana è organizzata come un piano di studio di 7 giorni: vocabolario esteso nei primi giorni, poi la grammatica che serve a usarlo, le espressioni di sopravvivenza per la conversazione, due dialoghi in registri diversi più un breve testo di lettura, e infine una giornata di ripasso con esercizi misti.
L'italiano e il rumeno sono entrambe lingue romanze: condividono gran parte del lessico di base e molta della struttura grammaticale. Questo percorso sfrutta sistematicamente le somiglianze e segnala con chiarezza i punti dove le due lingue divergono — è lì che si gioca davvero la fluidità.
Il percorso completo
Una progressione pensata sui livelli del Quadro Comune Europeo (QCER), da A1 a C1, accelerata nei primi mesi grazie alla vicinanza tra italiano e rumeno. I Mesi 01, 02, 03, 04, 05, 06, 07, 08, 09, 10, 11 e 12 sono sviluppati per intero qui sotto: il percorso è completo, dalle prime parole alla conversazione libera, con la stessa profondità di dettaglio in ogni mese.
Riferimento permanente
Il rumeno si legge in modo molto regolare: quasi ogni lettera corrisponde sempre allo stesso suono. La maggior parte delle lettere si pronuncia esattamente come in italiano (b, d, f, l, m, n, p, r, t, v, z, e i gruppi ce/ci, che/chi, ge/gi, ghe/ghi si comportano come in italiano). Qui sotto trovi solo le lettere e i suoni che non esistono in italiano o che si comportano diversamente — torna a consultare questa tabella ogni volta che hai un dubbio, in qualsiasi mese del corso.
| Lettera | Come si pronuncia | Esempio | Significato |
|---|---|---|---|
| ă | Suono "muto" intermedio, come la "e" finale del francese "le" o la "a" inglese di "about". Non esiste in italiano: labbra rilassate, bocca quasi chiusa. | masă | tavolo |
| â / î | Stesso identico suono, due grafie diverse per posizione (î a inizio/fine parola, â all'interno). Si ottiene pronunciando una "i" tirando la lingua indietro, verso la gola. | român, înțeleg | rumeno, capisco |
| e | Come la "e" italiana. Attenzione: in poche parole molto comuni (el, ea, este, eu, ești) si pronuncia "ie". | este → "ieste" | è |
| h | A differenza dell'italiano è sempre pronunciata, leggermente aspirata, come la "h" inglese di "house". | hotel | hotel |
| j | Come la "j" francese di "jour", o come l'inglese "s" di "vision": una "sc" italiana ma sonora/vibrata. | joc | gioco |
| ș | Identica alla "sc" italiana davanti a e/i, come in "scena" o "sciare". | șapte | sette |
| ț | Come la "z" sorda italiana di "zio" o "grazie" (suono "ts"). | țară | paese, patria |
| s | Sempre sorda come la "s" di "sasso", mai sonora come in "rosa". | casă | casa |
| x | Quasi sempre "cs" (raramente "gz"), come l'italiano "x" in parole straniere. | taxi | taxi |
| i finale | Dopo consonante, a fine parola, è spesso brevissima/quasi muta: segnala solo che la consonante precedente è "palatalizzata" (più morbida). | lupi | lupi |
Mese 01 · Livello A1
Il primo mese costruisce le fondamenta: come suona il rumeno, come ci si presenta, come si formano frasi semplici con "essere" e "avere", come si contano le cose e come si parla della propria famiglia. Ogni settimana è un piano di studio completo di 7 giorni: non limitarti a leggere, segui l'ordine giorno per giorno e completa sempre gli esercizi prima di passare oltre.
Obiettivo: salutare in ogni momento della giornata, presentarsi, dire da dove vieni e sostenere un primo scambio completo.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: saluti, cortesia, stato d'animo, congedo, nazionalità (37 parole) |
| 3 | Grammatica: pronomi personali, il verbo "a fi" — presente, negazione, domande |
| 4 | Grammatica: registro formale/informale (tu / dumneavoastră) + punti di attenzione per italiani |
| 5 | 20 frasi di sopravvivenza per gestire una prima conversazione |
| 6 | Due dialoghi (informale e formale) + breve testo di lettura "Despre mine" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Bună / Bună dimineața | bu-nə / di-mi-neats-a | Ciao / Buongiorno (mattina presto) |
| Bună ziua | bu-nə zi-wa | Buongiorno (formale, durante il giorno) |
| Bună seara | bu-nə sea-ra | Buonasera |
| Noapte bună | noap-te bu-nə | Buonanotte |
| Salut | sa-lut | Ciao / Salve (tra pari, informale) |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Te rog | te rog | Per favore (informale) |
| Vă rog frumos | və rog fru-mos | La prego cortesemente (formale) |
| Mulțumesc / Mersi | mul-tsu-mesk / mer-si | Grazie / Grazie (colloquiale) |
| Mulțumesc mult | mul-tsu-mesk mult | Grazie mille |
| Cu plăcere | ku plə-tʃe-re | Prego / Con piacere |
| Scuze / Pardon | sku-ze | Scusa / Scusi |
| Nicio problemă | ni-tʃo pro-ble-mə | Nessun problema |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| bine | bi-ne | bene |
| foarte bine | fo-ar-te bi-ne | molto bene |
| rău | rəw | male |
| așa și așa | a-sha shi a-sha | così così |
| obosit / obosită | o-bo-sit | stanco / stanca |
| ocupat / ocupată | o-ku-pat | occupato / occupata |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| La revedere | la re-ve-de-re | Arrivederci (formale) |
| Pa | pa | Ciao (per congedarsi, informale) |
| Ne vedem curând | ne ve-dem ku-rɨnd | Ci vediamo presto |
| Toate cele bune | to-a-te tʃe-le bu-ne | Tutto il meglio / stammi bene |
| Drum bun | drum bun | Buon viaggio |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| și / sau / dar | shi / saw / dar | e / o / ma |
| pentru că / deci | pen-tru kə / detʃ | perché / quindi |
| foarte / puțin | fo-ar-te / pu-tsin | molto / poco |
| Italia / italian(ă) | i-ta-li-a | Italia / italiano(a) |
| România / român(ă) | ro-mɨ-ni-a | Romania / rumeno(a) |
| Franța / francez(ă) | fran-tsa | Francia / francese |
| Spania / spaniol(ă) | spa-ni-a | Spagna / spagnolo(a) |
| Germania / german(ă) | ger-ma-ni-a | Germania / tedesco(a) |
| Anglia / englez(ă) | an-gli-a | Inghilterra / inglese |
| Statele Unite / american(ă) | sta-te-le u-ni-te | Stati Uniti / americano(a) |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| eu | io |
| tu | tu |
| el / ea | lui / lei |
| noi | noi |
| voi | voi |
| ei / ele | loro (masch.) / loro (femm.) |
Come in italiano, il pronome soggetto si può omettere: la coniugazione del verbo basta già a indicare la persona. Si usa per dare enfasi o per chiarezza.
| Affermativo | Negativo | Italiano |
|---|---|---|
| eu sunt | eu nu sunt | io sono / non sono |
| tu ești | tu nu ești | tu sei / non sei |
| el/ea este (e) | el/ea nu este (nu e) | lui/lei è / non è |
| noi suntem | noi nu suntem | noi siamo / non siamo |
| voi sunteți | voi nu sunteți | voi siete / non siete |
| ei/ele sunt | ei/ele nu sunt | loro sono / non sono |
La negazione si forma proprio come in italiano: basta mettere nu subito prima del verbo. Eu nu sunt din Franța, sunt din Italia.
Non esiste un equivalente di "do/does" inglese: come in italiano, per fare una domanda basta cambiare l'intonazione (o, per iscritto, aggiungere il punto interrogativo) — l'ordine delle parole resta lo stesso.
Ești din România? — Sei dalla Romania? Da, sunt. / Nu, nu sunt, sunt din Italia.
Come l'italiano distingue tu da Lei, il rumeno distingue tu (informale) da dumneavoastră (formale). Si usa dumneavoastră con sconosciuti, superiori, persone più anziane o in contesti professionali; si passa al tu solo dopo che è l'altra persona a proporlo, oppure tra coetanei e in famiglia.
Bună! Mă numesc Elena. Sunt din România, din orașul Cluj-Napoca. Sunt studentă. Vorbesc română și puțin engleză. Acum învăț italiană, dar nu vorbesc foarte bine încă. Familia mea este mare și bună. Îmi place mult Italia!
Obiettivo: riconoscere il genere delle parole, usare correttamente gli articoli e descrivere oggetti con i colori.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: oggetti quotidiani, persone e luoghi, colori (31 parole) |
| 3 | Grammatica: i tre generi e l'articolo indeterminativo |
| 4 | Grammatica: l'articolo determinativo enclitico + plurale di base + errori tipici per italiani |
| 5 | 18 frasi per chiedere, indicare e descrivere oggetti |
| 6 | Due dialoghi (in classe / al negozio) + lettura "Camera mea" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Genere | Italiano |
|---|---|---|
| o carte | f. | un libro |
| o masă | f. | un tavolo |
| un scaun | n. | una sedia |
| un telefon | n. | un telefono |
| un computer | n. | un computer |
| o ușă | f. | una porta |
| o fereastră | f. | una finestra |
| un pix / un creion | n. | una penna / una matita |
| o geantă | f. | una borsa |
| o cheie | f. | una chiave |
| un ceas | n. | un orologio |
| Rumeno | Genere | Italiano |
|---|---|---|
| un prieten / o prietenă | m./f. | un amico / un'amica |
| un copil | m. | un bambino |
| o femeie | f. | una donna |
| un bărbat | m. | un uomo |
| o casă | f. | una casa |
| un oraș | n. | una città |
| o țară | f. | un paese (nazione) |
| o stradă | f. | una strada |
| un magazin | n. | un negozio |
| Maschile/Neutro | Femminile | Italiano |
|---|---|---|
| roșu | roșie | rosso/a |
| albastru | albastră | blu, azzurro/a |
| verde | verde | verde |
| galben | galbenă | giallo/a |
| negru | neagră | nero/a |
| alb | albă | bianco/a |
| gri | gri | grigio/a (invariabile) |
| maro | maro | marrone (invariabile) |
Il rumeno ha maschile, femminile e un terzo genere, il neutro, che l'italiano non ha. La particolarità: il neutro si comporta come il maschile al singolare e come il femminile al plurale. La maggior parte degli oggetti inanimati sono neutri.
| Genere | Articolo indeterminativo | Esempio |
|---|---|---|
| Maschile | un | un bărbat |
| Femminile | o | o femeie |
| Neutro | un | un scaun |
A differenza dell'italiano (il, lo, la prima della parola), in rumeno l'articolo determinativo si aggancia alla fine del sostantivo.
| Senza articolo | Con articolo ("il/la") | Italiano |
|---|---|---|
| casă (f.) | casa | la casa |
| masă (f.) | masa | il tavolo |
| geantă (f.) | geanta | la borsa |
| bărbat (m.) | bărbatul | l'uomo |
| prieten (m.) | prietenul | l'amico |
| scaun (n.) | scaunul | la sedia |
| telefon (n.) | telefonul | il telefono |
Regola pratica per il Mese 1: i sostantivi femminili che finiscono in -ă prendono -a; i maschili e i neutri prendono -ul.
| Genere | Regola tipica | Esempio |
|---|---|---|
| Femminile | -ă → -e | casă → case |
| Maschile | + -i | bărbat → bărbați |
| Neutro | + -uri / -e | scaun → scaune |
Il plurale rumeno ha molte eccezioni: in questo mese basta riconoscere il pattern; le irregolarità arriveranno gradualmente nei mesi successivi. L'articolo determinativo al plurale lo vedrai per intero nel Mese 02.
Camera mea nu este mare, dar este frumoasă. Masa este lângă fereastră, iar scaunul este lângă masă. Cartea mea preferată este pe masă, lângă un pix negru. Geanta mea galbenă este lângă ușă. Telefonul și ceasul sunt pe masă, lângă cheile mele.
Obiettivo: contare con sicurezza, dire l'ora con precisione e fare domande di ogni tipo.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: numeri 0–100, giorni, momenti del giorno, numeri ordinali (34 voci) |
| 3 | Grammatica: come si formano i numeri composti + parole interrogative |
| 4 | Grammatica: dire l'ora in dettaglio + la regola del "de" dopo i numeri |
| 5 | 18 frasi su orari, appuntamenti e quantità |
| 6 | Due dialoghi (fissare un incontro / chiedere un orario) + lettura "Programul meu" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| zero | ze-ro | 0 |
| unu / una | u-nu | 1 (m./f.) |
| doi / două | doy / dowə | 2 (m./f.) |
| trei | trey | 3 |
| patru | pa-tru | 4 |
| cinci | tʃintʃ | 5 |
| șase | sha-se | 6 |
| șapte | shap-te | 7 |
| opt | opt | 8 |
| nouă | no-wə | 9 |
| zece | ze-tʃe | 10 |
| unsprezece | un-spre-ze-tʃe | 11 |
| doisprezece | doy-spre-ze-tʃe | 12 |
| treisprezece … nouăsprezece | "-sprezece" | 13–19 |
| douăzeci | do-wə-zetʃ | 20 |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| treizeci | 30 |
| patruzeci | 40 |
| cincizeci | 50 |
| șaizeci | 60 |
| șaptezeci | 70 |
| optzeci | 80 |
| nouăzeci | 90 |
| o sută | 100 |
| Rumeno (masch.) | Rumeno (femm.) | Italiano |
|---|---|---|
| primul | prima | primo/a |
| al doilea | a doua | secondo/a |
| al treilea | a treia | terzo/a |
| al patrulea | a patra | quarto/a |
| al cincilea | a cincea | quinto/a |
| al șaselea … al zecelea | a șasea … a zecea | sesto/a … decimo/a |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| luni, marți, miercuri | — | lunedì, martedì, mercoledì |
| joi, vineri | zhoy, vi-ne-ri | giovedì, venerdì |
| sâmbătă, duminică | sɨm-bə-tə | sabato, domenica |
| dimineață / prânz / seară / noapte | — | mattina / pranzo / sera / notte |
| azi / mâine / ieri | azi / mɨ-i-ne | oggi / domani / ieri |
| ora / ceasul / minutul | o-ra | l'ora / l'orologio / il minuto |
unsprezece viene da unu-spre-zece, letteralmente "uno-sopra-dieci" = 11. Lo stesso schema continua: doisprezece = 12, treisprezece = 13, fino a nouăsprezece = 19.
Si combina la decina con l'unità tramite și (e), proprio come l'italiano "ventieuno":
douăzeci și unu = 21 · treizeci și cinci = 35 · nouăzeci și nouă = 99.
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| ce? | cosa? |
| cine? | chi? |
| unde? | dove? |
| când? | quando? |
| cum? | come? |
| de ce? | perché? |
| cât / câtă / câți / câte? | quanto/a/i/e? (concorda in genere e numero) |
Câți ani ai? (quanti, maschile plurale, con "ani") · Câte cărți ai? (quante, femminile plurale, con "cărți").
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Este ora unu fix. | È l'una in punto. |
| Este ora trei și un sfert. | Sono le tre e un quarto. |
| Este ora patru și jumătate. | Sono le quattro e mezza. |
| Este ora cinci fără un sfert. | Sono le cinque meno un quarto. |
| Este ora trei și douăzeci de minute. | Sono le tre e venti. |
| E aproape ora șase. | È quasi l'ora delle sei. |
Luni este prima mea zi de lucru în această săptămână. Am o întâlnire la ora nouă fix, apoi sunt liber până la ora unu. La ora unu și jumătate iau prânzul cu un prieten. După-amiază lucrez până la ora șase. Seara sunt liber și mă uit la televizor, sau citesc o carte.
Obiettivo: parlare della tua famiglia estesa e descrivere persone con un buon ventaglio di aggettivi.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: famiglia allargata, 18 aggettivi descrittivi (32 voci) |
| 3 | Grammatica: il verbo "a avea" — presente e negazione |
| 4 | Grammatica: accordo dell'aggettivo + tutti i possessivi |
| 5 | 18 frasi per parlare di famiglia e descrivere persone |
| 6 | Due dialoghi (famiglia / amico in comune) + lettura "Familia mea" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del mese |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| familie | fa-mi-li-e | famiglia |
| mamă / tată | ma-mə / ta-tə | mamma / papà |
| frate / soră | fra-te / so-rə | fratello / sorella |
| soț / soție | sots / so-tsi-e | marito / moglie |
| fiu / fiică | fiw / fi-i-kə | figlio / figlia |
| bunic / bunică | bu-nik | nonno / nonna |
| nepot / nepoată | ne-pot | nipote (m./f.) |
| unchi / mătușă | unk / mə-tu-shə | zio / zia |
| văr / verișoară | vər | cugino / cugina |
| socru / soacră | so-kru / so-a-krə | suocero / suocera |
| cumnat / cumnată | kum-nat | cognato / cognata |
| copii | ko-pi-i | bambini / figli |
| Maschile | Femminile | Italiano |
|---|---|---|
| mare | mare | grande |
| mic | mică | piccolo/a |
| frumos | frumoasă | bello/a |
| urât | urâtă | brutto/a |
| bun | bună | buono/a |
| rău | rea | cattivo/a |
| tânăr | tânără | giovane |
| bătrân | bătrână | anziano/a |
| înalt | înaltă | alto/a |
| scund | scundă | basso/a (di statura) |
| inteligent | inteligentă | intelligente |
| simpatic | simpatică | simpatico/a |
| amuzant | amuzantă | divertente |
| timid | timidă | timido/a |
| vesel | veselă | allegro/a |
| trist | tristă | triste |
| Affermativo | Negativo | Italiano |
|---|---|---|
| eu am | eu nu am (n-am) | io ho / non ho |
| tu ai | tu nu ai (n-ai) | tu hai / non hai |
| el/ea are | el/ea nu are (n-are) | lui/lei ha / non ha |
| noi avem | noi nu avem (n-avem) | noi abbiamo / non abbiamo |
| voi aveți | voi nu aveți (n-aveți) | voi avete / non avete |
| ei/ele au | ei/ele nu au (n-au) | loro hanno / non hanno |
Am un frate și o soră. — Ho un fratello e una sorella. Câți ani are fiica ta? — Quanti anni ha tua figlia? Nel parlato, "nu a..." si contrae spesso in n-a... (n-am, n-ai, n-are): è normale sentirlo ed è corretto usarlo.
Come in italiano, l'aggettivo segue il genere (e poi il numero) del sostantivo che descrive — ma in rumeno l'aggettivo si mette quasi sempre dopo il nome.
un frate mic (un fratello piccolo) · o soră mică (una sorella piccola) · părinți tineri (genitori giovani) · o femeie simpatică și veselă (una donna simpatica e allegra).
| Maschile | Femminile | Italiano |
|---|---|---|
| al meu | a mea | il mio / la mia |
| al tău | a ta | il tuo / la tua |
| al său (al lui / al ei) | a sa (a lui / a ei) | il suo (di lui/lei) |
| al nostru | a noastră | il nostro / la nostra |
| al vostru | a voastră | il vostro / la vostra |
| al lor | a lor | il loro / la loro |
Nella pratica quotidiana si usa spesso la forma agganciata al nome, senza "al/a": fratele meu (mio fratello), sora mea (mia sorella), casa noastră (casa nostra).
Familia mea nu este foarte mare. Avem patru persoane: tata, mama, fratele meu și eu. Tatăl meu este înalt și foarte amuzant. Mama mea este mică, dar foarte inteligentă și bună. Fratele meu este student și este mai tânăr decât mine. Avem și o bunică, ea locuiește la țară și este foarte veselă. Toți suntem o familie unită.
Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 02, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 02 · Livello A1
Il secondo mese ti porta dentro la giornata: come si racconta la propria routine, come si parla della casa con l'articolo determinativo al completo, come si ordina da mangiare e come si parla del tempo e dei progetti. Anche qui ogni settimana è un piano di 7 giorni: segui l'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: raccontare cosa fai durante la giornata, dal risveglio alla sera, con sicurezza.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: routine quotidiana, lavoro/scuola, tempo libero (33 parole) |
| 3 | Grammatica: i verbi riflessivi (a se trezi, a se spăla, a se culca) |
| 4 | Grammatica: i quattro gruppi di coniugazione rumeni, a fondo |
| 5 | 18 frasi per raccontare la routine e parlare di frequenza |
| 6 | Due dialoghi (routine feriale / weekend) + lettura "O zi din viața mea" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| mă trezesc | mə tre-zesk | mi sveglio |
| mă spăl | mə spəl | mi lavo |
| mă îmbrac | mə ɨm-brak | mi vesto |
| mă pieptăn | mə pyep-tən | mi pettino |
| iau micul dejun | yau mi-kul de-zhun | faccio colazione |
| plec la muncă / la școală | plek | parto per il lavoro / la scuola |
| mă întorc acasă | mə ɨn-tork a-ka-sə | torno a casa |
| cinez | tʃi-nez | ceno |
| mă uit la televizor | mə wit | guardo la televisione |
| mă culc | mə kulk | vado a letto |
| mă relaxez | mə re-lak-sez | mi rilasso |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| lucrez | lu-krez | lavoro |
| studiez | stu-di-ez | studio |
| citesc | tʃi-tesk | leggo |
| ascult muzică | a-skult mu-zi-kə | ascolto musica |
| fac sport | fak sport | faccio sport |
| mă întâlnesc cu prietenii | mə ɨn-tɨl-nesk | incontro gli amici |
| timp liber | timp li-ber | tempo libero |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| în fiecare zi | ɨn fye-ka-re zi | ogni giorno |
| de obicei | de o-bi-tʃey | di solito |
| uneori | u-ne-ori | a volte |
| rar | rar | raramente |
| niciodată | ni-tʃo-da-tə | mai |
| întotdeauna | ɨn-tot-dea-u-na | sempre |
Come in italiano, molte azioni quotidiane si esprimono con un verbo riflessivo: un pronome breve prima del verbo indica che l'azione "torna" sul soggetto.
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| eu mă trezesc | io mi sveglio |
| tu te trezești | tu ti svegli |
| el/ea se trezește | lui/lei si sveglia |
| noi ne trezim | noi ci svegliamo |
| voi vă treziți | voi vi svegliate |
| ei/ele se trezesc | loro si svegliano |
I pronomi (mă, te, se, ne, vă, se) restano identici per qualsiasi verbo riflessivo; cambia solo la desinenza del verbo:
a se spăla (lavarsi): mă spăl, te speli, se spală, ne spălăm, vă spălați, se spală.
a se culca (andare a letto): mă culc, te culci, se culcă, ne culcăm, vă culcați, se culcă.
a se îmbrăca (vestirsi): mă îmbrac, te îmbraci, se îmbracă, ne îmbrăcăm, vă îmbrăcați, se îmbracă.
| A lucra — lavorare | Italiano |
|---|---|
| eu lucrez | io lavoro |
| tu lucrezi | tu lavori |
| el/ea lucrează | lui/lei lavora |
| noi lucrăm | noi lavoriamo |
| voi lucrați | voi lavorate |
| ei/ele lucrează | loro lavorano |
Stesso modello (-ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează) per a studia → studiez, a asculta... attenzione: asculta in realtà non prende -ez (vedi sotto). Verbi sicuri con -ez: a lucra, a studia, a vizita → vizitez, a continua → continui.
| A asculta — ascoltare | Italiano |
|---|---|
| eu ascult | io ascolto |
| tu asculți | tu ascolti |
| el/ea ascultă | lui/lei ascolta |
| noi ascultăm | noi ascoltiamo |
| voi ascultați | voi ascoltate |
| ei/ele ascultă | loro ascoltano |
| A citi — leggere | Italiano |
|---|---|
| eu citesc | io leggo |
| tu citești | tu leggi |
| el/ea citește | lui/lei legge |
| noi citim | noi leggiamo |
| voi citiți | voi leggete |
| ei/ele citesc | loro leggono |
De obicei mă trezesc la ora șapte și jumătate. Mă spăl, mă îmbrac și iau micul dejun. La ora nouă plec la muncă; lucrez până la ora cinci. Seara mă întorc acasă, cinez și uneori mă uit la televizor. Înainte de culcare, citesc întotdeauna câteva pagini dintr-o carte. În weekend, programul meu este diferit: dorm până târziu și mă relaxez cu prietenii.
Obiettivo: descrivere la casa nei dettagli e usare l'articolo determinativo in tutte le sue forme.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: stanze, mobili ed elettrodomestici, tipi di abitazione, preposizioni (41 voci) |
| 3 | Grammatica: l'articolo determinativo completo, singolare e plurale |
| 4 | Grammatica: dimostrativi (acest/acel) + "acasă" e le preposizioni di luogo |
| 5 | 18 frasi per descrivere casa e cercare un appartamento |
| 6 | Due dialoghi (descrivere casa / cercare in affitto) + lettura "Apartamentul meu" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| o cameră | ka-me-rə | una stanza |
| o bucătărie | bu-kə-tə-ri-e | una cucina |
| o baie | ba-ye | un bagno |
| un dormitor | dor-mi-tor | una camera da letto |
| o sufragerie | su-fra-zhe-ri-e | un soggiorno |
| un hol | hol | un corridoio/ingresso |
| un balcon | bal-kon | un balcone |
| o pivniță | piv-ni-tsə | una cantina |
| un pod | pod | una soffitta |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| un pat | pat | un letto |
| o canapea | ka-na-pea | un divano |
| un dulap | du-lap | un armadio |
| o noptieră | nop-tye-rə | un comodino |
| un birou | bi-row | una scrivania |
| un covor | ko-vor | un tappeto |
| o perdea | per-dea | una tenda |
| o lampă | lam-pə | una lampada |
| un frigider | fri-zhi-der | un frigorifero |
| un aragaz | a-ra-gaz | un fornello |
| un cuptor | kup-tor | un forno |
| o mașină de spălat | ma-shi-nə de spə-lat | una lavatrice |
| o chiuvetă | kyu-ve-tə | un lavandino |
| o oglindă | o-glin-də | uno specchio |
| o cadă / un duș | ka-də / dush | una vasca / una doccia |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| un apartament | a-par-ta-ment | un appartamento |
| o casă | ka-sə | una casa |
| un bloc | blok | un palazzo (condominio) |
| chirie | ki-ri-e | affitto |
| proprietar / proprietară | pro-pri-e-tar | proprietario / proprietaria |
| vecin / vecină | ve-tʃin | vicino di casa / vicina |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| în | in, dentro |
| pe | su, sopra (a contatto) |
| sub | sotto |
| deasupra | al di sopra di |
| lângă | vicino a |
| în fața | davanti a |
| în spatele | dietro a |
| între | tra, fra |
| peste | sopra, oltre |
| dedesubt | sotto (avverbio, senza nome) |
Nel Mese 01 hai visto le forme base al singolare. Ecco lo schema completo, con il plurale:
| Genere | Indeterminato sing. | + articolo (il/la) | Indeterminato plur. | + articolo (i/le) |
|---|---|---|---|---|
| Masch. | un băiat | băiatul | băieți | băieții |
| Femm. | o casă | casa | case | casele |
| Neutro | un dulap | dulapul | dulapuri | dulapurile |
Regola pratica: al plurale, il maschile aggiunge -i alla forma plurale già esistente; femminile e neutro aggiungono -le. È lo stesso meccanismo per moltissimi sostantivi: camera (la stanza) → camerele (le stanze); frigiderul (il frigorifero) → frigiderele (i frigoriferi).
Nota: i femminili che finiscono in -e (non -ă) prendono comunque -a al singolare: perdea (tenda) → perdeaua (la tenda); canapea → canapeaua (il divano).
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| acest pat (m./n.) / această cameră (f.) | questo letto / questa stanza |
| acel pat (m./n.) / acea cameră (f.) | quel letto / quella stanza |
Diversi dai pronomi acesta/aceasta (che hai già visto: "Aceasta este o masă"), questi vanno prima del nome, come aggettivi: Acest apartament este mare. — Questo appartamento è grande.
Locuiesc într-un apartament mic, dar foarte luminos. Are o sufragerie, un dormitor, o bucătărie și o baie. În sufragerie, canapeaua este lângă fereastră, iar covorul este pe podea, sub masă. În dormitor, patul este între dulap și noptieră. Bucătăria are un frigider, un aragaz și un cuptor mic. Vecinii mei sunt foarte liniștiți, și îmi place mult acest apartament.
Obiettivo: parlare di cibo con un vocabolario ricco, esprimere preferenze e ordinare con sicurezza.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: cibi, bevande, al ristorante, pasti, quantità (34 voci) |
| 3 | Grammatica: a mânca, a bea + la costruzione "îmi place / îmi plac" |
| 4 | Grammatica: a vrea, "aș vrea" e le quantità con "de" |
| 5 | 18 frasi per ordinare ed esprimere preferenze |
| 6 | Due dialoghi (ristorante / mercato) + lettura "Mâncarea mea preferată" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| pâine | pɨ-i-ne | pane |
| carne | kar-ne | carne |
| pește | pesh-te | pesce |
| legume | le-gu-me | verdure |
| fructe | fruk-te | frutta |
| brânză / cașcaval | brɨn-zə / kash-ka-val | formaggio (fresco / stagionato) |
| ouă | o-wə | uova |
| orez / paste | o-rez / pas-te | riso / pasta |
| cartofi | kar-to-fi | patate |
| roșii | ro-shi-i | pomodori |
| salată | sa-la-tə | insalata |
| zahăr / sare / ulei | za-hər / sa-re / u-ley | zucchero / sale / olio |
| desert | de-sert | dolce, dessert |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| apă | a-pə | acqua |
| cafea | ka-fea | caffè |
| ceai | tʃay | tè |
| lapte | lap-te | latte |
| suc | suk | succo |
| vin / bere | vin / be-re | vino / birra |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| meniu | me-niw | menù |
| chelner / chelneriță | kel-ner | cameriere / cameriera |
| o rezervare | re-zer-va-re | una prenotazione |
| nota de plată | no-ta de pla-tə | il conto |
| supă | su-pə | zuppa |
| micul dejun / prânz / cină / gustare | — | colazione / pranzo / cena / spuntino |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| eu mănânc | io mangio |
| tu mănânci | tu mangi |
| el/ea mănâncă | lui/lei mangia |
| noi mâncăm | noi mangiamo |
| voi mâncați | voi mangiate |
| ei/ele mănâncă | loro mangiano |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| eu beau | io bevo |
| tu bei | tu bevi |
| el/ea bea | lui/lei beve |
| noi bem | noi beviamo |
| voi beți | voi bevete |
| ei/ele beau | loro bevono |
Come l'italiano "mi piace / mi piacciono", il rumeno usa una costruzione che concorda con la cosa amata, non con la persona: îmi place + singolare, îmi plac + plurale.
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Îmi place cafeaua. | Mi piace il caffè. |
| Îmi plac fructele. | Mi piacciono i frutti. |
| Nu îmi place peștele. | Non mi piace il pesce. |
| Îți place vinul? | Ti piace il vino? (îți = a te) |
| Îi place ceaiul. | Gli/Le piace il tè. (îi = a lui/lei) |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| eu vreau | io voglio |
| tu vrei | tu vuoi |
| el/ea vrea | lui/lei vuole |
| noi vrem | noi vogliamo |
| voi vreți | voi volete |
| ei/ele vor | loro vogliono |
Per essere più gentili, soprattutto al ristorante, si usa la forma di cortesia, invariabile per le prime persone: Aș vrea o cafea, vă rog. (Vorrei un caffè, per favore.) Ai vrea și tu una? (Ne vorresti anche tu uno?)
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| niște pâine | un po' di pane / del pane |
| un kilogram de roșii | un chilo di pomodori |
| o sticlă de apă | una bottiglia d'acqua |
| o porție de paste | una porzione di pasta |
| o felie de pâine | una fetta di pane |
Come per i numeri (Settimana 3), dopo l'espressione di quantità serve de prima del sostantivo: un kilogram de cartofi, mai "un kilogram cartofi".
Îmi place foarte mult mâncarea. Dimineața beau o cafea și mănânc pâine cu brânză. La prânz îmi place o supă caldă, cu pâine proaspătă. Seara mănânc legume și uneori paste. Nu îmi place peștele, dar îmi plac foarte mult fructele. Mâncarea mea preferată este o porție mare de paste cu roșii și mult cașcaval!
Obiettivo: parlare del tempo atmosferico, dei mesi e fare progetti con il futuro semplice.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: mesi, stagioni, meteo, vacanze e attività all'aperto (34 voci) |
| 3 | Grammatica: il verbo "a merge" e le preposizioni di moto |
| 4 | Grammatica: il futuro con "o să", completo in tutte le persone |
| 5 | 18 frasi su meteo, stagioni e progetti |
| 6 | Due dialoghi (progetti per il weekend / pianificare una vacanza) + lettura "Planuri de vacanță" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del Mese 02 |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| ianuarie, februarie, martie | gennaio, febbraio, marzo |
| aprilie, mai, iunie | aprile, maggio, giugno |
| iulie, august, septembrie | luglio, agosto, settembre |
| octombrie, noiembrie, decembrie | ottobre, novembre, dicembre |
| primăvară / vară | primavera / estate |
| toamnă / iarnă | autunno / inverno |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| e cald / e frig | e kald / frig | fa caldo / fa freddo |
| e soare | e so-a-re | c'è il sole |
| e senin | e se-nin | è sereno |
| e înnorat | e ɨ-no-rat | è nuvoloso |
| plouă | plo-wə | piove |
| ninge | nin-dʒe | nevica |
| e vânt | e vɨnt | c'è vento |
| e ceață | e tʃe-a-tsə | c'è nebbia |
| o furtună | fur-tu-nə | un temporale |
| temperatură / grade | tem-pe-ra-tu-rə | temperatura / gradi |
| cum e vremea? | kum e vre-mea | com'è il tempo? |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| o vacanță | va-kan-tsə | una vacanza |
| munte / mare | mun-te / ma-re | montagna / mare |
| o plajă | pla-zhə | una spiaggia |
| o pădure | pə-du-re | un bosco |
| o drumeție | dru-me-tsi-e | un'escursione |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| eu merg | io vado |
| tu mergi | tu vai |
| el/ea merge | lui/lei va |
| noi mergem | noi andiamo |
| voi mergeți | voi andate |
| ei/ele merg | loro vanno |
| Rumeno | Uso | Esempio |
|---|---|---|
| la | luoghi generici, eventi, persone | Merg la mare. (Vado al mare.) |
| în | entrare dentro un luogo specifico | Merg în pădure. (Vado nel bosco.) |
| spre | direzione, "verso" | Merg spre munte. (Vado verso la montagna.) |
Il modo più comune e colloquiale per parlare del futuro è o să seguito da una forma del verbo che, alla terza persona, è spesso leggermente diversa dal presente indicativo:
| A merge — futuro con "o să" | Italiano |
|---|---|
| eu o să merg | io andrò |
| tu o să mergi | tu andrai |
| el/ea o să meargă | lui/lei andrà |
| noi o să mergem | noi andremo |
| voi o să mergeți | voi andrete |
| ei/ele o să meargă | loro andranno |
Con i verbi in -a (come a lucra) la terza persona prende -e finale: el o să lucreze (lui lavorerà), ei o să lucreze (loro lavoreranno).
Nu o să plouă mâine. / colloquiale: N-o să plouă mâine. — Non pioverà domani.
Anotimpul meu preferat este vara, pentru că îmi place soarele și mergem des la plajă. Anul acesta, în august, o să mergem la mare cu toată familia. O să fie cald, probabil treizeci de grade. Dacă plouă, o să rămânem la hotel și o să citim sau o să ne uităm la televizor. Toamna este frumoasă și ea, dar prefer căldura verii.
Racconta ad alta voce una tua giornata tipo e i tuoi progetti, usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 03, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 03 · Livello A1→A2
Il terzo mese ti porta fuori casa: come orientarti per strada, come prendere autobus, tram e treno, come muoverti nei negozi e fare acquisti. È anche il mese dell'imperativo — il modo dei comandi e dei consigli — e delle preposizioni di luogo applicate al mondo reale della città. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: capire e chiedere indicazioni stradali, riconoscere i punti di riferimento di una città.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: luoghi della città, indicazioni e direzioni (32 parole) |
| 3 | Grammatica: l'imperativo affermativo, forma "tu" e "voi" |
| 4 | Grammatica: imperativo dei verbi di movimento più comuni |
| 5 | 18 frasi per chiedere e dare indicazioni |
| 6 | Due dialoghi (chiedere la strada / un turista perso) + lettura "Cum ajung la gară?" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| orașul | o-ra-shul | la città |
| strada | stra-da | la via |
| bulevardul | bu-le-var-dul | il viale |
| piața | pya-tsa | la piazza |
| colțul | kol-tsul | l'angolo |
| centrul | tʃen-trul | il centro |
| cartierul | kar-tye-rul | il quartiere |
| clădirea | klə-di-rea | l'edificio |
| podul | po-dul | il ponte |
| parcul | par-kul | il parco |
| semaforul | se-ma-fo-rul | il semaforo |
| trecerea de pietoni | tre-tʃe-rea de pye-toni | l'attraversamento pedonale |
| harta | har-ta | la mappa |
| adresa | a-dre-sa | l'indirizzo |
| gara | ga-ra | la stazione (ferroviaria) |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| la dreapta | la dryap-ta | a destra |
| la stânga | la stɨn-ga | a sinistra |
| drept înainte | drept ɨ-na-in-te | dritto |
| înapoi | ɨ-na-poy | indietro |
| aproape | a-proa-pe | vicino |
| departe | de-par-te | lontano |
| aici / acolo | a-itʃ / a-ko-lo | qui / lì |
| unde | un-de | dove |
| peste drum | pes-te drum | di fronte, dall'altra parte della strada |
| la capătul străzii | la ka-pə-tul strə-zii | in fondo alla via |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a merge | a mer-dʒe | andare |
| a cotí | a ko-ti | girare, svoltare |
| a continua | a kon-ti-nua | continuare, proseguire |
| a traversa | a tra-ver-sa | attraversare |
| a ajunge | a a-zhun-dʒe | arrivare |
| a se rătăci | a se rə-tə-tʃi | perdersi |
| a întreba | a ɨn-tre-ba | chiedere, domandare |
L'imperativo si usa per dare comandi, indicazioni o consigli diretti. Alla seconda persona singolare (tu) coincide quasi sempre con la forma dell'indicativo presente, senza il pronome. Alla seconda plurale (voi) coincide con la forma "voi" dell'indicativo.
| Verbo | Tu (imperativo) | Voi (imperativo) |
|---|---|---|
| a merge (andare) | mergi! | mergeți! |
| a continua (proseguire) | continuă! | continuați! |
| a cotí (girare) | cotește! | cotiți! |
| a traversa (attraversare) | traversează! | traversați! |
| a aștepta (aspettare) | așteaptă! | așteptați! |
| Verbo | Tu | Voi | Italiano |
|---|---|---|---|
| a veni (venire) | vino! | veniți! | vieni! / venite! |
| a urca (salire) | urcă! | urcați! | sali! / salite! |
| a coborî (scendere) | coboară! | coborâți! | scendi! / scendete! |
| a intra (entrare) | intră! | intrați! | entra! / entrate! |
| a ieși (uscire) | ieși! | ieșiți! | esci! / uscite! |
Mergi drept înainte, apoi cotește la dreapta la primul semafor. — Vai dritto, poi gira a destra al primo semaforo.
Traversează strada și continuă până la piață. — Attraversa la strada e continua fino alla piazza.
Nu e departe — mergeți drept înainte, e pe stânga. — Non è lontano — andate dritto, è sulla sinistra.
Astăzi sunt într-un oraș nou și trebuie să ajung la gară. Întreb un trecător pe stradă, iar el îmi explică drumul: mai întâi merg drept înainte până la primul semafor, apoi cotesc la dreapta. După colț, traversez podul peste râu și continui pe bulevard. Gara este chiar la capătul bulevardului, peste drum de un parc mare. Nu este departe — la zece minute de mers pe jos. Mulțumesc trecătorului pentru indicații și pornesc la drum.
Obiettivo: muoversi in città con autobus, tram, metro e treno, comprare biglietti, chiedere orari.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: mezzi di trasporto, biglietti, orari (30 parole) |
| 3 | Grammatica: le preposizioni di luogo applicate alla città |
| 4 | Grammatica: "a merge cu" + mezzo, e i comparativi di velocità |
| 5 | 18 frasi per biglietti e orari |
| 6 | Due dialoghi (alla biglietteria / in stazione) + lettura "Naveta mea zilnică" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| autobuzul | au-to-bu-zul | l'autobus |
| tramvaiul | tram-va-yul | il tram |
| troleibuzul | tro-ley-bu-zul | il filobus |
| metroul | me-tro-ul | la metropolitana |
| trenul | tre-nul | il treno |
| taxiul | tak-si-ul | il taxi |
| mașina | ma-shi-na | l'automobile |
| bicicleta | bi-tʃi-kle-ta | la bicicletta |
| stația | sta-tsi-a | la fermata |
| peronul | pe-ro-nul | il binario |
| biletul | bi-le-tul | il biglietto |
| abonamentul | a-bo-na-men-tul | l'abbonamento |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| plecarea | ple-ka-rea | la partenza |
| sosirea | so-si-rea | l'arrivo |
| oprirea | o-pri-rea | la fermata, l'arresto |
| întârzierea | ɨn-tɨr-zye-rea | il ritardo |
| direct | di-rekt | diretto, senza cambi |
| cu legătură | ku le-gə-tu-rə | con coincidenza |
| la fiecare oră | la fye-ka-re o-rə | ogni ora |
| dus-întors | dus ɨn-tors | andata e ritorno |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Un bilet, vă rog. | un bi-let və rog | Un biglietto, per favore. |
| Cât costă biletul? | kɨt kos-tə bi-le-tul | Quanto costa il biglietto? |
| De pe ce peron pleacă? | de pe tʃe pe-ron | Da quale binario parte? |
| La ce oră ajunge? | la tʃe o-rə a-zhun-dʒe | A che ora arriva? |
Riprendiamo e amplifichiamo le preposizioni viste a casa (Mese 02) applicandole a strade e mezzi pubblici:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| lângă stație | vicino alla fermata |
| în fața gării | davanti alla stazione |
| în spatele blocului | dietro al palazzo |
| peste drum de parc | di fronte al parco (dall'altra parte) |
| între stație și pod | tra la fermata e il ponte |
| pe bulevard | sul viale |
Per dire "vado in [mezzo]" si usa a merge cu + il nome del mezzo all'articolo determinativo:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| merg cu autobuzul | vado in autobus |
| merg cu metroul | vado in metropolitana |
| merg cu trenul | vado in treno |
| merg cu mașina | vado in macchina |
| merg pe jos | vado a piedi (eccezione: niente "cu") |
Metroul este mai rapid decât autobuzul. — La metro è più veloce dell'autobus.
Trenul este la fel de rapid ca mașina, în oraș. — Il treno è veloce quanto la macchina, in città.
Mersul pe jos este mai puțin rapid, dar mai sănătos. — Andare a piedi è meno veloce, ma più sano.
În fiecare dimineață merg cu metroul la muncă, pentru că este mai rapid decât autobuzul și nu depinde de trafic. Stația de metrou este lângă casa mea, la cinci minute de mers pe jos. Drumul cu metroul durează douăzeci de minute, fără legătură. Seara, când nu sunt obosită, prefer să merg pe jos sau cu bicicleta — este mai sănătos și pot vedea orașul. În weekend, dacă plec într-o altă localitate, cumpăr un bilet de tren dus-întors de la gară.
Obiettivo: fare acquisti, chiedere taglie e prezzi, capire e usare l'imperativo negativo.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: negozi, abbigliamento e acquisti (32 parole) |
| 3 | Grammatica: l'imperativo negativo |
| 4 | Grammatica: i pronomi diretti clitici (îl, o, îi, le) — introduzione |
| 5 | 18 frasi per fare acquisti |
| 6 | Due dialoghi (in un negozio di abbigliamento / al supermercato) + lettura "La cumpărături" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| magazinul | ma-ga-zi-nul | il negozio |
| librăria | li-brə-ri-a | la libreria |
| farmacia | far-ma-tʃi-a | la farmacia |
| brutăria | bru-tə-ri-a | il forno, la panetteria |
| măcelăria | mə-tʃe-lə-ri-a | la macelleria |
| supermarketul | su-per-mar-ke-tul | il supermercato |
| mallul | mo-lul | il centro commerciale |
| vânzătorul / vânzătoarea | vɨn-zə-to-rul | il commesso / la commessa |
| clientul / clienta | kli-en-tul | il cliente / la cliente |
| casa de marcat | ka-sa de mar-kat | la cassa |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| hainele | hay-ne-le | i vestiti |
| pantofii | pan-to-fii | le scarpe |
| cămașa | kə-ma-sha | la camicia |
| pantalonii | pan-ta-lo-nii | i pantaloni |
| rochia | ro-kya | il vestito (da donna) |
| mărimea | mə-ri-mea | la taglia |
| culoarea | ku-loa-rea | il colore |
| a proba | a pro-ba | provare (un capo) |
| a cumpăra | a kum-pə-ra | comprare |
| a vinde | a vin-de | vendere |
| scump / ieftin | skump / yef-tin | caro / economico |
| o reducere | o re-du-tʃe-re | uno sconto |
A differenza dell'imperativo affermativo, quello negativo "tu" si forma con nu seguito dall'infinito (senza "a"), non dalla forma coniugata:
| Affermativo | Negativo | Italiano |
|---|---|---|
| cumpără! | nu cumpăra! | compra! / non comprare! |
| vorbește! | nu vorbi! | parla! / non parlare! |
| mergi! | nu merge! | vai! / non andare! |
| așteaptă! | nu aștepta! | aspetta! / non aspettare! |
Per la seconda persona plurale, il negativo è semplicemente nu + la stessa forma dell'imperativo affermativo: nu cumpărați! (non comprate!), nu vorbiți! (non parlate!), nu mergeți! (non andate!).
Come in italiano (lo, la, li, le), il rumeno usa pronomi brevi prima del verbo per evitare di ripetere il nome. Le forme di base, al singolare:
| Rumeno | Italiano | Esempio |
|---|---|---|
| îl | lo (maschile) | îl cumpăr = lo compro |
| o | la (femminile) | o cumpăr = la compro |
| îi | li (maschile, plurale) | îi cumpăr = li compro |
| le | le (femminile, plurale) | le cumpăr = le compro |
Sâmbătă merg de obicei la mall pentru cumpărături. Caut o cămașă nouă pentru muncă: îmi place una albastră, o probez și îmi vine perfect. Costă destul de scump, dar are o reducere de douăzeci la sută, așa că o cumpăr. Apoi trec pe la supermarket pentru fructe și legume. Vânzătoarea îmi spune: "Nu cumpărați roșiile de acolo, nu sunt proaspete — luați-le pe acestea!" O ascult și iau roșiile recomandate. La casă, plătesc cu cardul și primesc o chitanță.
Obiettivo: consolidare orientamento, trasporti e acquisti in un unico racconto fluente, con obblighi e consigli.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: segnali e indicazioni pubbliche, espressioni di emergenza (28 parole) |
| 3 | Grammatica: "trebuie să" per obblighi e consigli |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato — imperativo, preposizioni, pronomi clitici |
| 5 | 18 frasi di sopravvivenza urbana |
| 6 | Due dialoghi (un imprevisto in città / chiedere aiuto) + lettura "O zi prin oraș" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| intrare | in-tra-re | entrata |
| ieșire | ye-shi-re | uscita |
| deschis / închis | des-kis / ɨn-kis | aperto / chiuso |
| interzis | in-ter-zis | vietato |
| permis | per-mis | consentito |
| atenție | a-ten-tsi-e | attenzione |
| pericol | pe-ri-kol | pericolo |
| toaletă publică | toa-le-tə pub-li-kə | bagno pubblico |
| obiecte pierdute | o-byek-te pyer-du-te | oggetti smarriti |
| poliția | po-li-tsi-a | la polizia |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Ajutor! | a-zhu-tor | Aiuto! |
| Mi-am pierdut portofelul. | mi-am pyer-dut | Ho perso il portafoglio. |
| Cheamă poliția! | kya-mə po-li-tsi-a | Chiama la polizia! |
| Nu vorbesc bine română. | nu vor-besk bi-ne | Non parlo bene il rumeno. |
| Puteți vorbi mai rar? | pu-tetsʲ vor-bi mai rar | Può parlare più lentamente? |
Trebuie (bisogna, devo) è invariabile — non si coniuga con la persona — ma si combina sempre con să + il verbo coniugato al congiuntivo presente, che per moltissimi verbi è identico all'indicativo:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| eu trebuie să merg | io devo andare |
| tu trebuie să cobori | tu devi scendere |
| noi trebuie să traversăm | noi dobbiamo attraversare |
| voi trebuie să așteptați | voi dovete aspettare |
Trebuie să mergi drept înainte, apoi nu cotí la stânga — cotește la dreapta! — Devi andare dritto, poi non girare a sinistra — gira a destra! (trebuie să + imperativo negativo + imperativo affermativo)
Stația este lângă farmacie; trebuie să cobori acolo. — La fermata è vicino alla farmacia; devi scendere lì. (preposizione di luogo + trebuie să)
Îmi place harta, o cumpăr — nu costă mult. — Mi piace la mappa, la compro — non costa molto. (pronome clitico + frase di acquisto)
Astăzi am avut o zi plină prin oraș. Dimineața am mers cu metroul la centru, fiindcă trebuia să ajung repede. Am întrebat un trecător cum ajung la piață și mi-a explicat drumul: drept înainte, apoi la dreapta, peste pod. Acolo am intrat în câteva magazine — am probat o cămașă, mi-a plăcut și am cumpărat-o, fiindcă avea o reducere bună. La un moment dat mi-am dat seama că mi-am pierdut harta, dar nu a fost o problemă — am întrebat din nou drumul. Seara m-am întors acasă pe jos, fiindcă timpul era frumos și nu era departe.
Racconta ad alta voce una giornata in città, usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 04, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 04 · Livello A2
Il quarto mese torna dentro casa e dentro la famiglia, ma con strumenti più fini: i possessivi al completo (compresa la loro forma da soli, senza nome accanto), un vocabolario ricco per descrivere il fisico e il carattere delle persone, il sistema dei comparativi e superlativi, e le faccende quotidiane che riempiono la vita in casa. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: usare i possessivi in tutte le loro forme, comprese quelle "da sole", e ampliare il lessico della famiglia acquisita.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: famiglia acquisita, oggetti personali, verbi di appartenenza (30 parole) |
| 3 | Grammatica: i possessivi con al/a/ai/ale — accordo con l'oggetto posseduto |
| 4 | Grammatica: uso predicativo dei possessivi ("è mio") e forma agganciata al nome |
| 5 | 18 frasi su famiglia, parentele e appartenenza |
| 6 | Due dialoghi (di chi sono queste chiavi? / la famiglia allargata) + lettura "Familia mea vitregă" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| rudă | ru-də | parente |
| naș / nașă | nash / na-shə | padrino / madrina |
| fin / fină | fin / fi-nə | figlioccio / figlioccia |
| tată vitreg | ta-tə vi-treg | patrigno |
| mamă vitregă | ma-mə vi-tre-gə | matrigna |
| frate vitreg / soră vitregă | fra-te vi-treg | fratellastro / sorellastra |
| gemeni / gemene | dʒe-meni | gemelli / gemelle |
| copil unic la părinți | ko-pil u-nik | figlio unico |
| logodnic / logodnică | lo-god-nik | fidanzato / fidanzata (ufficiale) |
| văduv / văduvă | və-duv | vedovo / vedova |
| divorțat / divorțată | di-vor-tsat | divorziato / divorziata |
| rude apropiate / rude îndepărtate | ru-de a-pro-pya-te | parenti stretti / parenti lontani |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| cheile | ke-i-le | le chiavi |
| telefonul | te-le-fo-nul | il telefono |
| geanta | dʒan-ta | la borsa |
| portofelul | por-to-fe-lul | il portafoglio |
| ceasul | tʃa-sul | l'orologio |
| ochelarii | o-ke-la-rii | gli occhiali |
| hainele | hai-ne-le | i vestiti |
| lucrurile | lu-kru-ri-le | le cose, gli oggetti |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a aparține | a a-par-tsi-ne | appartenere |
| a avea grijă de | a a-vea gri-zhə de | avere cura di |
| a semăna cu | a se-mə-na ku | assomigliare a |
| a se cunoaște | a se ku-noash-te | conoscersi |
| a pierde | a pyer-de | perdere |
| a găsi | a gə-si | trovare |
| a împrumuta | a ɨm-pru-mu-ta | prestare / prendere in prestito |
| a înapoia | a ɨ-na-po-ya | restituire |
In italiano il possessivo concorda con la persona che possiede genere-numero dell'oggetto ("il mio libro", "la mia borsa" — cambia solo il genere dell'oggetto, ma "mio/mia" restano legati alla stessa radice). In rumeno succede lo stesso, ma la particella al / a / ai / ale che precede il possessivo concorda sempre con genere e numero dell'oggetto posseduto, non con chi possiede:
| Maschile sing. | Femminile sing. | Maschile plur. | Femminile plur. | |
|---|---|---|---|---|
| io | al meu | a mea | ai mei | ale mele |
| tu | al tău | a ta | ai tăi | ale tale |
| lui/lei | al său | a sa | ai săi | ale sale |
| noi | al nostru | a noastră | ai noștri | ale noastre |
| voi | al vostru | a voastră | ai voștri | ale voastre |
| loro | al lor | a lor | ai lor | ale lor |
un prieten al meu (un mio amico) · o prietenă a mea (una mia amica) · niște prieteni ai mei (alcuni miei amici) · niște rude ale mele (alcuni miei parenti).
Quando il nome ha già l'articolo determinativo (la forma più comune quando si parla di qualcosa di specifico, come i propri familiari), il possessivo si attacca direttamente al nome, senza al/a/ai/ale:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| fratele meu | mio fratello |
| sora ta | tua sorella |
| părinții noștri | i nostri genitori |
| cheile tale | le tue chiavi |
| casa lor | la loro casa |
Come in italiano ("questo libro è mio"), in rumeno il possessivo con al/a/ai/ale può stare da solo, senza ripetere il nome, con funzione predicativa o di pronome:
Cheile astea sunt ale mele. — Queste chiavi sono mie.
Geanta e a ta sau a mea? — La borsa è tua o mia?
Camera mai mare este a fratelui meu. — La stanza più grande è di mio fratello.
Părinții mei sunt divorțați de zece ani. Tatăl meu s-a recăsătorit, iar acum am o mamă vitregă și un frate vitreg, care are opt ani. La început a fost ciudat, dar acum suntem o familie unită. Mama mea vitregă are grijă de mine ca și cum aș fi copilul ei. Fratele meu vitreg seamănă puțin cu tatăl nostru, deși nu suntem rude de sânge. În weekend, toată familia — inclusiv rudele mai îndepărtate — se adună la bunici. Este familia mea, chiar dacă este puțin diferită de a altora.
Obiettivo: descrivere l'aspetto fisico e il carattere di una persona con precisione e naturalezza.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: parti del corpo e viso, aggettivi fisici, aggettivi di carattere (34 parole) |
| 3 | Grammatica: "a avea" + parte del corpo, ordine di più aggettivi |
| 4 | Grammatica: avverbi di grado (foarte, destul de, cam, cu totul) |
| 5 | 18 frasi per descrivere persone |
| 6 | Due dialoghi (aspettando qualcuno all'aeroporto / il carattere di un amico) + lettura "Cel mai bun prieten al meu" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| capul | ka-pul | la testa |
| părul | pə-rul | i capelli |
| fața | fa-tsa | il viso |
| ochii | o-kii | gli occhi |
| nasul | na-sul | il naso |
| gura | gu-ra | la bocca |
| urechile | u-re-ki-le | le orecchie |
| sprâncenele | sprɨn-tʃe-ne-le | le sopracciglia |
| obrajii | o-bra-zhii | le guance |
| bărbia | bər-bi-a | il mento |
| gâtul | gɨ-tul | il collo |
| umerii | u-me-rii | le spalle |
| mâinile | mɨ-i-ni-le | le mani |
| picioarele | pi-tʃoa-re-le | le gambe / i piedi |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| blond / blondă | blond | biondo / bionda |
| brunet / brunetă | bru-net | bruno / bruna |
| șaten / șatenă | sha-ten | castano / castana |
| cărunt / căruntă | kə-runt | brizzolato / grigio (capelli) |
| ochi albaștri / verzi / căprui | oki al-bash-tri | occhi azzurri / verdi / castani |
| slab / slabă | slab | magro / magra |
| plinuț / plinuță | pli-nuts | un po' in carne (gentile) |
| musculos / musculoasă | mus-ku-los | muscoloso / muscolosa |
| zvelt / zveltă | zvelt | snello / snella |
| chel | kel | calvo |
| cu barbă / cu mustață | ku bar-bə | con la barba / con i baffi |
| cu ochelari | ku o-ke-la-ri | con gli occhiali |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| generos / generoasă | dʒe-ne-ros | generoso / generosa |
| egoist / egoistă | e-go-ist | egoista |
| ambițios / ambițioasă | am-bi-tsyos | ambizioso / ambiziosa |
| leneș / leneșă | le-nesh | pigro / pigra |
| harnic / harnică | har-nik | laborioso / laboriosa |
| curajos / curajoasă | ku-ra-zhos | coraggioso / coraggiosa |
| fricos / fricoasă | fri-kos | pauroso / paurosa |
| răbdător / răbdătoare | rəb-də-tor | paziente |
| nerăbdător / nerăbdătoare | ne-rəb-də-tor | impaziente |
| sincer / sinceră | sin-tʃer | sincero / sincera |
| încăpățânat / încăpățânată | ɨn-kə-pə-tsɨ-nat | testardo / testarda |
| optimist / pesimist | op-ti-mist | ottimista / pessimista |
Per descrivere un tratto fisico specifico si usa quasi sempre a avea (avere), non "a fi" (essere) come invece si fa per il carattere generale:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| are ochii albaștri | ha gli occhi azzurri |
| are părul lung și blond | ha i capelli lunghi e biondi |
| are o barbă scurtă | ha una barba corta |
| am mâinile mici | ho le mani piccole |
Quando usi più aggettivi per descrivere la stessa persona o cosa, in rumeno si mettono tutti dopo il nome, uniti da "și" (e) o separati da virgola: o femeie înaltă, slabă și elegantă (una donna alta, magra ed elegante).
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| foarte | molto |
| destul de | abbastanza |
| cam | un po' troppo (leggermente critico) |
| cu totul | del tutto, completamente |
| puțin | un po' |
Este destul de înalt. — È abbastanza alto.
E cam încăpățânată. — È un po' troppo testarda.
Sunt cu totul diferiți. — Sono completamente diversi.
Cel mai bun prieten al meu se numește Andrei. Este înalt, zvelt și are părul șaten, mereu puțin ciufulit. Are ochii căprui și un zâmbet foarte prietenos. Din fire, este generos și extrem de răbdător — nu se supără niciodată repede. Uneori este cam încăpățânat, mai ales când discutăm despre fotbal, dar asta face parte din farmecul lui. Ne cunoaștem de zece ani și, deși nu suntem rude, îl consider ca pe un frate.
Obiettivo: confrontare persone, oggetti e case usando comparativi e superlativi, anche irregolari.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: forme comparative irregolari, aggettivi per confrontare case e ambienti (26 parole) |
| 3 | Grammatica: il comparativo di maggioranza, minoranza e uguaglianza |
| 4 | Grammatica: il superlativo relativo e assoluto |
| 5 | 18 frasi di confronto |
| 6 | Due dialoghi (due appartamenti a confronto / confronto tra fratelli) + lettura "Casa bunicilor și apartamentul meu" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Positivo | Comparativo | Superlativo relativo |
|---|---|---|
| bun (buono) | mai bun | cel mai bun |
| rău (cattivo) | mai rău | cel mai rău |
| mult (molto) | mai mult | cel mai mult |
| puțin (poco) | mai puțin | cel mai puțin |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| spațios / spațioasă | spa-tsyos | spazioso / spaziosa |
| confortabil / confortabilă | kon-for-ta-bil | confortevole |
| luminos / luminoasă | lu-mi-nos | luminoso / luminosa |
| întunecos / întunecoasă | ɨn-tu-ne-kos | buio / buia |
| zgomotos / zgomotoasă | zgo-mo-tos | rumoroso / rumorosa |
| liniștit / liniștită | li-nish-tit | tranquillo / tranquilla |
| scump / scumpă | skump | caro / cara (costoso) |
| ieftin / ieftină | yef-tin | economico / economica |
| vechi / veche | vek / ve-ke | vecchio / vecchia |
| modern / modernă | mo-dern | moderno / moderna |
| Tipo | Struttura | Esempio |
|---|---|---|
| maggioranza | mai + aggettivo + decât | mai mare decât (più grande di) |
| minoranza | mai puțin + aggettivo + decât | mai puțin scump decât (meno caro di) |
| uguaglianza | la fel de + aggettivo + ca (și) | la fel de luminos ca (tanto luminoso quanto) |
Apartamentul meu este mai spațios decât al tău. — Il mio appartamento è più spazioso del tuo.
Camera asta este mai puțin zgomotoasă decât cealaltă. — Questa stanza è meno rumorosa dell'altra.
Casa noastră este la fel de veche ca a bunicilor. — La nostra casa è vecchia quanto quella dei nonni.
Si forma con cel / cea / cei / cele mai + aggettivo, concordando con il nome:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| cel mai înalt frate | il fratello più alto |
| cea mai mare cameră | la stanza più grande |
| cei mai buni prieteni | i migliori amici |
| cele mai scumpe case | le case più care |
Si forma semplicemente con foarte + aggettivo, oppure con espressioni più enfatiche come extraordinar de (straordinariamente):
Este foarte confortabilă. — È molto confortevole (comodissima).
O casă extraordinar de luminoasă. — Una casa straordinariamente luminosa.
Casa bunicilor mei de la țară este mult mai mare decât apartamentul meu din oraș, dar apartamentul meu este mai modern și mai luminos. Casa lor este veche, dar la fel de confortabilă ca a mea, poate chiar mai confortabilă. Cea mai frumoasă parte a casei lor este grădina, unde mereu este liniște. În oraș, apartamentul meu este mai mic, dar cel mai bun lucru este că este aproape de tot ce am nevoie. Cred că, dintre toate locurile, casa bunicilor rămâne cea mai specială pentru mine.
Obiettivo: parlare delle faccende domestiche e consolidare possessivi, descrizioni e comparativi in un unico racconto.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: faccende domestiche, spazi esterni della casa (26 parole) |
| 3 | Grammatica: il possessivo come pronome ("a ta", "al lui") applicato alla casa |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato — possessivi, descrizioni, comparativi insieme |
| 5 | 18 frasi sulla vita domestica |
| 6 | Due dialoghi (dividersi le faccende / weekend in famiglia) + lettura "Weekend-ul în familie" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del mese |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a face curățenie | a fa-tʃe ku-rə-tse-ni-e | fare le pulizie |
| a spăla vasele | a spə-la va-se-le | lavare i piatti |
| a găti | a gə-ti | cucinare |
| a face cumpărături | a fa-tʃe kum-pə-rə-turi | fare la spesa |
| a face patul | a fa-tʃe pa-tul | fare il letto |
| a călca rufele | a kəl-ka ru-fe-le | stirare i vestiti |
| a scoate gunoiul | a skoa-te gu-noy-ul | buttare la spazzatura |
| a uda florile | a u-da flo-ri-le | annaffiare i fiori |
| a repara | a re-pa-ra | riparare |
| a avea grijă de copii | a a-vea gri-zhə de ko-pii | occuparsi dei bambini |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| grădina | grə-di-na | il giardino |
| curtea | kur-tea | il cortile |
| scara | ska-ra | la scala |
| garajul | ga-ra-zhul | il garage |
| terasa | te-ra-sa | la terrazza |
| gardul | gar-dul | il recinto, la staccionata |
Come già visto nella Settimana 13, il possessivo con al/a/ai/ale può sostituire il nome già menzionato, per non ripeterlo. È molto usato nei confronti fra case e stanze:
Camera mea este mai mare decât a ta. — La mia camera è più grande della tua. (a ta = camera ta)
Grădina noastră este mai mică decât a lor. — Il nostro giardino è più piccolo del loro.
Casa mea e veche; a bunicilor e și mai veche. — La mia casa è vecchia; quella dei nonni lo è ancora di più.
Fratele meu, care este mai înalt decât mine, are grijă de grădină. — Mio fratello, che è più alto di me, si occupa del giardino. (possessivo agganciato + comparativo + faccende)
Cea mai harnică din familie este mama, care face cel mai des curățenie. — La più laboriosa della famiglia è mia madre, che fa le pulizie più spesso. (superlativo + carattere + faccende)
Camera asta e a mea, e este la fel de luminoasă ca a fratelui meu. — Questa stanza è mia, ed è luminosa quanto quella di mio fratello. (possessivo predicativo + uguaglianza)
În fiecare weekend, toată familia mea se adună la casa bunicilor, care este mai mare și mai liniștită decât apartamentele noastre din oraș. Bunica este cea mai harnică dintre noi toți: gătește, face curățenie și are grijă de grădină, toate în aceeași dimineață. Bunicul repară mereu ceva — o ușă, un scaun, gardul de la curte. Noi, nepoții, avem grijă de florile din grădină și udăm plantele. Seara, ne adunăm pe terasă, care este a bunicilor de peste patruzeci de ani, și povestim despre săptămâna care a trecut. Este locul meu preferat din lume.
Racconta ad alta voce la tua famiglia e la tua casa, usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 05, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 05 · Livello A2
Il quinto mese ti porta fuori casa, tra bancarelle e ristoranti: comprare al mercato per quantità e peso, contrattare il prezzo, ordinare al ristorante con la dovuta cortesia, e — la vera novità grammaticale del mese — muovere i primi passi nel perfectul compus, il passato prossimo rumeno, che userai per raccontare cosa hai comprato e cosa hai mangiato. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: fare la spesa al mercato per quantità e peso, e contrattare il prezzo.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: frutta e verdura, quantità e misure, verbi del mercato (28 parole) |
| 3 | Grammatica: le espressioni di quantità con "de" e l'accordo di câțiva/câteva |
| 4 | Grammatica: chiedere il prezzo — cât costă / cât fac, e câți/câte |
| 5 | 18 frasi al mercato |
| 6 | Due dialoghi (dal fruttivendolo / contrattare il prezzo) + lettura "O dimineață la piață" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| roșiile | ro-shi-i-le | i pomodori |
| cartofii | kar-to-fii | le patate |
| ceapa | tʃa-pa | la cipolla |
| usturoiul | us-tu-ro-yul | l'aglio |
| morcovii | mor-ko-vii | le carote |
| castraveții | kas-tra-ve-tsii | i cetrioli |
| ardeiul gras | ar-de-yul gras | il peperone |
| vinetele | vi-ne-te-le | le melanzane |
| strugurii | stru-gu-rii | l'uva |
| pepenele verde | pe-pe-ne-le ver-de | l'anguria |
| căpșunile | kəp-shu-ni-le | le fragole |
| lămâia | lə-mɨ-ya | il limone |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| un kilogram de | un ki-lo-gram de | un chilo di |
| jumătate de kilogram | zhu-mə-ta-te de ki-lo-gram | mezzo chilo |
| un pachet de | un pa-ket de | un pacco/confezione di |
| o sticlă de | o stik-lə de | una bottiglia di |
| o cutie de | o ku-ti-e de | una scatola/lattina di |
| o pungă de | o pun-gə de | un sacchetto di |
| o felie de | o fe-li-e de | una fetta di |
| o bucată de | o bu-ka-tə de | un pezzo di |
| câțiva / câteva | kɨ-tsi-va / kɨ-te-va | alcuni / alcune |
| puțin / puțină | pu-tsin | poco / poca |
| destul | des-tul | abbastanza, sufficiente |
| prea mult / prea puțin | prea mult | troppo / troppo poco |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a cumpăra | a kum-pə-ra | comprare |
| a vinde | a vin-de | vendere |
| a cântări | a kɨn-tə-ri | pesare |
| a costa | a kos-ta | costare |
| a alege | a a-le-dʒe | scegliere |
| a plăti | a plə-ti | pagare |
| a se târgui | a se tɨr-gu-i | contrattare, mercanteggiare |
| a cere | a tʃe-re | chiedere, domandare |
Come in italiano ("un chilo di pomodori"), in rumeno ogni espressione di quantità o misura è seguita da de prima del nome. Il nome dopo "de" resta senza articolo, all'indefinito:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| un kilogram de roșii | un chilo di pomodori |
| o sticlă de apă | una bottiglia d'acqua |
| o pungă de cartofi | un sacchetto di patate |
| o felie de lămâie | una fetta di limone |
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Cât costă un kilogram de roșii? | Quanto costa un chilo di pomodori? |
| Cât fac toate la un loc? | Quanto fa tutto insieme? |
| Cât costă? | Quanto costa? / Quanto viene? |
Cât costă si usa per chiedere il prezzo di un singolo articolo o di una quantità; cât fac si usa per il totale di più articoli insieme, un po' come "quanto viene, in tutto".
Come tutti gli aggettivi rumeni, l'interrogativo "quanti/quante" si accorda col genere del nome che segue: câți per il maschile, câte per il femminile e il neutro plurale.
Câți castraveți vreți? — Quanti cetrioli volete?
Câte roșii ați cumpărat? — Quanti pomodori avete comprato?
În fiecare sâmbătă dimineață, Ana merge la piață cu o pungă mare și o listă scrisă de acasă. Îi place să vorbească cu vânzătorii, care o cunosc deja și îi dau mereu cele mai proaspete legume. Astăzi cumpără un kilogram de roșii, câțiva castraveți, o ceapă mare și un pachet de usturoi. La taraba cu fructe, se oprește pentru struguri și câteva lămâi. Prețul strugurilor i se pare cam mare, așa că se târguiește puțin, și vânzătorul acceptă un preț mai bun. La final, plătește totul cu bani gheață și pleacă mulțumită spre casă.
Obiettivo: ordinare al ristorante con cortesia, chiedere consigli e ingredienti, e pagare il conto.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: al ristorante, aggettivi legati al cibo, verbi del ristorante (28 parole) |
| 3 | Grammatica: "aș vrea" — la forma di cortesia per ordinare |
| 4 | Grammatica: chiedere consigli, ingredienti e segnalare allergie |
| 5 | 18 frasi al ristorante |
| 6 | Due dialoghi (ordinare al ristorante / chiedere il conto e dividerlo) + lettura "O cină în oraș" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| meniul | me-ni-ul | il menù |
| nota de plată | no-ta de pla-tə | il conto |
| felul întâi / felul doi | fe-lul ɨn-tɨi | il primo / il secondo piatto |
| garnitura | gar-ni-tu-ra | il contorno |
| desertul | de-ser-tul | il dolce |
| aperitivul | a-pe-ri-ti-vul | l'antipasto |
| rezervarea | re-zer-va-rea | la prenotazione |
| masă pentru doi | ma-sə pen-tru doi | un tavolo per due |
| chelnerul / chelnerița | kel-ne-rul | il cameriere / la cameriera |
| bacșișul | bak-shi-shul | la mancia |
| notă separată | no-tə se-pa-ra-tə | conto separato |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| picant / picantă | pi-kant | piccante |
| dulce | dul-tʃe | dolce |
| sărat / sărată | sə-rat | salato / salata |
| acru / acră | a-kru | aspro, acido / acida |
| fraged / fragedă | fra-dʒed | tenero / tenera (carne) |
| proaspăt / proaspătă | proas-pət | fresco / fresca |
| copt / coaptă | kopt | cotto al forno / maturo |
| la grătar | la grə-tar | alla griglia |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a rezerva | a re-zer-va | prenotare |
| a comanda | a ko-man-da | ordinare |
| a recomanda | a re-ko-man-da | raccomandare, consigliare |
| a servi | a ser-vi | servire |
| a aduce | a a-du-tʃe | portare |
| a aștepta | a ash-tep-ta | aspettare |
| a achita nota | a a-ki-ta no-ta | saldare il conto |
| a fi alergic la | a fi a-ler-dʒik la | essere allergico a |
Per ordinare con cortesia, come in italiano si preferisce "vorrei" a "voglio", in rumeno si usa il condizionale-ottativo di a vrea invece del presente:
| Condizionale-ottativo | |
|---|---|
| eu | aș vrea |
| tu | ai vrea |
| el/ea | ar vrea |
| noi | am vrea |
| voi | ați vrea |
| ei/ele | ar vrea |
Aș vrea o supă și o salată, vă rog. — Vorrei una zuppa e un'insalata, per favore.
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Ce ne recomandați? | Cosa ci consiglia? |
| Ce conține felul ăsta? | Cosa contiene questo piatto? |
| Sunt alergic/alergică la... | Sono allergico/a a... |
| Nu mănânc carne / pește. | Non mangio carne / pesce. |
Sunt alergică la nuci, ce îmi recomandați? — Sono allergica alle noci, cosa mi consiglia?
Vineri seara, Ana și Marco au o rezervare la restaurantul lor preferat din centru. Chelnerul îi conduce la o masă lângă fereastră și le aduce meniul. Marco este alergic la lactate, așa că întreabă ce conține fiecare fel de mâncare, iar chelnerul îl ajută să aleagă. Ana comandă un fel de mâncare la grătar cu o garnitură de legume, iar Marco alege peștele, care nu conține lactate. La final, comandă și un desert dulce, pentru amândoi. Când vine nota de plată, decid să plătească separat, fiecare cu metoda lui preferată.
Obiettivo: formare e usare il passato prossimo rumeno (perfectul compus) per raccontare cosa hai comprato o mangiato.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: espressioni di tempo al passato, participi passati comuni (24 parole) |
| 3 | Grammatica: formazione del perfectul compus con i verbi in -a (avea + participio) |
| 4 | Grammatica: participi in -i, negazione, e i participi irregolari più comuni |
| 5 | 18 frasi al passato |
| 6 | Due dialoghi (raccontare la spesa di ieri / raccontare una cena) + lettura "Ce am făcut ieri" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| ieri | ieri | ieri |
| alaltăieri | a-lal-tə-ieri | l'altro ieri |
| săptămâna trecută | səp-tə-mɨ-na tre-ku-tə | la settimana scorsa |
| luna trecută | lu-na tre-ku-tə | il mese scorso |
| acum două zile | a-kum do-uə zi-le | due giorni fa |
| deja | de-zha | già |
| încă | ɨn-kə | ancora |
| de curând | de ku-rɨnd | di recente |
| Verbo | Participio | Italiano |
|---|---|---|
| a cumpăra | cumpărat | comprato |
| a mânca | mâncat | mangiato |
| a plăti | plătit | pagato |
| a comanda | comandat | ordinato |
| a găti | gătit | cucinato |
| a vorbi | vorbit | parlato |
| a merge | mers | andato |
| a bea | băut | bevuto |
| a vedea | văzut | visto |
| a lua | luat | preso |
| a face | făcut | fatto |
| a spune | spus | detto |
Il rumeno forma il passato prossimo esattamente come l'italiano: un ausiliare più un participio passato. L'ausiliare è "a avea" (avere), ma attenzione — al perfectul compus ha delle forme brevi, leggermente diverse dal presente pieno di "avere":
| Ausiliare (perfectul compus) | |
|---|---|
| eu | am |
| tu | ai |
| el/ea | a |
| noi | am |
| voi | ați |
| ei/ele | au |
Am cumpărat roșii la piață. — Ho comprato pomodori al mercato.
El a mâncat la restaurant. — Lui ha mangiato al ristorante.
Per i verbi che finiscono in -a all'infinito (il gruppo più numeroso, come "a cumpăra", "a mânca", "a găti"), il participio si forma togliendo -a e aggiungendo -at:
| Infinito | Participio |
|---|---|
| a cumpăra | cumpărat |
| a mânca | mâncat |
| a găti | gătit (eccezione: appartiene al gruppo -i) |
| a comanda | comandat |
| a lucra | lucrat |
Per i verbi che finiscono in -i all'infinito (come "a vorbi", "a plăti", "a găti"), il participio si forma togliendo -i e aggiungendo -it:
| Infinito | Participio |
|---|---|
| a vorbi | vorbit |
| a plăti | plătit |
| a găti | gătit |
Per negare, "nu" si mette prima dell'ausiliare, non prima del participio: Nu am mâncat încă. — Non ho ancora mangiato. Ea nu a plătit nota. — Lei non ha pagato il conto.
Ieri am avut o zi plină. Dimineața am mers la piață și am cumpărat legume proaspete: roșii, castraveți și o ceapă mare. Vânzătorul mi-a făcut un preț bun, așa că am plătit mai puțin decât credeam. La prânz am gătit o supă de legume acasă, cu tot ce am cumpărat. Seara, am ieșit cu un prieten la un restaurant nou din centru. Am comandat pește la grătar, iar el a comandat carne. Am băut un pahar de vin și am vorbit mult despre muncă. Nu am mâncat desert, pentru că am fost deja plini. La final, am plătit fiecare partea lui, și am ajuns acasă mulțumit de toată ziua.
Obiettivo: consolidare quantità, cortesia e perfectul compus insieme, raccontando spese e cene passate.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: pagamento e denaro, numeri grandi da 100 in su (24 parole) |
| 3 | Grammatica: comparativi applicati ai prezzi e ripasso mirato del perfectul compus |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato — quantità, cortesia e perfectul compus insieme |
| 5 | 18 frasi miste |
| 6 | Due dialoghi (raccontare la spesa della settimana / raccontare una cena speciale) + lettura "O zi obișnuită: piața și cina" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del mese |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| bani gheață | bani gea-tsə | contanti |
| cardul | kar-dul | la carta |
| a plăti cu cardul | a plə-ti ku kar-dul | pagare con carta |
| restul | res-tul | il resto |
| chitanța / bonul fiscal | ki-tan-tsa | lo scontrino |
| o reducere | o re-du-tʃe-re | uno sconto |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| o sută | o su-tə | cento |
| două sute | do-uə su-te | duecento |
| cinci sute | tʃintʃ su-te | cinquecento |
| o mie | o mi-e | mille |
| două mii | do-uə mii | duemila |
| un milion | un mi-li-on | un milione |
I comparativi visti nel mese scorso tornano utilissimi al mercato e al ristorante: mai ieftin decât (più economico di), mai scump decât (più caro di), la fel de scump ca (caro quanto).
Roșiile de aici sunt mai ieftine decât la celălalt vânzător. — I pomodori qui sono più economici che dall'altro venditore.
Ieri am cumpărat un kilogram de roșii, care au fost mai ieftine decât săptămâna trecută. — Ieri ho comprato un chilo di pomodori, che sono stati più economici della settimana scorsa. (perfectul compus + quantità + comparativo)
Aș vrea nota de plată, vă rog — am mâncat foarte bine astă-seară. — Vorrei il conto, per favore — ho mangiato molto bene stasera. (cortesia + perfectul compus)
Am plătit cu cardul și am primit o reducere de zece lei. — Ho pagato con la carta e ho ricevuto uno sconto di dieci lei. (perfectul compus + pagamento)
Sâmbăta trecută am avut o zi tipică pentru mine. Dimineața am mers la piață, unde am cumpărat un kilogram de roșii, câțiva castraveți și o pungă de cartofi. Prețurile au fost mai bune decât săptămâna trecută, așa că am cheltuit doar treizeci de lei. Am plătit cu bani gheață și am cerut chitanța, ca de obicei. Seara, am ieșit cu familia la un restaurant nou din oraș. Am rezervat o masă cu o zi înainte. Chelnerul ne-a recomandat peștele, care a fost la fel de proaspăt ca legumele de la piață. Am comandat, am mâncat bine, și la final am plătit cu cardul, fiecare partea lui. A fost o zi simplă, dar completă — cu gustul pieței dimineața și confortul unui restaurant seara.
Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 06, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 06 · Livello A2
Il sesto mese completa il quadro del passato: dopo i primi passi del Mese 05, imparerai a formare il perfectul compus per tutti i gruppi di verbi rimasti — quelli in -ea, in -e e in -î — oltre ai verbi riflessivi e ai pochi participi davvero irregolari da imparare a memoria. Userai tutto questo per raccontare viaggi, esperienze personali e piccole storie più lunghe, con i connettori che le tengono insieme. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: completare la formazione del perfectul compus per i verbi in -ea, -e e -î, e imparare i verbi riflessivi al passato.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: verbi riflessivi comuni, participi dei verbi in -ea, -e e -î (21 parole) |
| 3 | Grammatica: il participio dei verbi in -ea e in -e (regola in -ut, e il sottogruppo in -s) |
| 4 | Grammatica: il participio dei verbi in -î, e il perfectul compus dei verbi riflessivi |
| 5 | 18 frasi sulla routine e le piccole storie quotidiane |
| 6 | Due dialoghi (mattina agitata / notizie da un amico) + lettura "O dimineață obișnuită" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a se trezi | a se tre-zi | svegliarsi |
| a se culca | a se kul-ka | coricarsi, andare a letto |
| a se spăla | a se spə-la | lavarsi |
| a se opri | a se o-pri | fermarsi |
| a se distra | a se dis-tra | divertirsi |
| a se odihni | a se o-dih-ni | riposarsi |
| a se plimba | a se plim-ba | passeggiare, fare una passeggiata |
| a se grăbi | a se grə-bi | affrettarsi |
| a se simți | a se sim-tsi | sentirsi |
| Verbo | Participio | Italiano |
|---|---|---|
| a putea | putut | potuto |
| a plăcea | plăcut | piaciuto |
| a cădea | căzut | caduto |
| a vinde | vândut | venduto |
| a cere | cerut | chiesto |
| a crede | crezut | creduto |
| a pierde | pierdut | perso |
| a scrie | scris | scritto |
| a deschide | deschis | aperto |
| a închide | închis | chiuso |
| a ajunge | ajuns | arrivato |
| a coborî | coborât | sceso |
| a hotărî | hotărât | deciso |
I verbi che finiscono in -ea all'infinito formano il participio togliendo -ea e aggiungendo -ut. A questo gruppo appartengono anche "a avea" (avut) e "a vedea" (văzut), che già conosci dal Mese 05:
| Infinito | Participio |
|---|---|
| a putea | putut |
| a plăcea | plăcut |
| a cădea | căzut |
| a avea (ripasso) | avut |
Il gruppo più numeroso dei verbi in -e segue la stessa regola: si toglie -e e si aggiunge -ut.
| Infinito | Participio |
|---|---|
| a vinde | vândut |
| a cere | cerut |
| a crede | crezut |
| a pierde | pierdut |
Am vândut mașina veche. — Ho venduto la vecchia macchina.
Nu am crezut povestea lui. — Non ho creduto alla sua storia.
Un piccolo gruppo di verbi termina all'infinito in -î (invece di -i): il participio si forma togliendo -î e aggiungendo -ât.
| Infinito | Participio |
|---|---|
| a coborî | coborât |
| a hotărî | hotărât |
Am coborât la stația următoare. — Sono sceso alla fermata successiva.
Per i verbi riflessivi (come "a se trezi"), il pronome riflessivo si fonde con l'ausiliare in un'unica parola con l'apostrofo, e il tutto precede il participio:
| Pronome + ausiliare | Perfectul compus | |
|---|---|---|
| eu | mă + am → m-am | m-am trezit |
| tu | te + ai → te-ai | te-ai trezit |
| el/ea | se + a → s-a | s-a trezit |
| noi | ne + am → ne-am | ne-am trezit |
| voi | vă + ați → v-ați | v-ați trezit |
| ei/ele | se + au → s-au | s-au trezit |
M-am trezit la ora șapte. — Mi sono svegliato/a alle sette.
Ne-am plimbat prin parc. — Abbiamo passeggiato nel parco.
Astăzi m-am trezit mai târziu decât de obicei, pentru că am uitat să pun alarma. M-am grăbit toată dimineața: m-am spălat, m-am îmbrăcat repede și am băut o cafea în picioare. Am ieșit din casă și am mers pe jos până la stație, dar am pierdut autobuzul cu doar un minut. Nu m-am supărat prea tare — am așteptat zece minute și am luat următorul. La birou, am deschis calculatorul și am citit mesajele de peste noapte. Colegii mi-au spus că nu am pierdut nimic important. Seara m-am culcat devreme, ca să mă odihnesc bine pentru ziua următoare.
Obiettivo: imparare a memoria i pochi participi davvero irregolari, coniugare per intero "a fi" e "a avea" al passato, e fare domande sulle esperienze.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: i participi realmente irregolari, espressioni per fare domande sul passato (16 parole) |
| 3 | Grammatica: il perfectul compus di "a fi" e "a avea" |
| 4 | Grammatica: fare domande al passato con vreodată/niciodată e le risposte brevi |
| 5 | 18 frasi per raccontare esperienze |
| 6 | Due dialoghi (un'intervista tra amici / mai stati in un posto) + lettura "Cea mai frumoasă amintire a mea" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Verbo | Participio | Italiano |
|---|---|---|
| a fi | fost | stato |
| a ști | știut | saputo |
| a rămâne | rămas | rimasto |
| a bea (ripasso) | băut | bevuto |
| a merge (ripasso) | mers | andato |
| a spune (ripasso) | spus | detto |
| a face (ripasso) | făcut | fatto |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Ai fost vreodată în...? | ai fost vre-o-da-tə ɨn | sei mai stato/a in...? |
| N-am fost niciodată | nam fost ni-tʃo-da-tə | non sono mai stato/a |
| Când ai fost ultima dată...? | kɨnd ai fost ul-ti-ma da-tə | quando sei stato/a l'ultima volta...? |
| Cât timp ai stat? | kɨt timp ai stat | quanto tempo sei rimasto/a? |
| Cu cine ai fost? | ku tʃi-ne ai fost | con chi sei stato/a? |
| De câte ori ai...? | de kɨ-te ori ai | quante volte hai...? |
| o dată / de două ori | o da-tə / de do-uə ori | una volta / due volte |
| niciodată în viață | ni-tʃo-da-tə ɨn vi-a-tsə | mai in vita mia |
Oltre a fare da ausiliare per l'ausiliare stesso (a avea), "a fi" ha un proprio perfectul compus: significa "essere stato" e si usa moltissimo per raccontare i luoghi visitati.
| Perfectul compus | |
|---|---|
| eu | am fost |
| tu | ai fost |
| el/ea | a fost |
| noi | am fost |
| voi | ați fost |
| ei/ele | au fost |
Am fost în România anul trecut. — Sono stato/a in Romania l'anno scorso.
Nu am fost niciodată la Paris. — Non sono mai stato/a a Parigi.
Il participio di "a avea" è "avut" (segue in realtà la regola dei verbi in -ea del Giorno 3 della settimana scorsa: avea → avut).
| Perfectul compus | |
|---|---|
| eu | am avut |
| tu | ai avut |
| el/ea | a avut |
| noi | am avut |
| voi | ați avut |
| ei/ele | au avut |
Am avut o zi grea. — Ho avuto una giornata pesante.
N-am avut timp să sun. — Non ho avuto tempo di chiamare.
Come per il presente, per fare una domanda al perfectul compus basta l'intonazione (o il punto interrogativo scritto): non serve invertire soggetto e verbo. Si può aggiungere "oare" all'inizio per una sfumatura di dubbio, tipica del parlato:
Ai mâncat deja? — Hai già mangiato?
Oare a ajuns trenul? — Chissà se è arrivato il treno?
Vreodată (mai, in senso di "in qualche occasione") si usa nelle domande e nelle frasi affermative dubitative; niciodată (mai, in senso negativo) richiede sempre "nu" prima dell'ausiliare — e spesso "nu" si contrae in n- davanti a un ausiliare che inizia per vocale:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Ai fost vreodată în Spania? | Sei mai stato/a in Spagna? |
| N-am fost niciodată acolo. | Non sono mai stato/a lì. |
N-am știut niciodată cât de mult îmi place muntele, până anul trecut. Am fost pentru prima dată la munte iarna, cu doi prieteni. Am avut noroc cu vremea: a fost soare în fiecare zi, deși era foarte frig. Am rămas acolo o săptămână întreagă, într-o cabană mică fără internet. La început mi-a fost puțin greu fără telefon, dar apoi m-am obișnuit repede. Am mers pe jos ore întregi, am văzut peisaje pe care nu le-am mai văzut niciodată, și am dormit foarte bine în fiecare noapte. Când am plecat, am promis că mă întorc anul următor.
Obiettivo: vocabolario di viaggio e aeroporto, e raccontare al passato dove sei stato, come ci sei arrivato e quanto sei rimasto.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: aeroporto e mezzi di trasporto, alloggio e vacanza (21 parole) |
| 3 | Grammatica: le preposizioni di moto al passato — am fost la/în, am mers cu |
| 4 | Grammatica: esprimere durata e frequenza col perfectul compus |
| 5 | 18 frasi di viaggio |
| 6 | Due dialoghi (organizzare un viaggio / il racconto al ritorno) + lettura "Vacanța la mare" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| călătoria | kə-lə-to-ri-a | il viaggio |
| aeroportul | a-e-ro-por-tul | l'aeroporto |
| avionul | a-vi-o-nul | l'aereo |
| zborul | zbo-rul | il volo |
| biletul | bi-le-tul | il biglietto |
| bagajul | ba-ga-zhul | il bagaglio |
| valiza | va-li-za | la valigia |
| pașaportul | pa-sha-por-tul | il passaporto |
| a zbura | a zbu-ra | volare |
| a decola | a de-ko-la | decollare |
| a ateriza | a a-te-ri-za | atterrare |
| a rezerva | a re-zer-va | prenotare |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| hotelul | ho-te-lul | l'hotel |
| cazarea | ka-za-rea | l'alloggio |
| camera dublă | ka-me-ra du-blə | la camera doppia |
| camera simplă | ka-me-ra sim-plə | la camera singola |
| la mare | la ma-re | al mare |
| la munte | la mun-te | in montagna |
| în străinătate | ɨn strə-i-nə-ta-te | all'estero |
| concediul | kon-tʃe-di-ul | le ferie |
| vacanța | va-kan-tsa | la vacanza |
La distinzione che hai visto nel Mese 03 resta valida al perfectul compus: la per luoghi generici, eventi ed edifici puntuali; în per stati, regioni e spazi chiusi in cui "si entra".
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Am fost la mare. | Sono stato/a al mare. |
| Am fost la munte. | Sono stato/a in montagna. |
| Am fost în România. | Sono stato/a in Romania. |
| Am fost în străinătate. | Sono stato/a all'estero. |
Per dire con quale mezzo hai viaggiato, si usa cu + il nome del mezzo, con l'articolo determinativo:
Am mers cu avionul. — Sono andato/a in aereo.
Am călătorit cu trenul. — Ho viaggiato in treno.
Am zburat cu o companie ieftină. — Ho volato con una compagnia economica.
Per dire quanto tempo sei rimasto in un posto, usa am stat (participio di "a sta") seguito direttamente dal periodo, senza preposizione:
Am stat trei zile la mare. — Sono rimasto/a tre giorni al mare.
Am stat o săptămână întreagă. — Sono rimasto/a una settimana intera.
Per dire quante volte hai fatto qualcosa, usa de + numero + ori (volte):
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| o dată | una volta |
| de două ori | due volte |
| de trei ori | tre volte |
Anul acesta am fost în vacanță la mare, în Grecia. Am zburat cu o companie ieftină și am ajuns la aeroport cu două ore înainte, ca de obicei. Zborul a decolat la timp, iar avionul a aterizat fără nicio problemă. Am rezervat o cameră dublă la un hotel mic, la doar câteva minute de plajă. Am stat șapte zile în total. Din fericire, am avut vreme excelentă în fiecare zi. Ne-am plimbat mult pe plajă, am mâncat pește proaspăt și ne-am odihnit foarte bine. Singura problemă a fost la întoarcere: am uitat pașaportul în cameră, dar din fericire l-am găsit la timp. A fost una dintre cele mai frumoase vacanțe pe care le-am avut vreodată.
Obiettivo: raccontare un'esperienza personale usando i connettori temporali, e ripassare tutto il perfectul compus del mese.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: aggettivi per descrivere un'esperienza, connettori per raccontare (16 parole) |
| 3 | Grammatica: ripasso generale di tutti i gruppi del perfectul compus |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato del mese — costruire un racconto |
| 5 | 18 frasi miste |
| 6 | Due dialoghi (raccontare un imprevisto / la miglior esperienza dell'anno) + lettura "O poveste de călătorie" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| emoționant | e-mo-tsio-nant | emozionante |
| de neuitat | de ne-ui-tat | indimenticabile |
| obositor | o-bo-si-tor | faticoso |
| plictisitor | plik-ti-si-tor | noioso |
| extraordinar | eks-tra-or-di-nar | straordinario |
| dezamăgitor | de-za-mə-dʒi-tor | deludente |
| amuzant | a-mu-zant | divertente |
| neașteptat | ne-ash-tep-tat | inaspettato |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| mai întâi | mai ɨn-tɨi | prima di tutto |
| apoi / după aceea | a-poi / du-pə a-tʃe-a | poi / dopo |
| în cele din urmă | ɨn tʃe-le din ur-mə | alla fine |
| între timp | ɨn-tre timp | nel frattempo |
| dintr-o dată | din-tro da-tə | all'improvviso |
| la un moment dat | la un mo-ment dat | a un certo punto |
| din păcate | din pə-ka-te | purtroppo |
| din fericire | din fe-ri-tʃi-re | per fortuna |
A questo punto del corso conosci tutte le regole per formare il participio passato. Eccole riassunte in un'unica tabella:
| Infinito termina in | Participio | Esempio |
|---|---|---|
| -a | -at | cumpăra → cumpărat |
| -i | -it | vorbi → vorbit |
| -î | -ât | coborî → coborât |
| -ea | -ut | plăcea → plăcut |
| -e | -ut (o, per un piccolo gruppo, -s) | vinde → vândut · scrie → scris |
| irregolari da imparare | — | fi → fost · ști → știut · rămâne → rămas · merge → mers · spune → spus · bea → băut |
L'ausiliare resta sempre lo stesso, per ogni gruppo: am / ai / a / am / ați / au + participio. Per i verbi riflessivi, il pronome si fonde con l'ausiliare: m-am, te-ai, s-a, ne-am, v-ați, s-au.
Una storia raccontata bene non è solo una sequenza di frasi al passato: i connettori del Giorno 1–2 aiutano a collegarle in un racconto fluido. Osserva come si combinano:
Mai întâi am rezervat biletele. — Prima di tutto abbiamo prenotato i biglietti.
Apoi am făcut bagajele. — Poi abbiamo fatto i bagagli.
La un moment dat, am pierdut zborul. — A un certo punto, abbiamo perso il volo.
Din fericire, am găsit un altul. — Per fortuna, ne abbiamo trovato un altro.
În cele din urmă, am ajuns cu bine. — Alla fine, siamo arrivati sani e salvi.
Anul acesta am avut, în sfârșit, timp pentru o călătorie mai lungă. Mai întâi am hotărât destinația: am ales să mergem în străinătate, într-un oraș pe care nu l-am mai vizitat niciodată. Am rezervat biletele de avion cu o lună înainte și am făcut bagajele cu o zi înainte de plecare. Zborul a decolat la timp, dar între timp am aflat că hotelul rezervat era închis pentru renovare. Din fericire, recepția ne-a găsit rapid un alt hotel, la fel de bun. La un moment dat, în a treia zi, ne-am rătăcit prin oraș fără hartă, dar în cele din urmă am găsit drumul înapoi, râzând de toată situația. A fost o călătorie plină de mici probleme, dar și de momente extraordinare — genul de experiență de neuitat pe care o povestești ani întregi.
Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 07, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 07 · Livello A2→B1
Il settimo mese segna il passaggio verso il livello B1 e ti porta nel mondo del lavoro e dello studio: come si dice che lavoro fai e come si descrive un ufficio, come si parla dei propri progetti con le due forme del futuro — quella scritta (voi lucra) e quella parlata (o să lucrez) — e come si scrive un'email formale impeccabile, dall'apertura alla firma. Nell'ultima settimana metterai insieme passato, presente e futuro per raccontare il tuo percorso e affrontare un colloquio di lavoro. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: dire che lavoro fai, descrivere il tuo posto di lavoro e il tuo orario, e cavartela il primo giorno in un nuovo ufficio.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: le professioni (maschile e femminile), il posto di lavoro (26 parole) |
| 3 | Grammatica: dire la propria professione senza articolo, e il femminile delle professioni |
| 4 | Grammatica: lucrez la / în / ca / de acasă, e l'orario con de la... până la... |
| 5 | 18 frasi sul lavoro |
| 6 | Due dialoghi (che lavoro fai? / il primo giorno in ufficio) + lettura "Noul meu loc de muncă" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| profesor / profesoară | pro-fe-sor / pro-fe-so-a-rə | insegnante, professore / professoressa |
| medic | me-dik | medico (anche per una donna) |
| inginer / ingineră | in-dʒi-ner / in-dʒi-ne-rə | ingegnere |
| avocat / avocată | a-vo-kat / a-vo-ka-tə | avvocato / avvocata |
| contabil / contabilă | kon-ta-bil / kon-ta-bi-lə | contabile |
| programator / programatoare | pro-gra-ma-tor / pro-gra-ma-to-a-re | programmatore / programmatrice |
| asistent medical / asistentă medicală | a-sis-tent me-di-kal / a-sis-ten-tə me-di-ka-lə | infermiere / infermiera |
| vânzător / vânzătoare | vɨn-zə-tor / vɨn-zə-to-a-re | commesso / commessa |
| bucătar / bucătăreasă | bu-kə-tar / bu-kə-tə-rea-sə | cuoco / cuoca |
| șofer / șoferiță | sho-fer / sho-fe-ri-tsə | autista |
| funcționar / funcționară | funk-tsio-nar / funk-tsio-na-rə | impiegato / impiegata |
| student / studentă | stu-dent / stu-den-tə | studente / studentessa |
| pensionar / pensionară | pen-sio-nar / pen-sio-na-rə | pensionato / pensionata |
| șomer / șomeră | sho-mer / sho-me-rə | disoccupato / disoccupata |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| loc de muncă | lok de mun-kə | posto di lavoro, impiego |
| birou | bi-rou | ufficio; scrivania |
| firmă | fir-mə | ditta, azienda |
| coleg / colegă | ko-leg / ko-le-gə | collega |
| șef / șefă | shef / she-fə | capo, responsabile |
| salariu | sa-la-riu | stipendio |
| ședință | she-din-tsə | riunione |
| program de lucru | pro-gram de lu-kru | orario di lavoro |
| concediu | kon-tʃe-diu | ferie, congedo |
| pauză de masă | pa-u-zə de ma-sə | pausa pranzo |
| a angaja | a an-ga-zha | assumere |
| a demisiona | a de-mi-sio-na | dimettersi, licenziarsi |
Come in italiano ("sono medico"), dopo il verbo a fi la professione si usa senza articolo. L'articolo indeterminativo torna solo quando aggiungi un aggettivo — esattamente come in italiano:
| Senza aggettivo | Con aggettivo |
|---|---|
| Sunt profesor. | Sunt un profesor exigent. |
| Ea este avocată. | Ea este o avocată foarte bună. |
| El este medic. | El este un medic cunoscut. |
Cu ce te ocupi? — Sunt inginer. — Di cosa ti occupi? — Sono ingegnere.
La maggior parte delle professioni ha una forma femminile regolare. Le terminazioni più frequenti sono queste:
| Maschile | Regola | Femminile |
|---|---|---|
| avocat, inginer, student | + -ă | avocată, ingineră, studentă |
| vânzător, programator | -or → -oare | vânzătoare, programatoare |
| șofer | -er → -eriță | șoferiță |
| bucătar | -ar → -ăreasă | bucătăreasă |
Attenzione a due casi: profesor → profesoară (non "profesoare") e medic, che resta uguale anche per una donna: Ea este medic. Nel parlato si sente anche "doctoriță".
Il verbo a lucra (lavorare) si combina con preposizioni diverse a seconda di cosa vuoi dire:
| Costruzione | Uso | Esempio |
|---|---|---|
| la + ente/azienda | per chi lavori | Lucrez la o bancă. / Lucrez la spital. |
| în / într-un + luogo | dove si trova il lavoro | Lucrez într-un birou în centru. |
| ca + professione | con che ruolo (senza articolo) | Lucrez ca programator. |
| de acasă | da casa | Lucrez de acasă vinerea. |
Per il tipo di contratto: cu normă întreagă (a tempo pieno) e cu jumătate de normă (part-time, anche detto semplicemente "part-time").
Per dire "dalle... alle..." e "dal... al..." si usa de la ... până la ..., con le ore e con i giorni. Con i giorni, "până" basta da solo:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| de la nouă până la cinci | dalle nove alle cinque |
| de luni până vineri | dal lunedì al venerdì |
| Încep la opt și termin la patru. | Comincio alle otto e finisco alle quattro. |
| Am liber sâmbăta și duminica. | Ho libero il sabato e la domenica. |
Mă numesc Ioana și de o lună lucrez ca asistentă medicală la un spital mare din Cluj. Înainte am lucrat trei ani într-o clinică privată, dar am vrut o schimbare. Programul meu nu este ușor: lucrez în ture, uneori ziua, alteori noaptea. Colegii mei sunt foarte amabili și m-au ajutat mult în primele zile. Șefa secției este o femeie exigentă, dar corectă. Salariul este mai mare decât înainte, și asta contează. În pauza de masă mănânc de obicei cu două colege la cantina spitalului. La sfârșitul zilei sunt obosită, dar mulțumită: îmi place munca mea și simt că sunt utilă.
Obiettivo: parlare di progetti e intenzioni con le due forme del futuro, quella scritta (voi lucra) e quella parlata (o să lucrez).
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: espressioni di tempo per il futuro, verbi per fare progetti (20 parole) |
| 3 | Grammatica: il futuro "letterario" — voi/vei/va + infinito, anche con "a fi" e "a avea" |
| 4 | Grammatica: il futuro colloquiale — o să + congiuntivo, e la 3ª persona |
| 5 | 18 frasi per parlare di progetti |
| 6 | Due dialoghi (progetti per il weekend / dopo l'università) + lettura "Planurile mele pentru anul viitor" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| mâine | mɨi-ne | domani |
| poimâine | poi-mɨi-ne | dopodomani |
| săptămâna viitoare | səp-tə-mɨ-na vi-i-to-a-re | la settimana prossima |
| luna viitoare | lu-na vi-i-to-a-re | il mese prossimo |
| anul viitor | a-nul vi-i-tor | l'anno prossimo |
| peste o oră | pes-te o o-rə | tra un'ora |
| în curând | ɨn ku-rɨnd | presto, a breve |
| mai târziu | mai tɨr-ziu | più tardi |
| de acum înainte | de a-kum ɨ-na-in-te | d'ora in poi |
| cândva | kɨnd-va | un giorno, prima o poi |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a plănui | a plə-nu-i | progettare, pianificare |
| a spera | a spe-ra | sperare |
| a începe | a ɨn-tʃe-pe | cominciare |
| a termina | a ter-mi-na | finire |
| a schimba | a skim-ba | cambiare |
| a căuta | a kə-u-ta | cercare |
| a găsi | a gə-si | trovare |
| a se muta | a se mu-ta | trasferirsi, traslocare |
| a economisi | a e-ko-no-mi-si | risparmiare |
| a se înscrie | a se ɨn-skri-e | iscriversi |
Il rumeno forma il futuro con un ausiliare che cambia secondo la persona, seguito dall'infinito senza la particella "a": a lucra → voi lucra. È la forma dello scritto, delle notizie, delle email formali e delle promesse solenni:
| Ausiliare | a lucra | a merge | |
|---|---|---|---|
| eu | voi | voi lucra | voi merge |
| tu | vei | vei lucra | vei merge |
| el/ea | va | va lucra | va merge |
| noi | vom | vom lucra | vom merge |
| voi | veți | veți lucra | veți merge |
| ei/ele | vor | vor lucra | vor merge |
Voi termina proiectul vineri. — Finirò il progetto venerdì.
Nu vom lucra sâmbătă. — Non lavoreremo sabato.
Buona notizia: in questa forma "a fi" e "a avea" sono perfettamente regolari.
| a fi | a avea | |
|---|---|---|
| eu | voi fi | voi avea |
| tu | vei fi | vei avea |
| el/ea | va fi | va avea |
| noi | vom fi | vom avea |
| voi | veți fi | veți avea |
| ei/ele | vor fi | vor avea |
Va fi o zi lungă. — Sarà una giornata lunga.
Vom avea o ședință mâine. — Avremo una riunione domani.
Nel parlato di tutti i giorni il futuro si fa quasi sempre con o să, invariabile, seguito dal verbo al conjunctiv prezent (congiuntivo presente). Lo studierai a fondo nel Mese 08, ma per ora basta un trucco: per eu, tu, noi e voi il congiuntivo è identico al presente che conosci già. Cambia solo la 3ª persona (singolare e plurale, che sono uguali):
| Presente | Futuro colloquiale | |
|---|---|---|
| eu | lucrez | o să lucrez |
| tu | lucrezi | o să lucrezi |
| el/ea | lucrează | o să lucreze |
| noi | lucrăm | o să lucrăm |
| voi | lucrați | o să lucrați |
| ei/ele | lucrează | o să lucreze |
La negazione si mette davanti: Nu o să lucrez mâine., spesso contratta in N-o să lucrez mâine.
I verbi in -a prendono la desinenza -e (o -eze se hanno -ez); tutti gli altri prendono -ă (o -ească se hanno -esc):
| Presente (el/ea) | Futuro colloquiale (el/ea) |
|---|---|
| lucrează · pleacă · mănâncă | o să lucreze · o să plece · o să mănânce |
| vorbește · citește · găsește | o să vorbească · o să citească · o să găsească |
| merge · vine · face | o să meargă · o să vină · o să facă |
"A fi" e "a avea" sono irregolari e vanno imparati a memoria:
a fi: o să fiu, o să fii, o să fie, o să fim, o să fiți, o să fie
a avea: o să am, o să ai, o să aibă, o să avem, o să aveți, o să aibă
O să fie bine. — Andrà bene. · Ea o să aibă mult de lucru. — Lei avrà molto da fare.
Anul acesta a fost foarte aglomerat, așa că anul viitor vreau să schimb câteva lucruri. Mai întâi, o să lucrez mai puțin: am vorbit cu șeful meu și, de la 1 ianuarie, o să lucrez de acasă două zile pe săptămână. Apoi o să mă înscriu la un curs de fotografie, pentru că e o pasiune veche. Vara o să plec o lună în Italia, la niște prieteni din Bologna, și o să încerc să vorbesc doar italiană. Sper să economisesc destul pentru o mașină nouă, dar nu sunt sigur că o să reușesc. Și, cel mai important, o să petrec mai mult timp cu familia mea. La sfârșitul anului vom vedea ce am reușit să fac!
Obiettivo: scrivere email e messaggi formali completi, dall'apertura alla firma, e passare con naturalezza dal "tu" al "dumneavoastră".
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: email e comunicazione in ufficio, formule di apertura e chiusura (22 parole) |
| 3 | Grammatica: il registro formale per iscritto — dumneavoastră, vă e il possessivo formale |
| 4 | Grammatica: la struttura di un'email formale e le formule fisse aș dori / ați putea / v-aș ruga |
| 5 | 18 formule per email e messaggi formali |
| 6 | Due dialoghi (al telefono con la segreteria / tu o Lei?) + lettura "O cerere de concediu" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| i-meil | ||
| subiect | su-bi-ekt | oggetto (di un'email) |
| destinatar | des-ti-na-tar | destinatario |
| atașament | a-ta-sha-ment | allegato |
| a atașa | a a-ta-sha | allegare |
| a trimite | a tri-mi-te | inviare, mandare |
| a răspunde | a rəs-pun-de | rispondere |
| cerere | tʃe-re-re | richiesta, domanda (ufficiale) |
| programare | pro-gra-ma-re | appuntamento |
| a confirma | a kon-fir-ma | confermare |
| a amâna | a a-mɨ-na | rimandare, posticipare |
| termen limită | ter-men li-mi-tə | scadenza |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Stimate domnule / Stimată doamnă | sti-ma-te dom-nu-le / sti-ma-tə do-am-nə | Egregio signore / Gentile signora |
| Bună ziua | bu-nə zi-ua | Buongiorno (apertura neutra) |
| Vă scriu în legătură cu... | və skriu ɨn le-gə-tu-rə ku | Le scrivo in merito a... |
| Găsiți atașat... | gə-sits a-ta-shat | In allegato trova... |
| Vă mulțumesc anticipat | və mul-tsu-mesk an-ti-tʃi-pat | La ringrazio in anticipo |
| Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră | ash-tept ku in-te-res rəs-pun-sul dum-nea-vo-as-trə | Resto in attesa di una Sua risposta |
| Vă stau la dispoziție | və stau la dis-po-zi-tsi-e | Resto a Sua disposizione |
| Cu stimă | ku sti-mə | Distinti saluti |
| Cu respect | ku res-pekt | Con osservanza, cordiali saluti |
| Cu drag | ku drag | Con affetto (solo informale) |
Lo hai visto nel Mese 01: il "Lei" italiano in rumeno è dumneavoastră, e il verbo va alla 2ª persona plurale, non alla 3ª singolare come in italiano:
| Informale (tu) | Formale (dumneavoastră) | Italiano (Lei) |
|---|---|---|
| Ești liber mâine? | Sunteți liber mâine? | È libero domani? |
| Ai timp? | Aveți timp? | Ha tempo? |
| Unde lucrezi? | Unde lucrați? | Dove lavora? |
Anche i pronomi complemento passano alla forma del "voi": te e îți diventano vă, che davanti a un ausiliare con vocale si accorcia in v-. Il possessivo "tuo" diventa semplicemente dumneavoastră, dopo il nome articolato:
| Informale | Formale | Italiano |
|---|---|---|
| Te rog. | Vă rog. | La prego. / Per favore. |
| Îți mulțumesc. | Vă mulțumesc. | La ringrazio. |
| Îți scriu. | Vă scriu. | Le scrivo. |
| Ți-am trimis documentele. | V-am trimis documentele. | Le ho mandato i documenti. |
| mesajul tău | mesajul dumneavoastră | il Suo messaggio |
Un'email formale in rumeno segue uno schema molto prevedibile. Impara un'espressione per ogni blocco e potrai scriverne qualsiasi:
| Blocco | Formula |
|---|---|
| 1. Apertura | Stimată doamnă Ionescu, / Stimate domnule Popa, / Bună ziua, |
| 2. Motivo | Vă scriu în legătură cu... |
| 3. Richiesta | Aș dori să... / V-aș ruga să... |
| 4. Ringraziamento | Vă mulțumesc anticipat. / Vă stau la dispoziție. |
| 5. Saluto e firma | Cu stimă, / Cu respect, + nome e cognome |
Queste espressioni sono forme del condițional-optativ, il condizionale rumeno, che studierai nel Mese 10. Per ora imparale come blocchi fissi: dopo di loro viene să + verbo, che per eu, noi e voi (e per il "voi" di cortesia) ha la stessa forma del presente:
| Formula | Italiano | Esempio |
|---|---|---|
| Aș dori să... | Vorrei... | Aș dori să programez o întâlnire. |
| Ați putea să...? | Potrebbe...? | Ați putea să-mi confirmați data? |
| V-aș ruga să... | La pregherei di... | V-aș ruga să-mi răspundeți până vineri. |
Stimată doamnă Popa,
Vă scriu în legătură cu concediul meu de odihnă din această vară. Aș dori să îmi iau concediu două săptămâni, de la 4 până la 15 august. Până atunci voi termina proiectul pentru clientul din Timișoara, iar colegul meu, Andrei Stan, s-a oferit să mă înlocuiască pe durata absenței mele. În atașament găsiți cererea completată și semnată. V-aș ruga să îmi confirmați dacă perioada este potrivită pentru departament. Vă stau la dispoziție pentru orice informații suplimentare.
Vă mulțumesc anticipat,
Cu stimă,
Marco Rossi
Obiettivo: raccontare il tuo percorso di studio e lavoro collegando passato, presente e futuro, e affrontare un colloquio in registro formale.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: università e studi, candidarsi a un lavoro (20 parole) |
| 3 | Grammatica: ripasso — passato, presente e futuro a confronto |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato del mese — i pronomi con il passato e il futuro |
| 5 | 18 frasi miste |
| 6 | Due dialoghi (il colloquio di lavoro / dopo l'esame) + lettura "De la facultate la primul job" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| facultate | fa-kul-ta-te | facoltà, università |
| universitate | u-ni-ver-si-ta-te | università (l'ateneo) |
| examen | e-gza-men | esame |
| a da un examen | a da un e-gza-men | sostenere un esame |
| a lua un examen | a lu-a un e-gza-men | superare un esame |
| a pica un examen | a pi-ka un e-gza-men | essere bocciato a un esame (colloquiale) |
| notă | no-tə | voto |
| curs | kurs | corso, lezione |
| bursă | bur-sə | borsa di studio |
| a absolvi | a ab-sol-vi | laurearsi, diplomarsi |
| diplomă | di-plo-mə | diploma, titolo di studio |
| cămin | kə-min | studentato, casa dello studente |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| anunț | a-nunts | annuncio |
| post | post | posto, posizione |
| CV | tʃe-ve | curriculum |
| scrisoare de intenție | skri-so-a-re de in-ten-tsi-e | lettera di presentazione |
| interviu de angajare | in-ter-viu de an-ga-zha-re | colloquio di lavoro |
| a candida | a kan-di-da | candidarsi |
| candidat | kan-di-dat | candidato |
| experiență | eks-pe-ri-en-tsə | esperienza |
Da questo mese hai tutti e tre i tempi fondamentali. Ecco come si presentano uno accanto all'altro, alla 1ª persona:
| Verbo | Ieri (perfectul compus) | Azi (prezent) | Mâine (viitor) |
|---|---|---|---|
| a lucra | am lucrat | lucrez | o să lucrez / voi lucra |
| a merge | am mers | merg | o să merg / voi merge |
| a face | am făcut | fac | o să fac / voi face |
| a fi | am fost | sunt | o să fiu / voi fi |
| a avea | am avut | am | o să am / voi avea |
| Passato | Presente | Futuro |
|---|---|---|
| ieri, alaltăieri | azi, acum | mâine, poimâine |
| săptămâna trecută | săptămâna asta | săptămâna viitoare |
| acum doi ani | în fiecare zi | peste doi ani |
Nota la simmetria: acum doi ani (due anni fa) ↔ peste doi ani (tra due anni).
I pronomi complemento (te, îl, vă...) cambiano posizione a seconda del tempo verbale. È la cosa che serve di più per scrivere email e messaggi di lavoro:
| Tempo | Posizione | te | îl | vă |
|---|---|---|---|---|
| Perfectul compus | fuso con l'ausiliare | te-am sunat | l-am citit | v-am scris |
| Futuro letterario | prima dell'ausiliare | te voi suna | îl voi citi | vă voi scrie |
| Futuro colloquiale | dopo "o să" | o să te sun | o să-l citesc | o să vă scriu |
Ecco come passato, presente e futuro convivono in poche righe di un'email di lavoro:
V-am trimis ieri raportul. Acum lucrez la prezentare și vă voi trimite totul până vineri.
— Le ho mandato ieri il rapporto. Ora sto lavorando alla presentazione e Le manderò tutto entro venerdì.
După liceu, am ales Facultatea de Litere din Iași, pentru că mi-au plăcut mereu limbile străine. În primul an am locuit într-un cămin cu alte trei studente și am învățat foarte mult — nu doar la cursuri! Am luat aproape toate examenele cu note mari și, în anul al treilea, am primit o bursă de un semestru în Italia. Acolo am descoperit că îmi place să traduc. După ce am absolvit, am trimis CV-ul la zece firme și am avut patru interviuri de angajare. Acum lucrez ca traducătoare la o agenție din București. Anul viitor o să încep un master în traducere, iar peste câțiva ani sper să deschid propria mea agenție.
Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 08, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 08 · Livello B1
L'ottavo mese è pienamente di livello B1 e ti porta in un territorio più personale: il corpo e i sintomi, la visita dal medico e la farmacia, e soprattutto le emozioni — come si dice che sei felice, preoccupato o che ti manca qualcuno. È anche il mese del conjunctiv prezent (congiuntivo presente): lo hai già intravisto con trebuie să e con il futuro o să, ora lo impari per intero, con le regole, i cambi di vocale e gli irregolari. Nell'ultima settimana metterai insieme salute, emozioni e congiuntivo per dare consigli, incoraggiare e fare gli auguri. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: nominare le parti del corpo, dire dove ti fa male e descrivere i sintomi più comuni di un malanno.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: il corpo umano, sintomi e malanni (26 parole) |
| 3 | Grammatica: le parti del corpo — plurali irregolari e articolo al posto del possessivo |
| 4 | Grammatica: "mă doare / mă dor" e le espressioni per dire come stai (mă simt, mi-e rău, am febră) |
| 5 | 18 frasi per dire come stai |
| 6 | Due dialoghi (non mi sento bene / al telefono con un'amica) + lettura "O săptămână cu gripă" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| cap | kap | testa |
| ochi | okʲ | occhio, occhi |
| ureche | u-re-ke | orecchio |
| nas | nas | naso |
| gură | gu-rə | bocca |
| dinte | din-te | dente |
| gât | gɨt | collo; gola |
| umăr | u-mər | spalla |
| braț | brats | braccio |
| mână | mɨ-nə | mano |
| deget | de-dʒet | dito |
| spate | spa-te | schiena |
| stomac | sto-mak | stomaco |
| picior | pi-tʃior | gamba; piede |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| durere | du-re-re | dolore |
| febră | fe-brə | febbre |
| tuse | tu-se | tosse |
| răceală | rə-tʃea-lə | raffreddore |
| gripă | gri-pə | influenza |
| a răci | a rə-tʃi | prendere il raffreddore |
| a tuși | a tu-shi | tossire |
| a strănuta | a strə-nu-ta | starnutire |
| amețeală | a-me-tsea-lə | capogiro, giramento di testa |
| greață | grea-tsə | nausea |
| nas înfundat | nas ɨn-fun-dat | naso chiuso |
| obosit / obosită | o-bo-sit / o-bo-si-tə | stanco / stanca |
Molte parti del corpo hanno plurali poco prevedibili: conviene impararle subito insieme alla forma con l'articolo, che è quella che userai di più.
| Singolare | Articolato | Plurale | Plurale articolato |
|---|---|---|---|
| cap | capul | capete | capetele |
| ochi | ochiul | ochi | ochii |
| ureche | urechea | urechi | urechile |
| dinte | dintele | dinți | dinții |
| mână | mâna | mâini | mâinile |
| braț | brațul | brațe | brațele |
| umăr | umărul | umeri | umerii |
| deget | degetul | degete | degetele |
| picior | piciorul | picioare | picioarele |
Nota due casi: ochi è uguale al singolare e al plurale — la differenza la fa solo l'articolo (ochiul / ochii); mână ha un plurale del tutto irregolare, mâini.
Proprio come in italiano ("mi lavo le mani", non "mi lavo le mie mani"), con le parti del corpo il rumeno usa l'articolo determinativo e non il possessivo. Chi "possiede" la parte del corpo è indicato dal pronome:
| Italiano | Rumeno |
|---|---|
| Ho gli occhi verdi. | Am ochii verzi. |
| Mi sono rotto il braccio. | Mi-am rupt brațul. |
| Si lava le mani. | Se spală pe mâini. |
| Ha i capelli lunghi. | Are părul lung. |
Attenzione all'ultimo esempio: "i capelli" in rumeno è un singolare collettivo, părul — letteralmente "il pelo". Are părul negru și ochii albaștri. — Ha i capelli neri e gli occhi azzurri.
Come in italiano ("mi fa male la testa", "mi fanno male i piedi"), il soggetto grammaticale è la parte del corpo; la persona che sente dolore è un pronome complemento diretto (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le). Per questo il verbo a durea al presente ha solo due forme: doare (una cosa) e dor (più cose).
| + singolare | + plurale | |
|---|---|---|
| eu | Mă doare capul. | Mă dor picioarele. |
| tu | Te doare gâtul? | Te dor ochii? |
| el | Îl doare spatele. | Îl dor dinții. |
| ea | O doare stomacul. | O dor urechile. |
| noi | Ne doare capul. | Ne dor mâinile. |
| voi | Vă doare ceva? | Vă dor umerii? |
| ei / ele | Îi / Le doare capul. | Îi / Le dor picioarele. |
Al passato il participio è durut: M-a durut capul toată ziua. — Mi ha fatto male la testa tutto il giorno. Per dire che il dolore è passato: Nu mă mai doare. — Non mi fa più male.
Per descrivere il tuo stato hai tre costruzioni diverse, ognuna con il suo tipo di parola:
| Struttura | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| mă simt + avverbio | Nu mă simt bine. | Non mi sento bene. |
| mi-e + sostantivo | Mi-e rău. / Mi-e greață. | Sto male. / Ho la nausea. |
| am + sintomo | Am febră și tuse. | Ho la febbre e la tosse. |
| am + participio | Am răcit. | Mi sono raffreddato. |
La costruzione con mi-e la conosci già da Mi-e foame (Mese 02): nella Settimana 31 la vedrai per intero, con tutte le persone e con le emozioni.
Luni dimineață m-am trezit cu o durere de cap puternică. Am crezut că e doar oboseala și am mers totuși la birou. Pe la prânz mi-a fost foarte rău: am avut frisoane și m-a durut tot corpul. Colegii m-au trimis acasă. Seara mi-am luat temperatura: 39 de grade! A doua zi am fost la medic, care mi-a spus că am gripă și că trebuie să stau în pat cel puțin cinci zile. Am dormit mult, am băut litri de ceai și de supă de pui și am citit două romane. Joi febra a scăzut, dar am tușit încă mult. Azi, după o săptămână, mă simt în sfârșit bine. Mâine mă întorc la muncă — cu o mulțime de e-mailuri necitite!
Obiettivo: prendere appuntamento dal medico, spiegare il problema durante la visita, capire le indicazioni e comprare un medicinale in farmacia — imparando il congiuntivo presente per intero.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: dal medico, in farmacia (24 parole) |
| 3 | Grammatica: il congiuntivo presente (conjunctiv prezent) — formazione completa e cambi di vocale |
| 4 | Grammatica: quando si usa il congiuntivo — dopo verbi ed espressioni (trebuie, pot, vreau, e bine...) |
| 5 | 18 frasi dal medico e in farmacia |
| 6 | Due dialoghi (dal medico di base / in farmacia) + lettura "La doctor în România" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| medic de familie | me-dik de fa-mi-li-e | medico di base, medico di famiglia |
| cabinet medical | ka-bi-net me-di-kal | studio medico, ambulatorio |
| programare | pro-gra-ma-re | appuntamento (dal medico, in un ufficio) |
| consultație | kon-sul-ta-tsi-e | visita medica |
| a consulta | a kon-sul-ta | visitare (un paziente) |
| a lua tensiunea | a lu-a ten-siu-ne-a | misurare la pressione |
| analize | a-na-li-ze | analisi (del sangue, ecc.) |
| diagnostic | di-ag-nos-tik | diagnosi |
| tratament | tra-ta-ment | terapia, cura |
| alergic / alergică la | a-ler-dʒik / a-ler-dʒi-kə la | allergico / allergica a |
| urgență | ur-dʒen-tsə | emergenza; (la Urgențe) pronto soccorso |
| a se face bine | a se fa-tʃe bi-ne | guarire, rimettersi |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| farmacie | far-ma-tʃi-e | farmacia |
| farmacist / farmacistă | far-ma-tʃist / far-ma-tʃis-tə | farmacista |
| rețetă | re-tse-tə | ricetta (medica) |
| medicament | me-di-ka-ment | medicinale, farmaco |
| pastilă | pas-ti-lə | pastiglia, compressa |
| sirop de tuse | si-rop de tu-se | sciroppo per la tosse |
| picături | pi-kə-turʲ | gocce |
| unguent | un-gu-ent | pomata |
| plasture | plas-tu-re | cerotto |
| fără rețetă | fə-rə re-tse-tə | senza ricetta, da banco |
| de trei ori pe zi | de trei orʲ pe zi | tre volte al giorno |
| după masă | du-pə ma-sə | dopo i pasti |
Il congiuntivo presente rumeno è sempre introdotto da să. La buona notizia l'hai già scoperta con trebuie să (Mese 03) e con il futuro o să (Mese 07): per eu, tu, noi e voi le forme sono identiche al presente indicativo. Tutto il lavoro si concentra sulla 3ª persona, che è uguale al singolare e al plurale.
| a lucra | a merge | a vorbi | a dormi | |
|---|---|---|---|---|
| eu | să lucrez | să merg | să vorbesc | să dorm |
| tu | să lucrezi | să mergi | să vorbești | să dormi |
| el/ea | să lucreze | să meargă | să vorbească | să doarmă |
| noi | să lucrăm | să mergem | să vorbim | să dormim |
| voi | să lucrați | să mergeți | să vorbiți | să dormiți |
| ei/ele | să lucreze | să meargă | să vorbească | să doarmă |
La regola l'hai vista nel Mese 07: i verbi in -a prendono -e (-eze se hanno -ez), tutti gli altri prendono -ă (-ească se hanno -esc). Davanti a queste desinenze, però, la vocale della radice spesso cambia (e → ea, o → oa, ea → e):
| Infinito | Presente (el/ea) | Congiuntivo (el/ea) |
|---|---|---|
| a pleca | pleacă | să plece |
| a mânca | mănâncă | să mănânce |
| a merge | merge | să meargă |
| a putea | poate | să poată |
| a vedea | vede | să vadă |
| a dormi | doarme | să doarmă |
| a face | face | să facă |
| a veni | vine | să vină |
| a spune | spune | să spună |
Tutti i verbi che in italiano reggono un infinito (dovere, potere, volere, cercare di, cominciare a, dimenticare di...) in rumeno sono seguiti da să + congiuntivo:
| Verbo | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| a trebui | Trebuie să iau pastilele. | Devo prendere le pastiglie. |
| a putea | Pot să vin mâine? | Posso venire domani? |
| a vrea | Vreau să fac o programare. | Voglio prendere un appuntamento. |
| a încerca | Încearcă să dormi puțin. | Cerca di dormire un po'. |
| a începe | Am început să mă simt mai bine. | Ho cominciato a sentirmi meglio. |
| a uita | Nu uita să iei siropul! | Non dimenticare di prendere lo sciroppo! |
A lua è irregolare (să iau, să iei, să ia): lo ripasserai nella Settimana 32. Con a putea esiste anche la costruzione con l'infinito senza "a" — Pot veni mâine? — un po' più formale, ma altrettanto corretta.
In italiano cambi costruzione a seconda del soggetto: "voglio riposarmi" ma "voglio che tu ti riposi". In rumeno la struttura resta sempre la stessa — cambia solo la persona del verbo:
| Italiano | Rumeno |
|---|---|
| Voglio riposarmi. | Vreau să mă odihnesc. |
| Voglio che tu ti riposi. | Vreau să te odihnești. |
| Il medico vuole che lui faccia le analisi. | Medicul vrea să facă analizele. |
| È importante che tu beva molta acqua. | E important să bei multă apă. |
| È meglio che restiate a casa. | E mai bine să stați acasă. |
Quando il nuovo soggetto è un nome e vuoi metterlo prima del verbo, si usa ca ... să: Vreau ca Ana să vină cu mine. Più semplicemente, puoi anche dire Vreau să vină Ana cu mine.
În România, fiecare persoană cu asigurare medicală are un medic de familie. Când te simți rău, de obicei suni la cabinet și faci o programare. Medicul te consultă, îți ia tensiunea și, dacă e nevoie, îți dă o rețetă sau te trimite să faci analize. Pentru problemele mai grave, medicul de familie îți dă un bilet de trimitere la un specialist. În caz de urgență, trebuie să mergi direct la Urgențe sau să suni la 112. Multe medicamente simple, ca siropul de tuse sau pastilele pentru durere de cap, se pot cumpăra fără rețetă. Farmaciștii sunt de obicei foarte amabili și îți pot spune ce să iei pentru o răceală. În orașele mari există și farmacii deschise non-stop.
Obiettivo: dire come ti senti, parlare delle emozioni tue e degli altri, e usare le costruzioni con il dativo (mi-e dor, mi-e frică, îmi pare rău) e il congiuntivo dopo i verbi di sentimento.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: gli stati d'animo, verbi ed espressioni delle emozioni (24 parole) |
| 3 | Grammatica: mi-e, ți-e, îi e... — le emozioni con il pronome dativo, e "mi-e dor de" |
| 4 | Grammatica: mă bucur că / mă bucur să — indicativo o congiuntivo? e la negazione "să nu" |
| 5 | 18 frasi per esprimere emozioni |
| 6 | Due dialoghi (mi manchi / una brutta giornata) + lettura "Dorul" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| fericit / fericită | fe-ri-tʃit / fe-ri-tʃi-tə | felice |
| trist / tristă | trist / tris-tə | triste |
| supărat / supărată | su-pə-rat / su-pə-ra-tə | arrabbiato; turbato, dispiaciuto |
| nervos / nervoasă | ner-vos / ner-vo-a-sə | irritato, di cattivo umore |
| îngrijorat / îngrijorată | ɨn-gri-zho-rat / ɨn-gri-zho-ra-tə | preoccupato / preoccupata |
| speriat / speriată | spe-ri-at / spe-ri-a-tə | spaventato / spaventata |
| mândru / mândră | mɨn-dru / mɨn-drə | orgoglioso / orgogliosa, fiero |
| dezamăgit / dezamăgită | de-za-mə-dʒit / de-za-mə-dʒi-tə | deluso / delusa |
| emoționat / emoționată | e-mo-tsio-nat / e-mo-tsio-na-tə | emozionato; agitato (prima di un evento) |
| plictisit / plictisită | plik-ti-sit / plik-ti-si-tə | annoiato / annoiata |
| stresat / stresată | stre-sat / stre-sa-tə | stressato / stressata |
| singur / singură | sin-gur / sin-gu-rə | solo / sola |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a se bucura (de) | a se bu-ku-ra | rallegrarsi, essere contento (di) |
| a se îngrijora | a se ɨn-gri-zho-ra | preoccuparsi |
| a se enerva | a se e-ner-va | arrabbiarsi, innervosirsi |
| a se speria | a se spe-ri-a | spaventarsi |
| a se simți | a se sim-tsi | sentirsi |
| a se plictisi | a se plik-ti-si | annoiarsi |
| a plânge | a plɨn-dʒe | piangere |
| a râde | a rɨ-de | ridere |
| a-i fi dor de | a-i fi dor de | sentire la mancanza di |
| a-i fi frică de | a-i fi fri-kə de | avere paura di |
| a-i fi rușine | a-i fi ru-shi-ne | vergognarsi |
| a-i părea rău | a-i pə-rea rəu | dispiacersi |
Come in Mi-e foame (Mese 02), molte emozioni e sensazioni si esprimono con il pronome dativo + e (è) + un sostantivo. Letteralmente: "a me è paura", "a me è nostalgia". Ecco la costruzione per tutte le persone:
| Forma | Esempio | Italiano | |
|---|---|---|---|
| eu | mi-e | Mi-e dor de mama. | Mi manca la mamma. |
| tu | ți-e | Ți-e frică de câini? | Hai paura dei cani? |
| el/ea | îi e | Îi e rușine. | Si vergogna. |
| noi | ne e | Ne e dor de voi. | Ci mancate. |
| voi | vă e | Vă e somn? | Avete sonno? |
| ei/ele | le e | Le e frig. | Hanno freddo. |
Al passato e diventa a fost: Mi-a fost frică. (Ho avuto paura), Ne-a fost dor de tine. (Ci sei mancato). Al futuro colloquiale: O să-ți fie dor de mine! (Ti mancherò!)
Attenzione alla prospettiva. In italiano il soggetto è chi manca ("tu mi manchi"); in rumeno la mancanza appartiene a chi la prova, e ciò che manca va dopo de:
| Italiano | Rumeno |
|---|---|
| Mi manchi. | Mi-e dor de tine. |
| Ti manco? | Ți-e dor de mine? |
| Gli manca l'Italia. | Îi e dor de Italia. |
| Ci manca il mare. | Ne e dor de mare. |
Il sostantivo dor è una delle parole più amate dai romeni: indica la nostalgia struggente per qualcuno o qualcosa di lontano. Lo ritrovi nella lettura di questa settimana.
Con i verbi e le espressioni di sentimento, il rumeno sceglie in base al significato: că + indicativo quando constati un fatto reale, să + congiuntivo quando parli di un'azione desiderata, temuta o ancora da realizzarsi.
| Con că (fatto reale) | Con să (azione, desiderio, timore) |
|---|---|
| Mă bucur că ai venit. — Sono contento che tu sia venuto. | Mă bucur să te văd. — Sono contento di vederti. |
| Mi-e frică că am greșit. — Ho paura di aver sbagliato. | Mi-e frică să zbor. — Ho paura di volare. |
| Sper că e bine. — Spero che stia bene. | Sper să te faci bine. — Spero che tu guarisca. |
| Îmi pare rău că n-am sunat. — Mi dispiace di non aver chiamato. | Îmi pare rău să aud asta. — Mi dispiace sentire questo. |
Nota come l'italiano usi il congiuntivo ("che tu sia venuto") proprio dove il rumeno usa l'indicativo con că: per un italiano è uno dei punti più controintuitivi del mese.
Il nu si mette tra să e il verbo, e prima di un eventuale pronome. L'ordine è sempre: să + nu + pronome + verbo.
| Affermativo | Negativo |
|---|---|
| să plângi | să nu plângi |
| să te enervezi | să nu te enervezi |
| să-i spui | să nu-i spui |
| să ne îngrijorăm | să nu ne îngrijorăm |
Încearcă să nu te enervezi. — Cerca di non arrabbiarti.
E mai bine să nu-i spui nimic. — È meglio non dirgli niente.
Mulți români spun că „dor” este cel mai frumos cuvânt din limba lor și că nu există o traducere perfectă. Dorul nu este doar tristețe: este dorința de a fi aproape de cineva sau de ceva care e departe. Poți să simți dor de o persoană, de un loc, de copilărie sau chiar de o mâncare. Milioane de români trăiesc azi în străinătate, mai ales în Italia și în Spania, și cunosc bine acest sentiment. Le e dor de familie, de casa părintească, de sărbătorile de acasă. Poeții români au scris sute de poezii despre dor, iar în muzica populară există chiar un gen special, doina, care exprimă dorul și melancolia. Poate și ție o să-ți fie dor de România, după ce o vei vizita!
Obiettivo: dare consigli su salute e benessere, incoraggiare qualcuno e fare gli auguri, usando con sicurezza il congiuntivo — anche nelle sue forme irregolari.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: uno stile di vita sano, auguri e incoraggiamenti (20 parole) |
| 3 | Grammatica: ripasso — i congiuntivi irregolari e il "să" usato da solo |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato del mese — dare consigli (dall'imperativo ad "ar trebui să") e fare auguri con să |
| 5 | 18 frasi miste |
| 6 | Due dialoghi (un nuovo inizio / visita in ospedale) + lettura "Cum să trăiești mai sănătos" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| sănătate | sə-nə-ta-te | salute |
| sănătos / sănătoasă | sə-nə-tos / sə-nə-to-a-sə | sano / sana |
| a face mișcare | a fa-tʃe mish-ka-re | fare movimento, fare attività fisica |
| a se odihni | a se o-dih-ni | riposarsi |
| somn | somn | sonno |
| alimentație | a-li-men-ta-tsi-e | alimentazione |
| a se plimba | a se plim-ba | passeggiare |
| a se relaxa | a se re-la-ksa | rilassarsi |
| stres | stres | stress |
| a renunța la | a re-nun-tsa la | rinunciare a, smettere di |
| a fuma | a fu-ma | fumare |
| echilibru | e-ki-li-bru | equilibrio |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Sănătate! | sə-nə-ta-te | Salute! (a chi starnutisce) |
| Multă sănătate! | mul-tə sə-nə-ta-te | Tanta salute! (augurio) |
| Să te faci bine! | sə te fatʃʲ bi-ne | Rimettiti presto! |
| Însănătoșire grabnică! | ɨn-sə-nə-to-shi-re grab-ni-kə | Pronta guarigione! |
| Curaj! | ku-razh | Coraggio! |
| Ține-te tare! | tsi-ne-te ta-re | Tieni duro! |
| Baftă! | baf-tə | In bocca al lupo! Buona fortuna! |
| Totul o să fie bine. | to-tul o sə fi-e bi-ne | Andrà tutto bene. |
Pochi verbi, ma usatissimi, hanno un congiuntivo irregolare. Il punto critico è quasi sempre la 3ª persona:
| Infinito | eu | el/ea · ei/ele | Esempio |
|---|---|---|---|
| a fi | să fiu | să fie | Sper să nu fie nimic grav. |
| a avea | să am | să aibă | Sper să aibă noroc. |
| a da | să dau | să dea | Trebuie să-i dea o rețetă. |
| a lua | să iau | să ia | E bine să ia vitamine. |
| a sta | să stau | să stea | Medicul vrea să stea în pat. |
| a bea | să beau | să bea | Trebuie să bea multă apă. |
| a ști | să știu | să știe | Vreau să știe adevărul. |
| a vedea | să văd | să vadă | Trebuie să-l vadă un specialist. |
Per intero, i due più importanti: a fi: să fiu, să fii, să fie, să fim, să fiți, să fie · a avea: să am, să ai, să aibă, să avem, să aveți, să aibă.
Il congiuntivo può anche stare da solo, senza un verbo che lo regga. In questi casi ha un valore esortativo o dubitativo:
| Uso | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| Proposta (noi) | Să mergem acasă. | Andiamo a casa. |
| Domanda con dubbio | Ce să fac? | Cosa dovrei fare? |
| Richiesta di permesso | Să deschid fereastra? | Apro la finestra? |
| Ordine gentile | Să mă suni când ajungi! | Chiamami quando arrivi! |
Con gli strumenti di questo mese e di quelli precedenti puoi dosare il tono di un consiglio con precisione:
| Struttura | Esempio | Tono |
|---|---|---|
| Imperativo | Odihnește-te! | diretto |
| Trebuie să + congiuntivo | Trebuie să te odihnești. | deciso |
| E bine / E mai bine să + congiuntivo | E mai bine să te odihnești. | neutro |
| Ar trebui să + congiuntivo | Ar trebui să te odihnești. | gentile ("dovresti") |
Ar trebui è un condizionale: per ora imparalo come blocco fisso, come aș dori nel Mese 07. Non cambia con la persona: Ar trebui să mergeți la doctor. — Dovreste (o dovrebbe) andare dal medico.
Moltissimi auguri rumeni sono congiuntivi "sospesi", in cui è sottinteso un "spero che":
| Rumeno | Italiano | Quando |
|---|---|---|
| Să te faci bine! | Rimettiti presto! | a chi è malato |
| Să fii sănătos! | Salute! / Stammi bene! | dopo uno starnuto, o salutando |
| Să ne vedem cu bine! | A presto, stammi bene! | congedandosi |
| Să ai noroc! | Buona fortuna! | prima di una prova |
| Să-ți fie de bine! | Buon pro ti faccia! | a chi ha finito di mangiare o bere |
Medicii spun că nu e nevoie de schimbări mari ca să trăiești mai sănătos: sunt suficienți câțiva pași mici, dar făcuți în fiecare zi. În primul rând, e important să faci mișcare: o plimbare de jumătate de oră pe zi este deja un început bun. Apoi, ar trebui să mănânci variat, cu multe legume și fructe, și să bei destulă apă. Somnul contează la fel de mult: un adult are nevoie de șapte sau opt ore pe noapte. Nu uita nici de sănătatea emoțională! Stresul poate să provoace dureri de cap, probleme cu stomacul și oboseală. De aceea e bine să îți găsești timp pentru prieteni, pentru hobby-uri și pentru tine. Și, dacă te simți trist sau îngrijorat mult timp, nu-ți fie rușine să ceri ajutor: să vorbești cu cineva este deja un pas înainte.
Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 09, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 09 · Livello B1
Il nono mese ti porta nel cuore del livello B1: non basta più raccontare e descrivere, ora devi ragionare in rumeno. Imparerai a dire cosa pensi e a chiedere il parere degli altri, a dichiararti d'accordo o in disaccordo con le giuste sfumature, e a collegare le idee con i connettori logici — causa, conseguenza, opposizione, aggiunta. È anche il mese del congiuntivo avanzato: la costruzione ca... să con il soggetto in evidenza, i connettori che reggono il congiuntivo (ca să, fără să, înainte să, în loc să) e il congiuntivo perfetto (să fi plecat). Nell'ultima settimana metterai tutto insieme per partecipare a un vero dibattito. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: dire cosa pensi su un tema di attualità, chiedere l'opinione degli altri e scegliere tra "că" e "să" dopo le espressioni di valutazione.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: opinioni e punti di vista, temi di attualità (24 parole) |
| 3 | Grammatica: introdurre un'opinione — cred că, consider că, după părerea mea, mi se pare că |
| 4 | Grammatica: "e + aggettivo" con că o con să (e adevărat că / e important să) e l'opinione negativa |
| 5 | 18 frasi per dare la propria opinione |
| 6 | Due dialoghi (auto in centro / un film che divide) + lettura "Rețelele sociale: pro sau contra?" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| părere | pə-re-re | parere, opinione |
| opinie | o-pi-ni-e | opinione |
| punct de vedere | punkt de ve-de-re | punto di vista |
| a crede | a kre-de | credere |
| a considera | a kon-si-de-ra | ritenere, considerare |
| a se gândi (la) | a se gɨn-di | pensare (a) |
| a i se părea | a i se pə-rea | sembrare (a qualcuno) |
| a susține | a sus-tsi-ne | sostenere |
| convins / convinsă | kon-vins / kon-vin-sə | convinto / convinta |
| sigur / sigură | si-gur / si-gu-rə | sicuro / sicura |
| argument | ar-gu-ment | argomento (a sostegno di una tesi) |
| a discuta | a dis-ku-ta | discutere |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| subiect | su-bi-ekt | argomento, tema |
| problemă | pro-ble-mə | problema |
| societate | so-tʃi-e-ta-te | società |
| mediu (înconjurător) | me-diu (ɨn-kon-zhu-rə-tor) | ambiente |
| poluare | po-lu-a-re | inquinamento |
| tehnologie | teh-no-lo-dʒi-e | tecnologia |
| rețele sociale | re-tse-le so-tʃi-a-le | social network |
| educație | e-du-ka-tsi-e | istruzione, educazione |
| trafic | tra-fik | traffico |
| lege | le-dʒe | legge |
| schimbare | skim-ba-re | cambiamento |
| viitor | vi-i-tor | futuro |
Il modo più semplice di dire cosa pensi è un verbo di opinione seguito da că. Attenzione: dove l'italiano vuole il congiuntivo ("credo che sia"), il rumeno usa l'indicativo, perché presenti la tua opinione come un fatto.
| Struttura | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| Cred că... | Cred că e o idee bună. | Credo che sia una buona idea. |
| Consider că... | Consider că e o problemă serioasă. | Ritengo che sia un problema serio. |
| Mă gândesc că... | Mă gândesc că poate e mai bine așa. | Penso che forse sia meglio così. |
| Sunt convins că... | Sunt convinsă că o să meargă. | Sono convinta che funzionerà. |
| Sunt sigur că... | Sunt sigur că știe. | Sono sicuro che lo sa. |
È la stessa regola che hai visto nel Mese 08 con sper că e mă bucur că: dopo că il rumeno non mette mai il congiuntivo.
Per aprire un intervento hai a disposizione alcune formule fisse, dalla più colloquiale alla più formale:
| Rumeno | Italiano | Registro |
|---|---|---|
| Pentru mine, ... | Per me... | colloquiale |
| Personal, ... | Personalmente... | neutro |
| După părerea mea, ... | Secondo me... | neutro |
| Din punctul meu de vedere, ... | Dal mio punto di vista... | neutro-formale |
| În opinia mea, ... | A mio parere... | formale |
Il verbo a i se părea (sembrare) funziona come îmi place: la persona a cui "sembra" è un pronome dativo, seguito da se pare: mi se pare, ți se pare, i se pare, ni se pare, vi se pare, li se pare. Al passato diventa mi s-a părut: Cum ți s-a părut filmul? — Come ti è sembrato il film?
Molte opinioni si esprimono con e (è) + aggettivo. La scelta tra că e să dipende dal significato: gli aggettivi che constatano un fatto vogliono că + indicativo; quelli che valutano un'azione, o ne esprimono possibilità e necessità, vogliono să + congiuntivo.
| Con că (constatazione) | Con să (valutazione, possibilità) |
|---|---|
| E adevărat că orașul e poluat. — È vero che la città è inquinata. | E important să reciclăm. — È importante che ricicliamo. |
| E clar că trebuie să schimbăm ceva. — È chiaro che dobbiamo cambiare qualcosa. | E posibil să aibă dreptate. — È possibile che abbia ragione. |
| E evident că nu e ușor. — È evidente che non è facile. | E normal să fii îngrijorat. — È normale che tu sia preoccupato. |
| E sigur că o să plouă. — È sicuro che pioverà. | E greu să schimbi obiceiurile. — È difficile cambiare le abitudini. |
Alcuni aggettivi accettano entrambe le costruzioni, con un senso diverso: E păcat că pleci. (È un peccato che tu parta — lo stai facendo davvero) / E păcat să pleci acum. (Sarebbe un peccato partire adesso — è solo un'ipotesi).
Anche al negativo il rumeno resta quasi sempre all'indicativo. Per un dubbio su un "sì o no", invece di că si usa dacă (se):
| Affermativo | Negativo / dubbio | Italiano |
|---|---|---|
| Cred că e corect. | Nu cred că e corect. | Non credo che sia giusto. |
| Mi se pare normal. | Nu mi se pare normal. | Non mi sembra normale. |
| Sunt sigur că vine. | Nu sunt sigur dacă vine. | Non sono sicuro che venga. |
| Știu că e adevărat. | Mă îndoiesc că e adevărat. | Dubito che sia vero. |
Esiste anche nu cred să + congiuntivo, per un dubbio più forte: Nu cred să vină. — Non credo proprio che venga. Per ora basta riconoscerlo: lo ritroverai nella Settimana 36.
Astăzi aproape toată lumea folosește rețelele sociale, dar părerile despre ele sunt foarte diferite. Unii consideră că sunt un instrument extraordinar: poți să vorbești cu prietenii din alte țări, să citești știri și chiar să găsești un loc de muncă. Alții cred că petrecem prea mult timp în fața ecranului și că relațiile reale devin mai superficiale. Personal, mi se pare că adevărul e la mijloc. E adevărat că rețelele sociale ne pot ajuta, dar e important să le folosim cu măsură. De exemplu, eu nu mă uit la telefon în timpul mesei și îl las în altă cameră când dorm. Sunt convinsă că problema nu e tehnologia, ci felul în care o folosim.
Obiettivo: dichiararti d'accordo o in disaccordo con le giuste sfumature, contraddire con cortesia e proporre soluzioni — usando il congiuntivo con il soggetto in evidenza (vreau ca... să).
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: essere d'accordo, non essere d'accordo (24 parole) |
| 3 | Grammatica: a fi de acord cu / să / că, a avea dreptate e a greși, și eu / nici eu / ba da |
| 4 | Grammatica: ca... să — il congiuntivo con il soggetto in evidenza, e i verbi per proporre (a propune, a cere, a insista să) |
| 5 | 18 frasi per concordare e dissentire |
| 6 | Due dialoghi (in riunione / una discussione in famiglia) + lettura "Arta de a nu fi de acord" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a fi de acord (cu) | a fi de a-kord | essere d'accordo (con) |
| De acord! | de a-kord | D'accordo! Va bene! |
| a avea dreptate | a a-vea drep-ta-te | avere ragione |
| Exact! | eg-zakt | Esatto! |
| Așa e. | a-sha e | È così. Vero. |
| Bineînțeles! | bi-ne-ɨn-tse-les | Certo! Naturalmente! |
| Întocmai. | ɨn-tok-maj | Proprio così. (formale) |
| Și eu. | shi eu | Anch'io. |
| Nici eu. | nitʃʲ eu | Neanch'io. |
| parțial | par-tsi-al | in parte, parzialmente |
| a accepta | a ak-tʃep-ta | accettare |
| a propune | a pro-pu-ne | proporre |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| dezacord | de-za-kord | disaccordo |
| a greși | a gre-shi | sbagliare, sbagliarsi |
| Dimpotrivă! | dim-po-tri-və | Al contrario! |
| Nu chiar. | nu kiar | Non proprio. |
| Depinde. | de-pin-de | Dipende. |
| Ba da! / Ba nu! | ba da / ba nu | E invece sì! / E invece no! |
| Nici vorbă! | nitʃʲ vor-bə | Neanche per sogno! |
| a contrazice | a kon-tra-zi-tʃe | contraddire |
| a obiecta | a o-bi-ek-ta | obiettare |
| a se certa | a se tʃer-ta | litigare |
| a insista | a in-sis-ta | insistere |
| compromis | kom-pro-mis | compromesso |
L'espressione a fi de acord cambia costruzione a seconda di cosa segue: una persona, una cosa, un'azione o un fatto.
| Struttura | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| cu + persona | Sunt de acord cu tine. | Sono d'accordo con te. |
| cu + cosa | Nu sunt de acord cu propunerea. | Non sono d'accordo con la proposta. |
| să + congiuntivo (accettare un'azione) | Ești de acord să plecăm mai devreme? | Sei d'accordo di partire prima? |
| că + indicativo (condividere un fatto) | Toți suntem de acord că e o problemă. | Siamo tutti d'accordo che è un problema. |
Per dire chi ha ragione e chi torto: Ai dreptate. (Hai ragione) / Greșești. (Ti sbagli). Al passato: Am avut dreptate! — Avevo ragione! / Am greșit. — Mi sono sbagliato.
Per concordare o dissentire in modo rapido, il rumeno ha formule brevi che dipendono dalla frase a cui rispondi. Con i verbi al dativo (îmi place, mi se pare) si usa il pronome dativo tonico (mie):
| Frase | Accordo | Disaccordo |
|---|---|---|
| Eu sunt de acord. | Și eu. | Eu nu. |
| Eu nu cred asta. | Nici eu. | Eu da. |
| Mie îmi place ideea. | Și mie. | Mie nu. |
| Mie nu mi se pare corect. | Nici mie. | Mie da. |
| Nu e adevărat! | — | Ba da, e adevărat! |
Ba serve a contraddire con forza, soprattutto una frase negativa: — Nu ai sunat. — Ba da, am sunat de două ori! È molto colloquiale: in un contesto formale preferisci Dimpotrivă o Nu chiar.
Nel Mese 08 hai visto che, anche se il soggetto cambia, la struttura resta să + congiuntivo: Vreau să vii. Ma quando il soggetto della seconda frase è espresso e viene messo prima del verbo, il rumeno lo "incornicia" tra ca e să:
| Senza soggetto esplicito | Con soggetto esplicito |
|---|---|
| Vreau să vină. | Vreau ca Maria să vină. — Voglio che Maria venga. |
| E important să participe. | E important ca toți colegii să participe. — È importante che tutti i colleghi partecipino. |
| Propun să continuăm mâine. | Propun ca discuția să continue mâine. — Propongo che la discussione continui domani. |
| Nu vreau să vă certați. | Nu vreau ca voi doi să vă certați. — Non voglio che voi due litighiate. |
L'ordine è sempre: ca + soggetto + să + (nu) + (pronome) + verbo. La negazione resta attaccata a să: E important ca nimeni să nu întârzie. — È importante che nessuno arrivi in ritardo.
In una discussione userai spesso verbi che introducono un'azione desiderata. Sono tutti seguiti da să + congiuntivo (o da ca... să):
| Verbo | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| a propune | Propun să votăm. | Propongo di votare. |
| a sugera | Sugerez să ne mai gândim. | Suggerisco di pensarci ancora. |
| a cere | Șefa cere să terminăm azi. | La responsabile chiede che finiamo oggi. |
| a insista | Insistă să vină și el. | Insiste per venire anche lui. |
| a accepta | Au acceptat să schimbe planul. | Hanno accettato di cambiare il piano. |
| a refuza | Refuză să discute. | Si rifiuta di discutere. |
Nota la 3ª persona del congiuntivo di a discuta (să discute) e di a continua (să continue): i verbi in -a prendono -e, come hai imparato nel Mese 08.
Să nu fii de acord cu cineva nu e un lucru rău: din discuțiile bune se nasc idei noi. Important e cum o faci. Psihologii spun că e mai bine să asculți până la capăt înainte să răspunzi. Apoi e util să începi cu ce ai în comun cu celălalt: "Ai dreptate că..." sau "Sunt de acord că...". Abia după aceea poți să spui ce nu ți se pare corect. E important ca tonul să rămână calm și să vorbești despre idei, nu despre persoane. Și nu uita: uneori cea mai bună soluție nu e să câștigi discuția, ci să găsești împreună un compromis.
Obiettivo: collegare le idee in un ragionamento con i connettori logici (causa, conseguenza, opposizione, aggiunta) e padroneggiare i connettori che reggono il congiuntivo — senza cadere nelle trappole dell'italiano.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: connettori di causa e conseguenza, di opposizione e aggiunta (24 parole) |
| 3 | Grammatica: causa e conseguenza nei due registri; dar, însă, ci, totuși |
| 4 | Grammatica: connettori con il congiuntivo (ca să, fără să, înainte să, în loc să) e con l'indicativo (deși, chiar dacă, cu toate că) |
| 5 | 18 frasi per argomentare |
| 6 | Due dialoghi (studiare all'estero? / un dibattito alla radio) + lettura "Orașul sau satul?" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| pentru că | pen-tru kə | perché (nella risposta) |
| fiindcă | fi-ind-kə | perché, siccome |
| deoarece | de-o-a-re-tʃe | poiché, dato che |
| din moment ce | din mo-ment tʃe | dal momento che |
| cauză | ka-u-zə | causa |
| din această cauză | din a-tʃeas-tə ka-u-zə | per questo motivo |
| consecință | kon-se-tʃin-tsə | conseguenza |
| deci | detʃʲ | quindi, dunque |
| așa că | a-sha kə | così, perciò (parlato) |
| de aceea | de a-tʃe-ea | perciò, per questo |
| prin urmare | prin ur-ma-re | di conseguenza (formale) |
| ca să | ka sə | per, affinché |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| însă | ɨn-sə | però, tuttavia |
| totuși | to-tushʲ | tuttavia, comunque |
| ci | tʃʲ | ma (dopo una negazione) |
| deși | de-shʲ | sebbene, benché |
| cu toate că | ku to-a-te kə | nonostante, malgrado |
| chiar dacă | kiar da-kə | anche se |
| în schimb | ɨn skimb | invece, in compenso |
| în plus | ɨn plus | inoltre |
| de asemenea | de a-se-me-ne-a | inoltre, altresì |
| mai mult | maj mult | per di più |
| pe de o parte | pe de o par-te | da un lato |
| pe de altă parte | pe de al-tə par-te | dall'altro lato |
Nel Mese 06 hai imparato i connettori del tempo (mai întâi, apoi, în cele din urmă); ora passi a quelli della logica. Per causa e conseguenza il rumeno ha una serie per il parlato e una più formale, da usare nello scritto e nei dibattiti:
| Funzione | Parlato | Formale | Esempio |
|---|---|---|---|
| Causa | pentru că, fiindcă | deoarece, din moment ce | Nu vin, pentru că sunt obosit. |
| Conseguenza | așa că, deci | de aceea, prin urmare | Am pierdut trenul, așa că am luat un taxi. |
L'italiano usa "perché" sia per la domanda sia per la risposta; il rumeno le distingue: De ce? (perché?) — Pentru că... (perché...). Per aprire una frase con la causa, come l'italiano "siccome", usa fiindcă, deoarece o din moment ce: Deoarece plouă, rămânem acasă.
L'italiano ha quasi solo "ma"; il rumeno ne ha tre, più totuși per la concessione:
| Connettore | Uso | Esempio |
|---|---|---|
| dar | "ma" neutro, sempre a inizio di proposizione | E scump, dar merită. |
| însă | "però", più formale; può stare anche dopo la prima parola | Ideea e bună; costul însă e prea mare. |
| ci | "ma" che corregge, solo dopo una negazione | Nu e o problemă de bani, ci de timp. |
| totuși | "tuttavia, lo stesso" | E scump, totuși îl cumpăr. |
Il test per ci: la seconda parte sostituisce la prima ("non X, ma Y"). Se invece aggiunge un'informazione, anche dopo una negazione si usa dar: Nu e scump, dar nu-mi place. — Non è caro, ma non mi piace.
Questi connettori introducono un'azione non ancora realizzata (uno scopo, un'azione mancata, un'azione successiva o alternativa): per questo vogliono sempre să + congiuntivo, dove l'italiano usa spesso l'infinito.
| Connettore | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| ca să (scopo) | Învăț româna ca să vorbesc cu socrii mei. | Studio il rumeno per parlare con i miei suoceri. |
| fără să | A plecat fără să spună nimic. | È andato via senza dire niente. |
| înainte să | Gândește-te bine înainte să răspunzi. | Pensaci bene prima di rispondere. |
| în loc să | În loc să se certe, ar trebui să discute. | Invece di litigare, dovrebbero discutere. |
Con un soggetto diverso ed espresso torna la cornice ca... să: Vorbesc rar ca toată lumea să înțeleagă. — Parlo lentamente perché tutti capiscano. Nota anche la coppia înainte de + nome (înainte de ședință) / înainte să + verbo (înainte să înceapă ședința), e il suo opposto după ce, che vuole l'indicativo: După ce am mâncat, am ieșit.
Ecco la trappola più grande per un italiano. "Sebbene", "benché" e "nonostante" vogliono il congiuntivo in italiano; i loro equivalenti rumeni introducono un fatto reale e vogliono quindi l'indicativo:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Deși e târziu, mai lucrez puțin. | Sebbene sia tardi, lavoro ancora un po'. |
| Cu toate că a studiat mult, n-a luat examenul. | Nonostante abbia studiato molto, non ha passato l'esame. |
| Chiar dacă nu ești de acord, ascultă-mă. | Anche se non sei d'accordo, ascoltami. |
| Deși înțeleg motivele, nu sunt de acord. | Sebbene capisca i motivi, non sono d'accordo. |
La regola generale del congiuntivo rumeno è quindi molto più logica di quella italiana: să per le azioni volute, possibili o non ancora avvenute; l'indicativo per i fatti, anche quando l'italiano mette il congiuntivo.
Mulți tineri români se întreabă unde e mai bine să trăiască: la oraș sau la sat. Pe de o parte, orașul oferă mai multe locuri de muncă, universități, spitale și o viață culturală bogată. În plus, transportul e mai ușor și totul e aproape. Pe de altă parte, viața la oraș e scumpă și stresantă, iar aerul e adesea poluat. Satul, în schimb, oferă liniște, natură și case mai ieftine. Totuși, mulți tineri pleacă de acolo, deoarece nu găsesc de lucru. Astăzi, datorită internetului, unii aleg o soluție de mijloc: lucrează de acasă, la țară, fără să renunțe la carieră. Deși nu e o soluție pentru toată lumea, e o schimbare interesantă. În concluzie, nu există un răspuns corect, ci doar alegeri diferite.
Obiettivo: partecipare a un dibattito vero — prendere la parola, costruire un intervento convincente, fare ipotesi sul passato con il congiuntivo perfetto (să fi + participio), riassumere e concludere.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: il dibattito, gestire la conversazione (20 parole) |
| 3 | Grammatica: il congiuntivo perfetto (să fi plecat) e "trebuie să" tra obbligo e deduzione |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato del mese — costruire un intervento in cinque passi e reagire in un dibattito |
| 5 | 18 frasi miste |
| 6 | Due dialoghi (la riunione di condominio / i telefoni a scuola) + lettura "Munca de acasă: viitorul sau o modă?" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| dezbatere | dez-ba-te-re | dibattito |
| a dezbate | a dez-ba-te | dibattere |
| avantaj | a-van-tazh | vantaggio |
| dezavantaj | de-za-van-tazh | svantaggio |
| pro și contra | pro shi kon-tra | pro e contro |
| a convinge | a kon-vin-dʒe | convincere |
| a argumenta | a ar-gu-men-ta | argomentare |
| dovadă | do-va-də | prova |
| exemplu | eg-zem-plu | esempio |
| soluție | so-lu-tsi-e | soluzione |
| concluzie | kon-klu-zi-e | conclusione |
| a rezuma | a re-zu-ma | riassumere |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Pot să spun ceva? | pot sə spun tʃe-va | Posso dire una cosa? |
| Lasă-mă să termin! | la-sə-mə sə ter-min | Lasciami finire! |
| Scuze că te întrerup. | sku-ze kə te ɨn-tre-rup | Scusa se ti interrompo. |
| Revenind la subiect... | re-ve-nind la su-bi-ekt | Tornando all'argomento... |
| Cu alte cuvinte... | ku al-te ku-vin-te | In altre parole... |
| Pe scurt... | pe skurt | In breve... |
| Cu tot respectul... | ku tot res-pek-tul | Con tutto il rispetto... |
| Hai să rezumăm. | haj sə re-zu-məm | Riassumiamo. |
Il congiuntivo perfetto indica un'azione passata che è possibile, dubbia o dedotta. Si forma con să + fi (che non cambia mai) + il participio che conosci dal perfectul compus. È la forma verbale più facile del rumeno: identica per tutte le persone.
| a pleca | a înțelege | |
|---|---|---|
| eu | să fi plecat | să fi înțeles |
| tu | să fi plecat | să fi înțeles |
| el/ea | să fi plecat | să fi înțeles |
| noi | să fi plecat | să fi înțeles |
| voi | să fi plecat | să fi înțeles |
| ei/ele | să fi plecat | să fi înțeles |
I pronomi e la negazione si mettono tra să e fi: E posibil să se fi supărat. — È possibile che si sia arrabbiato. Nu cred să-l fi văzut. — Non credo di averlo visto. E posibil să nu fi înțeles. — È possibile che non abbia capito.
Il congiuntivo presente guarda al presente o al futuro, il perfetto al passato. Con trebuie să la differenza è ancora più netta: al presente può essere un obbligo o una deduzione, al perfetto è sempre una deduzione ("deve essere successo"):
| Rumeno | Italiano | Valore |
|---|---|---|
| E posibil să uite. | È possibile che dimentichi. | possibilità (presente/futuro) |
| E posibil să fi uitat. | È possibile che abbia dimenticato. | possibilità (passato) |
| Trebuie să învețe. | Deve studiare. | obbligo |
| Trebuie să fie obosit. | Deve essere stanco. | deduzione sul presente |
| Trebuie să fi fost obosit. | Doveva essere stanco. | deduzione sul passato |
| Nu cred să fi știut. | Non credo che lo sapesse. | dubbio sul passato |
Nel parlato, per un'ipotesi sul passato si usa spesso anche poate că + perfectul compus: Poate că a uitat. — Forse ha dimenticato.
Con gli strumenti di questo mese puoi costruire un intervento completo, come in un vero dibattito. Ogni passo ha le sue espressioni:
| Passo | Espressioni | Esempio |
|---|---|---|
| 1. Opinione | Cred că / După părerea mea | După părerea mea, munca de acasă e viitorul. |
| 2. Argomento | În primul rând / deoarece | În primul rând, deoarece economisim timp. |
| 3. Esempio | De exemplu | De exemplu, eu nu mai pierd o oră în trafic. |
| 4. Concessione | E adevărat că..., totuși / Deși... | E adevărat că uneori mă simt singur; totuși, avantajele sunt mai mari. |
| 5. Conclusione | În concluzie / Prin urmare / Pe scurt | În concluzie, cred că firmele ar trebui să ofere această posibilitate. |
In un dibattito pubblico si usa il registro formale (dumneavoastră, Mese 07). Ecco le reazioni più utili, ognuna con la struttura grammaticale che hai studiato:
| Situazione | Espressione |
|---|---|
| Chiedere un parere | Ce părere aveți despre...? / Cum vi se pare...? |
| Concordare | Sunt întru totul de acord. / Aici aveți dreptate. |
| Dissentire con cortesia | Înțeleg punctul dumneavoastră de vedere, însă... |
| Correggere un malinteso | Nu am spus asta, ci că... |
| Proporre | Propun ca fiecare să... / Sugerez să... |
| Fare un'ipotesi sul passato | E posibil să fi înțeles greșit. |
De câțiva ani, tot mai multe firme le permit angajaților să lucreze de acasă. Pe de o parte, avantajele sunt evidente: oamenii nu mai pierd ore întregi în trafic, economisesc bani și își pot organiza mai bine timpul. În plus, mulți spun că sunt mai productivi. Pe de altă parte, nu toată lumea e mulțumită. Unii se simt singuri și consideră că e greu să separe viața privată de cea profesională. Alții cred că tinerii învață mai puțin, fiindcă nu au lângă ei colegi cu experiență. E posibil ca pandemia să fi grăbit această schimbare. Deși nimeni nu știe cum va arăta viitorul, un lucru e clar: munca nu mai e doar un loc, ci un mod de a trăi. Probabil că soluția cea mai bună e un echilibru între birou și casă.
Scegli un tema (i telefoni a scuola, il lavoro da casa, le auto in centro) e recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 10, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 10 · Livello B1→B2
Il decimo mese segna il passaggio verso il livello B2: esci dalla vita di tutti i giorni e ti affacci sul mondo — le notizie, i media, l'arte e le tradizioni romene. È il mese del condizionale-ottativo, che finora hai usato solo in blocchi fissi (aș vrea, ar trebui): imparerai a formarlo per tutti i verbi e a usarlo per chiedere con cortesia, esprimere desideri, dare consigli, costruire il periodo ipotetico (Dacă aș avea timp, aș merge) e riportare notizie non confermate, come fanno i giornalisti. Al presente si aggiunge il condizionale passato (aș fi mers). Imparerai poi a riferire le parole degli altri con il discorso indiretto — dove il rumeno è più semplice dell'italiano, perché i tempi non cambiano — e a fare supposizioni con il presuntivo (o fi acasă). Nell'ultima settimana metterai tutto insieme per raccontare e commentare una notizia. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: parlare di notizie e mezzi d'informazione, formare il condizionale presente (aș face, ai face...) e usarlo per chiedere con cortesia, esprimere desideri, dare consigli e riportare notizie non confermate.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: stampa e media, i fatti di attualità (24 parole) |
| 3 | Grammatica: il condizionale presente — aș, ai, ar, am, ați, ar + infinito, negazione e pronomi |
| 4 | Grammatica: gli usi del condizionale — cortesia, desiderio, consiglio e il condizionale "giornalistico" |
| 5 | 18 frasi per parlare di notizie |
| 6 | Due dialoghi (la notizia del giorno / davanti alla tv) + lettura "Cum ne informăm astăzi" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| ziar | zi-ar | giornale, quotidiano |
| revistă | re-vis-tə | rivista |
| știre | shti-re | notizia (dei media) |
| articol | ar-ti-kol | articolo |
| titlu | tit-lu | titolo |
| jurnalist / jurnalistă | zhur-na-list / zhur-na-lis-tə | giornalista |
| presă | pre-sə | stampa |
| emisiune | e-mi-si-u-ne | trasmissione, programma |
| jurnal de știri | zhur-nal de shti-ri | telegiornale, notiziario |
| canal | ka-nal | canale (tv) |
| a publica | a pu-bli-ka | pubblicare |
| sursă | sur-sə | fonte |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| eveniment | e-ve-ni-ment | evento, avvenimento |
| actualitate | ak-tu-a-li-ta-te | attualità |
| guvern | gu-vern | governo |
| ministru | mi-nis-tru | ministro |
| alegeri | a-le-dʒe-ri | elezioni |
| criză | kri-zə | crisi |
| grevă | gre-və | sciopero |
| protest | pro-test | protesta |
| accident | ak-tʃi-dent | incidente |
| incendiu | in-tʃen-diu | incendio |
| a anunța | a a-nun-tsa | annunciare |
| a demisiona | a de-mi-si-o-na | dimettersi |
Il condizionale rumeno (condiționalul prezent, un tempo del modo condițional-optativ) è molto più facile di quello italiano: si forma con un ausiliare che cambia con la persona + l'infinito del verbo senza la a. Il verbo principale non cambia mai. Una forma la conosci già: aș vrea (Mesi 02 e 05), e anche ar trebui (Mese 08).
| a face | a fi | a putea | |
|---|---|---|---|
| eu | aș face | aș fi | aș putea |
| tu | ai face | ai fi | ai putea |
| el/ea | ar face | ar fi | ar putea |
| noi | am face | am fi | am putea |
| voi | ați face | ați fi | ați putea |
| ei/ele | ar face | ar fi | ar putea |
Attenzione: ai, am, ați sono identici all'ausiliare del perfectul compus. La differenza la fa il verbo che segue: nel condizionale c'è l'infinito (am face — faremmo), nel perfectul compus il participio (am făcut — abbiamo fatto).
La negazione nu si unisce all'ausiliare: n-aș, n-ai, n-ar, n-am, n-ați, n-ar (nello scritto formale anche nu aș...). I pronomi atoni vanno davanti all'ausiliare, di solito con il trattino:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| N-aș spune asta. | Non direi questo. |
| M-aș bucura să vii. | Sarei contento se venissi. |
| Te-ai supăra dacă aș deschide fereastra? | Ti dispiacerebbe se aprissi la finestra? |
| L-aș cumpăra, dar e prea scump. | Lo comprerei, ma è troppo caro. |
| Mi-ar plăcea să călătoresc mai mult. | Mi piacerebbe viaggiare di più. |
| Ne-ar ajuta mult. | Ci aiuterebbe molto. |
Mi-ar plăcea funziona come îmi place: chi prova il piacere va al dativo — mi-ar, ți-ar, i-ar, ne-ar, v-ar, le-ar plăcea.
Come in italiano, il condizionale attenua: rende una richiesta più gentile, un desiderio più discreto, un consiglio meno diretto.
| Uso | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| Richiesta cortese | Ați putea să repetați, vă rog? | Potrebbe ripetere, per favore? |
| Richiesta cortese | M-ați putea ajuta? | Mi potrebbe aiutare? |
| Desiderio | Aș citi mai multe cărți, dar n-am timp. | Leggerei più libri, ma non ho tempo. |
| Desiderio | Mi-ar plăcea să lucrez la un ziar. | Mi piacerebbe lavorare in un giornale. |
| Consiglio | Ar trebui să verifici sursa. | Dovresti verificare la fonte. |
| Consiglio | În locul tău, n-aș crede tot ce scrie pe internet. | Al posto tuo non crederei a tutto quello che c'è su internet. |
| Opinione attenuata | Aș zice că e o știre falsă. | Direi che è una notizia falsa. |
Proprio come in italiano ("il ministro si dimetterebbe"), il rumeno usa il condizionale per riportare una notizia non verificata: il giornalista prende le distanze dall'informazione. Lo troverai in quasi ogni articolo di cronaca, di solito insieme alla fonte: potrivit (secondo), conform (secondo, in base a), surse neoficiale (fonti ufficiose).
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Potrivit presei, ministrul ar demisiona săptămâna viitoare. | Secondo la stampa, il ministro si dimetterebbe la settimana prossima. |
| Guvernul ar pregăti o nouă lege. | Il governo starebbe preparando una nuova legge. |
| Suspectul ar avea 30 de ani. | Il sospettato avrebbe 30 anni. |
| Conform unor surse, prețurile ar crește din nou. | Secondo alcune fonti, i prezzi aumenterebbero di nuovo. |
Potrivit e conform sono seguiti dalla forma di genitivo-dativo (presei, surselor, ministrului): per ora imparali come blocchi fissi. Per una notizia non confermata sul passato si usa ar fi + participio (Ministrul ar fi demisionat — il ministro si sarebbe dimesso): è il condizionale passato, che studierai la prossima settimana.
Astăzi aflăm știrile în câteva secunde: pe telefon, pe rețelele sociale sau pe site-urile ziarelor. Ziarul de hârtie a devenit aproape un obiect de colecție, iar mulți tineri nu s-au uitat niciodată la un jurnal de știri de la început până la sfârșit. Viteza are avantajele ei, dar și un preț. Pe internet circulă multe știri false, iar un titlu spectaculos atrage mai mult decât un articol serios. De aceea, specialiștii spun că ar trebui să verificăm întotdeauna sursa și să citim mai mult decât titlul. Eu aș adăuga un sfat simplu: înainte să distribui o știre, întreabă-te cine a scris-o și de ce. Un minut de atenție ar putea opri o minciună.
Obiettivo: parlare di libri, arte, spettacoli e tradizioni romene, fare ipotesi con il periodo ipotetico (Dacă aș avea timp, aș merge...) e parlare di ciò che sarebbe potuto accadere con il condizionale passato (aș fi mers).
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: cultura e arti, tradizioni e feste (24 parole) |
| 3 | Grammatica: il periodo ipotetico — dacă + condizionale in entrambe le frasi, "de parcă" e i desideri con "măcar de-ar" |
| 4 | Grammatica: il condizionale passato (aș fi mers) — ipotesi nel passato e rimpianti (ar fi trebuit să) |
| 5 | 18 frasi su cultura, tradizioni e ipotesi |
| 6 | Due dialoghi (al museo / se vincessimo alla lotteria) + lettura "Mărțișorul" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| cultură | kul-tu-rə | cultura |
| artă | ar-tə | arte |
| scriitor / scriitoare | skri-i-tor / skri-i-to-a-re | scrittore / scrittrice |
| poet / poetă | po-et / po-e-tə | poeta / poetessa |
| roman | ro-man | romanzo |
| poezie | po-e-zi-e | poesia |
| pictor / pictoriță | pik-tor / pik-to-ri-tsə | pittore / pittrice |
| tablou | ta-blou | quadro, dipinto |
| muzeu | mu-zeu | museo |
| expoziție | eks-po-zi-tsi-e | mostra, esposizione |
| teatru | te-a-tru | teatro |
| spectacol | spek-ta-kol | spettacolo |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| tradiție | tra-di-tsi-e | tradizione |
| obicei | o-bi-tʃej | usanza, costume |
| sărbătoare | sər-bə-to-a-re | festa, ricorrenza |
| a sărbători | a sər-bə-to-ri | festeggiare, celebrare |
| Crăciun | krə-tʃun | Natale |
| Paște | pash-te | Pasqua |
| colind | ko-lind | canto natalizio tradizionale |
| ou roșu | ou ro-shu | uovo rosso (di Pasqua) |
| mărțișor | mər-tsi-shor | portafortuna del 1° marzo |
| nuntă | nun-tə | matrimonio (la festa di nozze) |
| costum popular | kos-tum po-pu-lar | costume tradizionale |
| horă | ho-rə | danza popolare in cerchio |
Il periodo ipotetico rumeno segue una regola molto più semplice di quello italiano. Se l'ipotesi è reale, si usa l'indicativo, come in italiano. Se è irreale o poco probabile, il rumeno usa il condizionale in entrambe le frasi: dove l'italiano dice "se avessi... farei", il rumeno dice letteralmente "se avrei... farei".
| Tipo | Rumeno | Italiano |
|---|---|---|
| Reale | Dacă am timp, merg la teatru. | Se ho tempo, vado a teatro. |
| Reale (futuro) | Dacă plouă mâine, o să stăm acasă. | Se domani piove, staremo a casa. |
| Irreale | Dacă aș avea timp, aș merge la teatru. | Se avessi tempo, andrei a teatro. |
| Irreale | Dacă aș fi în locul tău, aș accepta. | Se fossi al tuo posto, accetterei. |
| Irreale (domanda) | Ce-ai face dacă ai câștiga la loto? | Cosa faresti se vincessi alla lotteria? |
L'ordine delle due frasi è libero: Aș merge la teatru dacă aș avea timp. Quando la frase con dacă viene per prima, di solito la si separa con una virgola.
L'errore tipico degli italiani è cercare un "congiuntivo imperfetto" dopo dacă: in rumeno non esiste. Tutto ciò che in italiano è "se + congiuntivo imperfetto" diventa dacă + condizionale. Lo stesso vale per il "come se" (de parcă) e per i desideri con "magari":
| Italiano | Rumeno |
|---|---|
| Se potessi, ti aiuterei. | Dacă aș putea, te-aș ajuta. |
| Se fossimo ricchi, viaggeremmo sempre. | Dacă am fi bogați, am călători mereu. |
| Parla come se sapesse tutto. | Vorbește de parcă ar ști totul. |
| Magari fosse vero! | Măcar de-ar fi adevărat! |
| Magari nevicasse a Natale! | Măcar de-ar ninge de Crăciun! |
In de-ar, il de è una forma colloquiale di dacă. È proprio questo uso "ottativo" — il condizionale che esprime un desiderio — a dare al modo il suo nome completo: condițional-optativ.
Per parlare di ciò che sarebbe successo (ma non è successo) si usa il condizionale passato (condiționalul perfect): ausiliare del condizionale + fi (invariabile) + participio. Il participio è quello del perfectul compus, e fi non cambia mai — esattamente come nel congiuntivo perfetto del Mese 09 (să fi plecat). Niente scelta tra "essere" e "avere": aș fi mers (sarei andato), aș fi mâncat (avrei mangiato).
| a merge | a vedea | |
|---|---|---|
| eu | aș fi mers | aș fi văzut |
| tu | ai fi mers | ai fi văzut |
| el/ea | ar fi mers | ar fi văzut |
| noi | am fi mers | am fi văzut |
| voi | ați fi mers | ați fi văzut |
| ei/ele | ar fi mers | ar fi văzut |
Negazione e pronomi si comportano come al presente: N-aș fi crezut. (Non l'avrei creduto.) · Te-aș fi sunat. (Ti avrei chiamato.) · Mi-ar fi plăcut. (Mi sarebbe piaciuto.)
Con il condizionale passato in entrambe le frasi costruisci l'ipotesi irreale nel passato. Le due frasi possono anche avere tempi diversi, se la conseguenza riguarda il presente:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Dacă aș fi știut, aș fi venit. | Se l'avessi saputo, sarei venuto. |
| Dacă ai fi plecat mai devreme, n-ai fi pierdut trenul. | Se fossi partito prima, non avresti perso il treno. |
| Dacă n-ar fi plouat, am fi mers la concert. | Se non fosse piovuto, saremmo andati al concerto. |
| Dacă aș fi învățat mai mult, acum aș vorbi mai bine. | Se avessi studiato di più, adesso parlerei meglio. |
| Mi-ar fi plăcut să văd expoziția. | Mi sarebbe piaciuto vedere la mostra. |
| Ar fi trebuit să rezervăm bilete. | Avremmo dovuto prenotare i biglietti. |
Ar fi trebuit să (avrei, avresti, avremmo... dovuto) è invariabile come ar trebui: Ar fi trebuit să-mi spui! — Avresti dovuto dirmelo! Ed ecco anche il condizionale "giornalistico" al passato della settimana scorsa: Ministrul ar fi demisionat.
Pe 1 martie, în România și în Republica Moldova, oamenii își oferă mărțișoare: mici obiecte legate cu un șnur alb și roșu. Tradiția e foarte veche și salută venirea primăverii. De obicei, bărbații le oferă mărțișoare femeilor, iar copiii le oferă mamelor și învățătoarelor. Mărțișorul se poartă în piept câteva zile sau chiar toată luna martie. În unele regiuni, la sfârșit, oamenii îl agață într-un pom înflorit și își pun o dorință. În 2017, UNESCO a inclus tradiția mărțișorului în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Dacă ați fi în România pe 1 martie, ați vedea mărțișoare peste tot: pe străzi, în magazine și, bineînțeles, în piept la toată lumea. Și dacă cineva v-ar oferi unul, ar trebui să-l purtați cu plăcere!
Obiettivo: riferire ciò che hanno detto gli altri — affermazioni, domande e ordini — scegliendo il verbo del dire più adatto, e riportare voci e notizie con la giusta prudenza.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: i verbi del dire, voci e fonti (24 parole) |
| 3 | Grammatica: il discorso indiretto con că — il tempo non cambia (A spus că vine) — e il verbo giusto per riferire |
| 4 | Grammatica: domande e ordini indiretti (m-a întrebat dacă / unde, mi-a spus să) e i cambi di tempo e luogo (mâine → a doua zi) |
| 5 | 18 frasi per riferire |
| 6 | Due dialoghi (cosa ha detto la capa / un messaggio da riferire) + lettura "Interviu cu o scriitoare" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a spune | a spu-ne | dire |
| a zice | a zi-tʃe | dire (colloquiale) |
| a declara | a de-kla-ra | dichiarare |
| a afirma | a a-fir-ma | affermare |
| a explica | a eks-pli-ka | spiegare |
| a adăuga | a a-də-u-ga | aggiungere |
| a promite | a pro-mi-te | promettere |
| a nega | a ne-ga | negare |
| a recunoaște | a re-ku-no-ash-te | ammettere, riconoscere |
| a repeta | a re-pe-ta | ripetere |
| a se plânge | a se plɨn-dʒe | lamentarsi |
| a sfătui | a sfə-tu-i | consigliare |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| zvon | zvon | voce, diceria |
| bârfă | bɨr-fə | pettegolezzo |
| a bârfi | a bɨr-fi | spettegolare |
| declarație | de-kla-ra-tsi-e | dichiarazione |
| citat | tʃi-tat | citazione |
| martor / martoră | mar-tor / mar-to-rə | testimone |
| oficial | o-fi-tʃi-al | ufficiale |
| potrivit | po-tri-vit | secondo (una fonte) |
| conform | kon-form | secondo, in base a |
| se pare că | se pa-re kə | sembra che |
| cică | tʃi-kə | pare che, dicono che (colloquiale) |
| aparent | a-pa-rent | apparentemente |
In italiano, quando riferisci al passato le parole di qualcuno, i tempi "scivolano" indietro: "vengo" diventa "ha detto che veniva", "verrò" diventa "ha detto che sarebbe venuto". In rumeno no: dopo că il verbo mantiene il tempo del discorso diretto. Cambiano solo le persone (io → lui), come in italiano. È uno dei rari casi in cui il rumeno è più semplice dell'italiano.
| Discorso diretto | Discorso indiretto | Italiano |
|---|---|---|
| „Sunt obosită.” | A spus că e obosită. | Ha detto che era stanca. |
| „Vin mâine.” | A spus că vine a doua zi. | Ha detto che sarebbe venuto il giorno dopo. |
| „Am fost la Cluj.” | A spus că a fost la Cluj. | Ha detto che era stato a Cluj. |
| „O să plec.” | A spus că o să plece. | Ha detto che sarebbe partito. |
| „Mi-ar plăcea să vin.” | A spus că i-ar plăcea să vină. | Ha detto che le sarebbe piaciuto venire. |
Il verbo introduttivo può essere al presente o al passato, ma la frase dopo că resta identica: Spune că e bolnav. (Dice che è malato.) / A spus că e bolnav. (Ha detto che era malato.)
Invece di ripetere sempre a spus, scegli il verbo che descrive l'intenzione di chi ha parlato. Tutti sono seguiti da că + indicativo:
| Verbo | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| a explica | Mi-a explicat că trenul are întârziere. | Mi ha spiegato che il treno era in ritardo. |
| a promite | A promis că o să mă sune. | Ha promesso che mi avrebbe chiamato. |
| a recunoaște | A recunoscut că a greșit. | Ha ammesso di aver sbagliato. |
| a nega | A negat că a fost acolo. | Ha negato di essere stato lì. |
| a adăuga | A adăugat că e foarte mulțumit. | Ha aggiunto di essere molto soddisfatto. |
| a declara | Ministrul a declarat că nu va demisiona. | Il ministro ha dichiarato che non si sarebbe dimesso. |
Attenzione: dove l'italiano usa "di + infinito" (ha ammesso di aver sbagliato), il rumeno usa că + verbo coniugato: A recunoscut că a greșit. Letteralmente: "ha ammesso che ha sbagliato".
Le domande sì/no si riferiscono con dacă (se); le altre mantengono la loro parola interrogativa. Anche qui il tempo non cambia:
| Discorso diretto | Discorso indiretto | Italiano |
|---|---|---|
| „Ai timp?” | M-a întrebat dacă am timp. | Mi ha chiesto se avevo tempo. |
| „Unde locuiești?” | M-a întrebat unde locuiesc. | Mi ha chiesto dove abitavo. |
| „Ce faci mâine?” | M-a întrebat ce fac a doua zi. | Mi ha chiesto cosa facevo il giorno dopo. |
| „Când ai ajuns?” | M-a întrebat când am ajuns. | Mi ha chiesto quando ero arrivato. |
| „De ce ai plecat?” | M-a întrebat de ce am plecat. | Mi ha chiesto perché ero andato via. |
Un imperativo, nel discorso indiretto, diventa să + congiuntivo, retto da verbi come a spune, a cere, a sfătui:
| Discorso diretto | Discorso indiretto | Italiano |
|---|---|---|
| „Vino aici!” | Mi-a spus să vin acolo. | Mi ha detto di andare lì. |
| „Nu întârzia!” | Mi-a spus să nu întârzii. | Mi ha detto di non fare tardi. |
| „Sunați-mă!” | Ne-a cerut să-l sunăm. | Ci ha chiesto di chiamarlo. |
| „Odihnește-te!” | M-a sfătuit să mă odihnesc. | Mi ha consigliato di riposarmi. |
Come in italiano, se riferisci le parole in un altro momento o in un altro luogo cambiano anche gli indicatori di tempo e di spazio: azi → în ziua aceea · mâine → a doua zi · ieri → cu o zi înainte · acum → atunci · aici → acolo · acesta → acela.
Ieri, scriitoarea Maria Popescu a vorbit la radio despre noul ei roman. Ea a explicat că a scris cartea în doi ani, mai ales noaptea. Jurnalistul a întrebat-o de unde vine inspirația, iar scriitoarea a răspuns că ideile îi vin mai ales în tren, când se uită pe geam și ascultă conversațiile oamenilor. A recunoscut că uneori notează fraze întregi pe care le aude de la necunoscuți. Când jurnalistul a întrebat-o dacă romanul e autobiografic, ea a negat, dar a adăugat că personajul principal are „puțin din bunica ei”. La final, le-a spus ascultătorilor să citească mai mult și să nu se teamă de cărțile groase. A promis că următoarea carte va fi mai scurtă — dar a zis același lucru și acum cinci ani!
Obiettivo: raccontare e commentare una notizia o un evento culturale — fare supposizioni con il presuntivo (o fi, o fi plecat), reagire con naturalezza, riferire con il discorso indiretto e usare il condizionale in tutte le sue funzioni.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: il mondo della cultura, reagire a una notizia (20 parole) |
| 3 | Grammatica: il presuntivo (o fi acasă, or fi plecat) e i gradi di certezza per le ipotesi sul passato |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato del mese — riportare una notizia in cinque passi e il condizionale in tutte le sue funzioni |
| 5 | 18 frasi miste |
| 6 | Due dialoghi (una notizia incredibile / a teatro) + lettura "Brâncuși și umbra marilor copaci" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| operă | o-pə-rə | opera (d'arte) |
| capodoperă | ka-po-do-pe-rə | capolavoro |
| patrimoniu | pa-tri-mo-niu | patrimonio |
| premiu | pre-miu | premio |
| critic | kri-tik | critico |
| recenzie | re-tʃen-zi-e | recensione |
| public | pu-blik | pubblico |
| succes | suk-tʃes | successo |
| festival | fes-ti-val | festival |
| sculptor | skulp-tor | scultore |
| sculptură | skulp-tu-rə | scultura |
| lansare de carte | lan-sa-re de kar-te | presentazione di un libro |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Nu-mi vine să cred! | nu-mi vi-ne sə kred | Non ci posso credere! |
| Pe bune? | pe bu-ne | Davvero? Sul serio? |
| Ce surpriză! | tʃe sur-pri-zə | Che sorpresa! |
| Nu mă miră. | nu mə mi-rə | Non mi stupisce. |
| Ce veste proastă! | tʃe ves-te pro-as-tə | Che brutta notizia! |
| În sfârșit! | ɨn sfɨr-shit | Finalmente! |
| Cine știe? | tʃi-ne shti-e | Chissà? |
| Ar fi culmea! | ar fi kul-me-a | Sarebbe il colmo! |
Quando in italiano fai una supposizione con il futuro ("sarà a casa", "avrà dimenticato"), il rumeno parlato usa il presuntivo (prezumtivul): un ausiliare + fi invariabile + un aggettivo, un avverbio o un participio. L'ausiliare è oi, oi, o, om, oți, or, ma nella pratica la forma che sentirai di gran lunga più spesso è quella della 3ª persona:
| Rumeno | Italiano | Valore |
|---|---|---|
| O fi acasă. | Sarà a casa. | supposizione sul presente |
| Cât o fi ceasul? | Che ore saranno? | domanda rivolta a se stessi |
| Or fi obosiți după drum. | Saranno stanchi dopo il viaggio. | presente, plurale |
| O fi uitat. | Avrà dimenticato. | supposizione sul passato |
| Or fi plecat deja. | Saranno già partiti. | passato, plurale |
| Unde o fi telefonul meu? | Dove sarà il mio telefono? | domanda rivolta a se stessi |
Come per să fi e aș fi, negazione e pronomi vanno davanti: N-o fi știut. (Non l'avrà saputo.) · S-o fi supărat. (Si sarà arrabbiato.)
Mettendo insieme il Mese 09 e questo mese, hai cinque strutture per supporre cosa sia successo, con diversi gradi di certezza e di registro:
| Struttura | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| trebuie să fi + participio | Trebuie să fi pierdut trenul. | Deve aver perso il treno. (quasi certo) |
| o fi + participio | O fi pierdut trenul. | Avrà perso il treno. (probabile, colloquiale) |
| poate că + perfectul compus | Poate că a pierdut trenul. | Forse ha perso il treno. (possibile) |
| e posibil să fi + participio | E posibil să fi pierdut trenul. | È possibile che abbia perso il treno. (possibile, neutro) |
| ar fi + participio | Potrivit martorilor, ar fi pierdut trenul. | Secondo i testimoni, avrebbe perso il treno. (notizia non confermata) |
Con gli strumenti di questo mese puoi raccontare una notizia come un giornalista e commentarla come in una conversazione tra amici. Ogni passo ha le sue espressioni:
| Passo | Espressioni | Esempio |
|---|---|---|
| 1. Introdurre | Ai auzit că...? / Am citit că... | Ai auzit că s-a deschis un muzeu nou? |
| 2. Citare la fonte | Potrivit / Conform / Pe site-ul... | Potrivit presei, e cel mai mare din țară. |
| 3. Riferire | A declarat că / a promis că / a spus să | Directorul a declarat că intrarea va fi gratuită o lună. |
| 4. Informazione non confermata | ar + infinito / ar fi + participio | Clădirea ar fi costat douăzeci de milioane de euro. |
| 5. Commentare | Mi se pare că / Aș zice că / Dacă aș... | Dacă aș avea timp, aș merge chiar sâmbătă. |
Il condizionale è stato il protagonista del mese. Ecco tutti i suoi usi in un colpo d'occhio:
| Funzione | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| Cortesia | Ați putea să-mi spuneți unde e sala? | Potrebbe dirmi dov'è la sala? |
| Desiderio | Mi-ar plăcea să văd piesa. | Mi piacerebbe vedere lo spettacolo. |
| Consiglio | Ar trebui să citești cartea. | Dovresti leggere il libro. |
| Ipotesi | Dacă aș avea bilete, aș merge. | Se avessi i biglietti, andrei. |
| Rimpianto | Ar fi trebuit să rezerv mai devreme. | Avrei dovuto prenotare prima. |
| Notizia non confermata | Actorul ar fi primit un premiu. | L'attore avrebbe ricevuto un premio. |
| Discorso indiretto | A zis că ar veni cu plăcere. | Ha detto che sarebbe venuto volentieri. |
Constantin Brâncuși s-a născut în 1876 într-un sat din Gorj, într-o familie de țărani. Se spune că a făcut o mare parte din drumul spre Paris pe jos. Acolo a lucrat pentru scurt timp în atelierul marelui sculptor Auguste Rodin, dar a plecat după aproximativ o lună. Potrivit legendei, Brâncuși ar fi explicat că „la umbra marilor copaci nu crește nimic”. Dacă ar fi rămas, poate ar fi devenit un bun elev al lui Rodin; a ales însă să-și găsească propriul drum. Operele lui, ca Sărutul sau Pasărea în văzduh, au schimbat sculptura modernă. În România, cel mai cunoscut e ansamblul de la Târgu Jiu, cu Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, care din 2024 face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Brâncuși a murit la Paris în 1957. Oare ce ar spune astăzi dacă ar vedea cozile de turiști din fața Coloanei? Probabil ar zâmbi.
Immagina di condurre una breve trasmissione culturale alla radio e recita ad alta voce entrambe le parti, conduttore e ospite (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 11, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 11 · Livello B2
L'undicesimo mese ti porta fuori dai libri e dentro la lingua vera, quella che si parla al bar, al telefono con la mamma, sui social e alle feste tra amici. Finora hai imparato soprattutto il rumeno standard, corretto e un po' ordinato; adesso scoprirai come parlano davvero i romeni quando non stanno attenti alla grammatica. Imparerai il registro informale — i saluti tra amici, i riempitivi come păi, deci, gen, il vocativo per chiamare le persone e le forme contratte del parlato veloce (nu-i, ce-i, de-aia) — poi i modi di dire e i proverbi più usati, con il curioso pronome o di espressioni come am încurcat-o (l'ho combinata). Nella terza settimana farai un viaggio tra le regioni: le parole che cambiano da Moldova a Transilvania, gli accenti e il perfectul simplu, il passato remoto romeno che sopravvive in Oltenia e nei libri. Nell'ultima settimana arriveranno lo slang di oggi (mișto, nașpa, beton), i diminutivi e, soprattutto, la capacità di scegliere il registro giusto per ogni persona. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: parlare con amici e familiari in registro informale — salutare e congedarsi come un romeno, usare i riempitivi del parlato, chiamare le persone con il vocativo e capire le forme contratte, gli imperativi brevi e i mille usi di "hai".
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: le parole del parlato, saluti e formule tra amici (24 parole) |
| 3 | Grammatica: il vocativo — Ioane!, domnule!, Mario!, prietenilor! — e gli appellativi affettuosi (măi, dragă, frate) |
| 4 | Grammatica: il parlato veloce — forme contratte (nu-i, ce-i, de-aia), imperativi brevi (zi!, fă!, du-te!) e gli usi di "hai" |
| 5 | 18 frasi tra amici |
| 6 | Due dialoghi (che si dice? / al telefono con la mamma) + lettura "Cum vorbim între prieteni" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| păi | pəj | beh, eh (all'inizio di una risposta) |
| deci | de-tʃi | quindi, allora |
| adică | a-di-kə | cioè |
| gen | dʒen | tipo (tra i giovani) |
| na | na | ecco, to'; vabbè |
| uite | u-i-te | guarda |
| lasă | la-sə | lascia stare, dai |
| măi | məj | ehi (per richiamare qualcuno) |
| vai | vaj | oh, oddio (sorpresa, dispiacere) |
| aoleu | a-o-leu | ahi, accidenti |
| of | of | uff |
| zău | zəu | davvero, giuro |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| salut | sa-lut | ciao (arrivando o andando via) |
| pa | pa | ciao (andando via) |
| te pup | te pup | un bacio, baci (a fine chiamata o messaggio) |
| ne auzim | ne a-u-zim | ci sentiamo |
| ne vedem | ne ve-dem | ci vediamo |
| Ce mai zici? | tʃe maj zitʃ | Che mi racconti? Come va? |
| Ce se aude? | tʃe se a-u-de | Che si dice? |
| Cum merge? | kum mer-dʒe | Come va? |
| mersi | mer-si | grazie (colloquiale) |
| n-ai pentru ce | naj pen-tru tʃe | figurati, non c'è di che |
| Noroc! | no-rok | Cin cin! (e, in alcune zone, ciao) |
| Sănătate! | sə-nə-ta-te | Salute! (dopo uno starnuto o in un brindisi) |
Quando chiami qualcuno, il rumeno può usare una forma speciale del nome: il vocativo (cazul vocativ). L'hai già incontrato in Stimate domnule Popa (Mese 07); nel parlato è ovunque. Le desinenze principali sono poche:
| Tipo | Nome | Vocativo | Esempio |
|---|---|---|---|
| maschile con articolo: -ule | domn, băiat, Radu | domnule, băiatule, Radule | Domnule, ați uitat umbrela! |
| maschile: -e | prieten, Ion | prietene, Ioane | Ioane, vino încoace! |
| femminile in -a/-ă: -o | Maria, Ioana, soră | Mario, Ioano, soro | Soro, unde ești? |
| plurale: -lor | doamne, domni, copii, prieteni | doamnelor, domnilor, copiilor, prietenilor | Doamnelor și domnilor, bine ați venit! |
| invariabile | Andrei, Ana, Marco | Andrei!, Ana!, Marco! | Andrei, te sună mama! |
Attenzione alle sfumature: in città, con i nomi di persona, la forma più neutra è quella invariabile (Maria!). Le forme in -o (Mario! Ioano!) sono molto familiari: affettuose in famiglia, ma possono suonare brusche o rustiche con chi non conosci bene. Domnule! e Doamnă!, invece, sono il modo normale per chiamare uno sconosciuto per strada.
Tra amici e in famiglia il nome si accompagna (o si sostituisce) con alcune parole fisse. Alcune funzionano come interiezioni, proprio come "mamma mia" in italiano:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Măi Andrei, vino încoace! | Ehi Andrei, vieni qua! |
| Dragă, ai văzut cheile? | Tesoro, hai visto le chiavi? |
| Dragii mei, vă mulțumesc din suflet! | Miei cari, vi ringrazio di cuore! |
| Ce faci, frate? | Come va, fratello? (tra amici, soprattutto giovani) |
| Mamă, ce frig e! | Mamma mia, che freddo! |
| Ce faci, mamă? (detto da una madre al figlio) | Come stai, tesoro? |
Esistono anche mă e bă (Mă, ascultă-mă!): li sentirai spessissimo tra amici intimi, ma con uno sconosciuto o con una persona più grande sono maleducati, e bă ancora di più. Per ora imparali a riconoscerli, non a usarli.
Nel parlato le parole si attaccano tra loro. La più frequente è e (è), che diventa -i e si unisce alla parola precedente. Molte di queste forme le hai già viste scritte con il trattino; adesso impara a riconoscerle a velocità normale:
| Forma estesa | Parlato | Esempio |
|---|---|---|
| nu e | nu-i | Nu-i nimic. (Non è niente.) |
| ce e | ce-i | Ce-i asta? (Cos'è questo?) |
| unde e / cine e | unde-i / cine-i | Unde-i Radu? (Dov'è Radu?) |
| că a | c-a | Mi-a zis c-a venit. (Mi ha detto che è venuto.) |
| de aceea | de-aia / d-aia | De-aia n-am sunat. (Per questo non ho chiamato.) |
| lasă-o | las-o | Las-o baltă! (Lascia perdere!) |
| nu o | n-o | N-o cunosc. (Non la conosco.) |
Alcuni imperativi molto frequenti hanno una forma corta: zi! (di'), fă! (fa'), du-te! (vai), vino! (vieni), stai! (aspetta), taci! (zitto). Con i pronomi: zi-mi, dă-mi, fă-mi. La parola regina del parlato, però, è hai (plurale haideți), che cambia significato a seconda di ciò che la segue:
| Struttura | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| hai! (invito) | Hai, că întârziem! | Dai, che facciamo tardi! |
| hai la + luogo/cosa | Hai la o cafea! | Dai, andiamo a prenderci un caffè! |
| hai să + congiuntivo | Hai să mergem la film! | Andiamo al cinema! |
| hai că + indicativo | Hai că vin imediat! | Dai che arrivo subito! |
| hai, pa (congedo) | Hai, pa, ne auzim! | Dai, ciao, ci sentiamo! |
| lasă că + indicativo | Lasă că plătesc eu. | Lascia, pago io. |
Dacă ai învățat româna din cărți, prima conversație cu niște tineri români poate fi un mic șoc. Nimeni nu spune „Bună ziua, ce mai faceți?”, ci „Salut, ce se aude?”. Frazele încep cu „păi” și se termină cu „gen” sau „știi?”, iar cuvintele se lipesc între ele: „nu-i”, „ce-i”, „de-aia”. Nu e o limbă greșită, e doar limba vorbită, mai rapidă și mai relaxată. Și în italiană se întâmplă la fel: nimeni nu cere la bar „un caffè, qualora fosse possibile”. Secretul e să asculți mult și să nu-ți fie frică să greșești. La început o să înțelegi poate doar jumătate din ce se spune. Dar după câteva săptămâni o să te surprinzi spunând și tu „Păi, da!” fără să te mai gândești.
Obiettivo: capire e usare i modi di dire più comuni del rumeno — con il corpo, il cibo, gli animali e gli oggetti — padroneggiare le espressioni con il pronome "o" (am încurcat-o, cum o mai duci?) e citare un proverbio al momento giusto.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: modi di dire con il corpo, con cibo, animali e oggetti (24 espressioni) |
| 3 | Grammatica: il pronome "o" nei modi di dire (a o încurca, a o păți, a o duce) e la sua posizione nei vari tempi (am încurcat-o) |
| 4 | Grammatica: i proverbi romeni e i loro equivalenti italiani, e le formule per introdurli (vorba aceea, cum zice românul) |
| 5 | 18 frasi con modi di dire |
| 6 | Due dialoghi (l'ho combinata grossa / il regalo per Radu) + lettura "De ce vorbim în imagini" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a-și bate capul | a-shi ba-te ka-pul | scervellarsi |
| a fi cu capul în nori | a fi ku ka-pul ɨn nori | avere la testa fra le nuvole |
| a-și pune mâinile în cap | a-shi pu-ne mɨ-i-ni-le ɨn kap | mettersi le mani nei capelli |
| a avea mână spartă | a a-ve-a mɨ-nə spar-tə | avere le mani bucate |
| a trage cu ochiul | a tra-dʒe ku o-kiul | sbirciare |
| a fi cu ochii în patru | a fi ku o-kij ɨn pa-tru | stare all'erta, con gli occhi ben aperti |
| a-și lua inima în dinți | a-shi lu-a i-ni-ma ɨn dintsʲ | farsi coraggio |
| a pune la inimă | a pu-ne la i-ni-mə | prendersela, prendere a cuore |
| a-și ține gura | a-shi tsi-ne gu-ra | tenere la bocca chiusa |
| a-și băga nasul | a-shi bə-ga na-sul | ficcare il naso |
| a da din umeri | a da din u-meri | alzare le spalle |
| a vorbi în barbă | a vor-bi ɨn bar-bə | borbottare, parlare tra sé |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a se vinde ca pâinea caldă | a se vin-de ka pɨ-i-ne-a kal-də | andare a ruba |
| a fi varză | a fi var-zə | essere un disastro (lett. "essere cavolo") |
| a vrea totul mură-n gură | a vre-a to-tul mu-rən gu-rə | volere la pappa pronta |
| a vinde castraveți grădinarului | a vin-de kas-tra-vetsʲ grə-di-na-ru-lui | insegnare a chi ne sa più di te (lett. "vendere cetrioli all'ortolano") |
| a umbla după cai verzi pe pereți | a um-bla du-pə kaj verzʲ pe pe-retsʲ | inseguire chimere (lett. "cavalli verdi sui muri") |
| a tăia frunză la câini | a tə-ja frun-zə la kɨ-inʲ | girarsi i pollici, perdere tempo |
| a face din țânțar armăsar | a fa-tʃe din tsɨn-tsar ar-mə-sar | fare di una mosca un elefante (lett. "di una zanzara uno stallone") |
| cât ai zice pește | kɨt aj zi-tʃe pesh-te | in un attimo (lett. "quanto diresti pesce") |
| a da cu bâta-n baltă | a da ku bɨ-tan bal-tə | fare una gaffe |
| a-i pica fisa | a-i pi-ka fi-sa | capire all'improvviso (lett. "cadere il gettone") |
| a trage pe sfoară | a tra-dʒe pe sfo-a-rə | imbrogliare, fregare |
| a-și pune pofta-n cui | a-shi pu-ne pof-tan kuj | rinunciare a un desiderio (lett. "appendere la voglia al chiodo") |
In italiano diciamo "farla grossa", "cavarsela", "passarsela bene": quella "la" non si riferisce a nessuna cosa precisa. Il rumeno ha lo stesso meccanismo con il pronome femminile o, che compare in decine di espressioni colloquiali:
| Espressione | Letteralmente | Italiano |
|---|---|---|
| a o încurca | ingarbugliarla | combinarla, mettersi nei guai |
| a o face lată | farla larga | farla grossa |
| a o păți | subirla | passarla brutta, finire nei guai |
| a o duce (bine / greu) | portarla | passarsela (bene / male) |
| a o lua razna | prenderla fuori strada | andare fuori di testa |
| a o lua la fugă | prenderla alla corsa | mettersi a correre |
| a o scălda | farle il bagno | girarci intorno, menare il can per l'aia |
| a o sfecli | diventare come una barbabietola | prendersi uno spavento |
La o segue le regole che già conosci per i pronomi diretti, con una particolarità: al perfectul compus va dopo il participio, legata con il trattino (am încurcat-o, non *o am încurcat).
| Tempo | Rumeno | Italiano |
|---|---|---|
| Presente | Cum o mai duci? | Come te la passi? |
| Perfectul compus | Am încurcat-o! | L'ho combinata! |
| Perfectul compus | Când a văzut câinele, a luat-o la fugă. | Quando ha visto il cane, si è messo a correre. |
| Futuro | Dacă nu înveți, o s-o pățești. | Se non studi, finirai nei guai. |
| Imperativo | Las-o baltă! | Lascia perdere! |
| Imperativo negativo | N-o mai scălda și spune adevărul! | Smettila di girarci intorno e di' la verità! |
Molti proverbi romeni hanno un equivalente italiano con la stessa morale ma un'immagine diversa. Imparali in coppia, così li ricorderai meglio:
| Rumeno | Letteralmente | Equivalente italiano |
|---|---|---|
| Graba strică treaba. | La fretta rovina il lavoro. | La gatta frettolosa fa i gattini ciechi. |
| Cine se scoală de dimineață, departe ajunge. | Chi si alza di mattina arriva lontano. | Il mattino ha l'oro in bocca. |
| Ulciorul nu merge de multe ori la apă. | La brocca non va molte volte alla fonte. | Tanto va la gatta al lardo che ci lascia lo zampino. |
| Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. | I conti fatti a casa non tornano con quelli del mercato. | Fare i conti senza l'oste. |
| Lupul își schimbă părul, dar năravul ba. | Il lupo cambia il pelo, ma il vizio no. | Il lupo perde il pelo ma non il vizio. |
| Cine sapă groapa altuia cade singur în ea. | Chi scava la fossa a un altro ci cade dentro da solo. | Chi la fa l'aspetti. |
| Cine se aseamănă se adună. | Chi si somiglia si riunisce. | Chi si somiglia si piglia. |
| Ai carte, ai parte. | Hai istruzione, hai la tua parte. | Chi studia avrà successo. |
Un proverbio non arriva mai "nudo" nella conversazione: di solito è preceduto da una formula fissa, che avvisa chi ascolta:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Vorba aceea: graba strică treaba. | Come si dice: la gatta frettolosa... |
| Cum zice românul, cine se scoală de dimineață... | Come dicono i romeni, chi si alza presto... |
| Vorba proverbului: lupul își schimbă părul... | Come dice il proverbio: il lupo perde il pelo... |
| Nu degeaba se spune că ai carte, ai parte. | Non per niente si dice che chi studia ha successo. |
| Cum se zice? Ulciorul nu merge... | Come si dice? Tanto va la gatta... |
Come in italiano, spesso basta la prima metà: Vorba aceea, ulciorul... — e tutti capiscono il resto.
Fiecare limbă are expresiile ei, și multe dintre ele păstrează o bucată din viața oamenilor care o vorbesc. Românii, de exemplu, „taie frunză la câini” când nu fac nimic: nimeni nu știe sigur de unde vine expresia, dar imaginea unui lucru complet inutil e foarte clară. Când cineva înțelege în sfârșit ceva, „îi pică fisa”, o imagine din vremea telefoanelor publice cu fise. Tinerii de azi folosesc expresia, deși mulți n-au văzut niciodată o fisă! Unele expresii seamănă cu cele italiene: și românii au „capul în nori”, și ei „își pun mâinile în cap”. Altele sunt complet diferite: unde un italian vede o muscă transformată în elefant, un român vede un țânțar care devine armăsar. Sfatul meu: nu învăța expresiile pe de rost, ca pe o listă. Ascultă-le în conversații, în filme și în cântece, și folosește-le doar când ești sigur de sens. O expresie potrivită, spusă la momentul potrivit, îți aduce imediat simpatia unui român.
Obiettivo: riconoscere le principali varietà regionali del rumeno — le parole che cambiano da una regione all'altra, gli accenti di Moldova e Transilvania, il perfectul simplu dell'Oltenia e della letteratura — e capire un parlante regionale rispondendo in rumeno standard.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: una cosa, tante parole; intercalari e parole regionali (24 parole) |
| 3 | Grammatica: il perfectul simplu, il passato remoto romeno (făcui, mersei, zise) — formazione e dove lo incontrerai |
| 4 | Grammatica: riconoscere i graiuri — i tratti di Moldova, Transilvania, Oltenia e Muntenia, e il rumeno fuori dalla Romania |
| 5 | 18 frasi da tutte le regioni |
| 6 | Due dialoghi (un amico di Cluj / dalla nonna in Moldova) + lettura "O limbă, multe graiuri" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| pită | pi-tə | pane (standard: pâine) — Transilvania, Banat |
| crumpi | krumpʲ | patate (standard: cartofi) — Transilvania |
| barabule | ba-ra-bu-le | patate (standard: cartofi) — Moldova |
| păpușoi | pə-pu-shoj | mais (standard: porumb) — Moldova |
| cucuruz | ku-ku-ruz | mais (standard: porumb) — Transilvania, Banat |
| harbuz | har-buz | anguria (standard: pepene verde) — Moldova |
| lubeniță | lu-be-ni-tsə | anguria (standard: pepene verde) — Banat, Transilvania |
| paradaisă | pa-ra-daj-sə | pomodoro (standard: roșie) — Banat, Transilvania |
| curechi | ku-re-kʲ | cavolo (standard: varză) — Moldova, Transilvania |
| borș | borsh | minestra acidula (standard: ciorbă) — Moldova |
| blid | blid | piatto, scodella (standard: farfurie) — zone rurali |
| poame | po-a-me | frutta (standard: fructe) — Moldova, Transilvania |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| no | no | beh, allora; sì, va bene (Transilvania) |
| fain | fajn | bello, carino (Transilvania, Banat) |
| musai | mu-saj | per forza, assolutamente (Transilvania) |
| Nu-i bai. | nuj baj | Non c'è problema. (Transilvania, Maramureș) |
| a se hodini | a se ho-di-ni | riposarsi (Transilvania, Moldova) |
| tăt / tătă | tət / tə-tə | tutto / tutta (Transilvania: tot / toată) |
| amu | a-mu | adesso (Moldova, Transilvania: acum) |
| iaca | ja-ka | ecco (Moldova) |
| d-apoi | da-poj | e come no, certo (Moldova) |
| bre | bre | ehi, ma dai (Muntenia, Dobrogea) |
| nene | ne-ne | zio; signore (Muntenia, a un uomo più grande) |
| tulai | tu-laj | oddio, accidenti (Maramureș, Transilvania) |
Nel rumeno standard il passato si racconta quasi sempre con il perfectul compus. Esiste però anche il perfectul simplu, l'equivalente del passato remoto italiano: vive nella letteratura e nelle fiabe, e nel parlato quotidiano dell'Oltenia. Si forma dal tema del participio (senza la -t finale; ai participi in -s si aggiunge -e) + le desinenze -i, -și, —, -răm, -răți, -ră:
| a lucra (lucrat) | a face (făcut) | a merge (mers) | a fi | |
|---|---|---|---|---|
| eu | lucrai | făcui | mersei | fui / fusei |
| tu | lucrași | făcuși | merseși | fuși / fuseși |
| el/ea | lucră | făcu | merse | fu / fuse |
| noi | lucrarăm | făcurăm | merserăm | furăm / fuserăm |
| voi | lucrarăți | făcurăți | merserăți | furăți / fuserăți |
| ei/ele | lucrară | făcură | merseră | fură / fuseră |
Nota la 3ª persona singolare dei verbi in -a: lucră (lavorò) si distingue dal presente lucrează; per i verbi senza -ez la differenza è solo nell'accento e nel contesto (cântă = canta / cantò).
Al livello B2 devi soprattutto riconoscerlo. Lo troverai nei romanzi, nelle fiabe (Și se duse împăratul... — E se ne andò l'imperatore...) e sulla bocca degli oltenii, che lo usano per le azioni appena accadute, della stessa giornata: Mâncai și venii direct. (Ho mangiato e sono venuto dritto qui). Le forme più frequenti nei testi narrativi sono quelle della 3ª persona:
| Perfectul simplu | Perfectul compus | Italiano |
|---|---|---|
| zise | a zis | disse |
| spuse | a spus | disse, raccontò |
| făcu | a făcut | fece |
| veni | a venit | venne |
| plecă | a plecat | partì |
| avu | a avut | ebbe |
| fu | a fost | fu |
Fuori dall'Oltenia, usato in una conversazione, il perfectul simplu suona letterario o scherzoso: tu continua a raccontare con il perfectul compus.
I linguisti chiamano le varietà regionali del rumeno graiuri. Ecco i tratti che sentirai più spesso, con la forma standard corrispondente:
| Regione | Tratto | Regionale | Standard |
|---|---|---|---|
| Moldova | ce, ci → șe, și | Șe faci? | Ce faci? |
| Moldova | e → i in pe, de | pi masă, di la mama | pe masă, de la mama |
| Moldova, Transilvania | a fost → o fost | O fost frumos. | A fost frumos. |
| Moldova, Transilvania | îi = e, îs = sunt | Unde îi? Îs acasă. | Unde e? Sunt acasă. |
| Transilvania | "no" come intercalare | No, hai! | Bine, hai! |
| Transilvania | prestiti tedeschi e ungheresi | fain, musai, nu-i bai | frumos, neapărat, nu-i problemă |
| Oltenia | perfectul simplu | Mâncai. | Am mâncat. |
| Muntenia | bre, nene, mă | Ce faci, bre? | Ce faci? |
Il rumeno è anche la lingua della Repubblica Moldova, dove dal 2023 la legislazione la chiama ufficialmente limba română. Lì sentirai i tratti moldavi della tabella e, nel parlato informale, qualche prestito dal russo (davai — dai, ok). E poi c'è il rumeno delle grandi comunità all'estero: tra i romeni che vivono in Italia è nata una lingua mista, scherzosamente chiamata romitaliana, piena di parole italiane adattate. La capirai al volo, ma non prenderla come modello:
| Romitaliana | Rumeno standard | Italiano |
|---|---|---|
| Am plătit bolletta. | Am plătit factura. | Ho pagato la bolletta. |
| Am făcut spesa. | Am făcut cumpărăturile. | Ho fatto la spesa. |
| Lucrez la o ditta. | Lucrez la o firmă. | Lavoro in una ditta. |
| Mă duc la comune. | Mă duc la primărie. | Vado in comune. |
Un italian care vizitează România se așteaptă poate la dialecte foarte diferite, ca în Italia. Surpriza e că românii din toate regiunile se înțeleg fără probleme. Totuși, limba nu sună la fel peste tot. În Moldova, „ce” devine adesea „șe”, iar bunicile spun „iaca” și „amu”. În Ardeal, oamenii vorbesc mai rar, încep frazele cu „no” și numesc pâinea „pită”. În Oltenia se aude încă perfectul simplu, pe care în restul țării îl găsești mai ales în cărți. Iar dincolo de Prut, în Republica Moldova, româna are și câteva cuvinte împrumutate din rusă. Lingviștii numesc aceste variante graiuri. Nu sunt greșeli, ci o bogăție: fiecare grai păstrează o bucată din istoria locului. Dacă un bătrân din Maramureș îți spune „Tulai, ce fain!”, acum știi ce să-i răspunzi.
Obiettivo: capire e usare con misura lo slang di oggi e le parole inglesi del parlato, dare calore alla lingua con i diminutivi e, soprattutto, scegliere il registro giusto — formale, neutro o colloquiale — a seconda della persona che hai davanti.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: slang di tutti i giorni, l'inglese nel parlato (20 parole) |
| 3 | Grammatica: diminutivi e vezzeggiativi (-el, -uț, -ică, -iță, -uță, -ișor) e a cosa servono |
| 4 | Grammatica: ripasso integrato del mese — lo stesso messaggio in tre registri e i limiti dello slang |
| 5 | 18 frasi miste |
| 6 | Due dialoghi (in terrazza / due registri) + lettura "Mișto — povestea unui cuvânt" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| mișto | mish-to | figo, forte, bello |
| nașpa | nash-pa | brutto, che fa schifo |
| nasol | na-sol | brutto, spiacevole; che sfiga |
| marfă | mar-fə | fantastico (lett. "merce") |
| beton | be-ton | pazzesco (lett. "cemento") |
| tare | ta-re | forte, figo |
| șmecher / șmecheră | shme-ker / shme-ke-rə | furbo; figo |
| a se da mare | a se da ma-re | darsi arie |
| a face mișto de cineva | a fa-tʃe mish-to de tʃi-ne-va | prendere in giro qualcuno |
| a lua țeapă | a lu-a tsja-pə | farsi fregare, prendere una fregatura |
| a avea pile | a a-ve-a pi-le | avere agganci, raccomandazioni |
| a trage chiulul | a tra-dʒe kiu-lul | marinare la scuola, saltare il lavoro |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| job | dʒob | lavoro (standard: loc de muncă) |
| weekend | uik-end | fine settimana |
| cool | kul | figo |
| sorry | so-ri | scusa |
| a posta | a pos-ta | postare, pubblicare sui social |
| a da like | a da lajk | mettere "mi piace" |
| deadline | ded-lajn | scadenza (standard: termen-limită) |
| a da un mail | a da un mejl | mandare una mail |
Come l'italiano (-ino, -etto, -uccio), il rumeno ha molti suffissi diminutivi, e nel parlato li usa ancora più spesso. Il diminutivo conserva il genere della parola di partenza; spesso la radice cambia un po' (a → ă, t → ț, s → ș):
| Suffisso | Esempi | Italiano |
|---|---|---|
| -el (m./n.) | băiat → băiețel · copac → copăcel | ragazzino · alberello |
| -aș (m./n.) | copil → copilaș · iepure → iepuraș | bimbetto · coniglietto |
| -uț (m./n.) | pahar → păhăruț · ban → bănuț | bicchierino · monetina |
| -ică (f.) | bere → berică · mamă → mămică | birretta · mammina |
| -iță (f.) | fată → fetiță · floare → floricică / floriță | bambina · fiorellino |
| -uță (f.) | casă → căsuță · cafea → cafeluță | casetta · caffettino |
| -ișor / -el (agg., avv.) | bine → binișor · încet → încetișor · puțin → puțintel · frumos → frumușel | benino · pian pianino · pochino · carino |
Il diminutivo non indica solo "piccolo": è soprattutto un modo per dare affetto, per ammorbidire una richiesta (molto usato da camerieri e negozianti) o, con il tono giusto, per fare dell'ironia. Anche i nomi propri hanno i loro diminutivi: Ion → Ionel, Ionuț · Maria → Mărioara, Măriuca · Ana → Anuța · Radu → Răducu.
| Rumeno | Italiano | Funzione |
|---|---|---|
| Vrei o cafeluță? | Vuoi un caffettino? | affetto, invito |
| Mai stați un minuțel, vă rog. | Aspetti un minutino, per favore. | attenuazione |
| Ne bem o berică după muncă? | Ci beviamo una birretta dopo il lavoro? | invito informale |
| Mă simt binișor. | Mi sento benino. | attenuazione |
| Ionuț e fratele mai mic al lui Radu. | Ionuț è il fratello minore di Radu. | nome affettuoso |
| Frumușel ai lăsat bucătăria! | Bella la cucina che mi hai lasciato! | ironia |
Il vero obiettivo del mese non è parlare sempre in slang, ma sapere passare da un registro all'altro. Ecco le stesse funzioni comunicative con il capo, con un conoscente e con un amico:
| Funzione | Formale | Neutro | Colloquiale |
|---|---|---|---|
| Salutare | Bună ziua! Ce mai faceți? | Bună! Ce faci? | Salut! Ce se aude? |
| Ringraziare | Vă mulțumesc foarte mult. | Mulțumesc mult. | Mersi mult! |
| Entusiasmo | Este excelent. | E foarte frumos. | E mișto! / E beton! |
| Disappunto | Este neplăcut. | Nu e bine. | E nașpa! / Nasol! |
| Rifiutare | Din păcate, nu pot. | Nu pot, scuze. | Lasă, nu pot, sorry! |
| Congedarsi | La revedere! O zi bună! | Pa, o zi bună! | Hai, pa, ne auzim! |
Lo slang ti fa sembrare naturale solo se lo usi con le persone giuste. Alcune parole, poi, hanno trappole di significato o di tono:
| Parola | Registro | Attenzione |
|---|---|---|
| mă / bă | molto familiare | con sconosciuti è offensivo; "bă" ancora di più |
| șmecher | colloquiale | può voler dire "figo" ma anche "furbetto, imbroglione" |
| gagică | molto colloquiale | "tipa": meglio evitarlo, può suonare irrispettoso |
| nasol / nașpa | colloquiale | ok tra amici, mai in una mail di lavoro |
| a lua țeapă | colloquiale | in un reclamo scritto: "am fost înșelat" |
| job, deadline, sorry | colloquiale | normali in ufficio a voce, ma nei testi formali preferisci "loc de muncă, termen-limită, scuze" |
Dacă ar trebui să aleg un singur cuvânt care să rezume româna vorbită de azi, aș alege „mișto”. Îl spun toți: copii, părinți, chiar și bunici. Un film poate fi mișto, o haină poate fi mișto, iar un om mișto e un om simpatic, cu care îți place să stai. Puțini știu însă de unde vine. Cuvântul vine din limba romani, unde înseamnă pur și simplu „bine”. Tot din romani vine și „nașpa”, opusul lui. Alte cuvinte de argou au o poveste diferită: „marfă” înseamnă de fapt „produs de vânzare”, iar „beton” e materialul de construcție. Tinerii le-au dat un sens nou. Argoul se schimbă repede: ce era „marfă” acum douăzeci de ani poate suna astăzi demodat. Așa că ascultă cum vorbesc românii de vârsta ta și copiază-i fără teamă... dar nu într-un interviu de angajare!
Immagina una serata in un locale con un gruppo di amici romeni e recita ad alta voce tutte le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:
Prima di passare al Mese 12, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:
Mese 12 · Livello B2→C1
Il dodicesimo e ultimo mese è quello in cui tutto ciò che hai imparato comincia a lavorare insieme. Non ci sono più "argomenti" separati: ci sono situazioni vere, da affrontare con naturalezza e con il registro giusto. Nella prima settimana farai delle simulazioni di vita reale — affittare un appartamento, fare un reclamo, negoziare un compromesso — e completerai il sistema dei passati con l'imperfect (eram, făceam) e il mai-mult-ca-perfect (plecasem, făcuse). Nella seconda porterai il dibattito a un livello superiore: concessioni e riformulazioni, i relativi con i casi (căruia, al cărui) e il gerunziu (având în vedere, ținând cont de). Nella terza preparerai e terrai una presentazione in pubblico, commentando dati e grafici con la forma passiva e il supino (e greu de spus). L'ultima settimana è dedicata al ripasso finale: il sistema verbale completo, gli errori tipici degli italiani, i falsi amici e un'autovalutazione onesta di quanto hai raggiunto. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.
Obiettivo: gestire in rumeno situazioni reali complesse — cercare e affittare casa, fare un reclamo, negoziare un compromesso — raccontando i fatti con precisione grazie all'imperfect e al mai-mult-ca-perfect.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: casa in affitto e pratiche, reclami e negoziazione (24 parole) |
| 3 | Grammatica: l'imperfect (eram, aveam, făceam) — formazione, usi e l'imperfetto di cortesia (voiam să vă întreb) |
| 4 | Grammatica: il mai-mult-ca-perfect (plecasem, făcuse) e la sequenza dei passati in un racconto |
| 5 | 18 frasi per le situazioni reali |
| 6 | Due dialoghi (la visita di un appartamento / un reclamo in albergo) + lettura "Prima mea chirie la București" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| chirie | ki-ri-e | affitto (il canone) |
| a închiria | a ɨn-ki-ri-a | affittare, prendere in affitto |
| proprietar / proprietară | pro-pri-e-tar / pro-pri-e-ta-rə | proprietario / proprietaria |
| chiriaș / chiriașă | ki-ri-ash / ki-ri-a-shə | inquilino / inquilina |
| contract de închiriere | kon-trakt de ɨn-ki-ri-e-re | contratto d'affitto |
| garanție | ga-ran-tsi-e | deposito cauzionale |
| întreținere | ɨn-tre-tsi-ne-re | spese condominiali |
| utilități | u-ti-li-tə-tsʲ | utenze (luce, gas, acqua) |
| mobilat / nemobilat | mo-bi-lat / ne-mo-bi-lat | arredato / non arredato |
| a se muta | a se mu-ta | traslocare, trasferirsi |
| carte de identitate | kar-te de i-den-ti-ta-te | carta d'identità (colloquiale: buletin) |
| a semna | a sem-na | firmare |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| reclamație | re-kla-ma-tsi-e | reclamo |
| a se plânge | a se plɨn-dʒe | lamentarsi |
| stricat | stri-kat | rotto, guasto |
| despăgubire | des-pə-gu-bi-re | risarcimento |
| rambursare | ram-bur-sa-re | rimborso |
| a negocia | a ne-go-tʃi-a | negoziare, trattare |
| a se tocmi | a se tok-mi | mercanteggiare, contrattare sul prezzo |
| ofertă | o-fer-tə | offerta |
| compromis | kom-pro-mis | compromesso |
| înțelegere | ɨn-tse-le-dʒe-re | accordo, intesa |
| a accepta | a ak-tʃep-ta | accettare |
| a refuza | a re-fu-za | rifiutare |
L'imperfect corrisponde all'imperfetto italiano, e si forma in modo molto regolare: tema dell'infinito + -a- per i verbi in -a e -î, oppure -ea- per i verbi in -ea, -e, -i, seguiti dalle desinenze -m, -i, —, -m, -ți, -u:
| a lucra | a face | a dormi | a fi | |
|---|---|---|---|---|
| eu | lucram | făceam | dormeam | eram |
| tu | lucrai | făceai | dormeai | erai |
| el/ea | lucra | făcea | dormea | era |
| noi | lucram | făceam | dormeam | eram |
| voi | lucrați | făceați | dormeați | erați |
| ei/ele | lucrau | făceau | dormeau | erau |
Nota che la 1ª persona singolare e la 1ª plurale coincidono (eu lucram / noi lucram): chiarisce il contesto o il pronome. Pochi verbi frequenti hanno un tema speciale: a vrea → voiam · a da → dădeam · a sta → stăteam · a ști → știam.
Gli usi sono quasi identici a quelli dell'imperfetto italiano: è il tempo dello sfondo, delle abitudini e delle azioni in corso, mentre il perfectul compus racconta i fatti. In più, come in italiano, serve a rendere una richiesta più cortese:
| Uso | Rumeno | Italiano |
|---|---|---|
| descrizione | Era frig și ploua. | Faceva freddo e pioveva. |
| abitudine | În fiecare vară mergeam la mare. | Ogni estate andavo al mare. |
| azione interrotta | Dormeam când a sunat telefonul. | Dormivo quando ha suonato il telefono. |
| azioni parallele | Eu găteam, iar el citea. | Io cucinavo e lui leggeva. |
| cortesia | Voiam să vă întreb dacă apartamentul e liber. | Volevo chiederle se l'appartamento è libero. |
| ipotesi (parlato) | Dacă știam, veneam. | Se lo sapevo, venivo. |
Il mai-mult-ca-perfect è il trapassato prossimo ("avevo fatto"), ma in rumeno è un tempo semplice, senza ausiliare. Si parte dal participio senza la -t finale (ai participi in -s si aggiunge -e-) e si aggiungono le desinenze -sem, -seși, -se, -serăm, -serăți, -seră:
| a lucra (lucrat) | a face (făcut) | a merge (mers) | a fi (fost) | |
|---|---|---|---|---|
| eu | lucrasem | făcusem | mersesem | fusesem |
| tu | lucraseși | făcuseși | merseseși | fuseseși |
| el/ea | lucrase | făcuse | mersese | fusese |
| noi | lucraserăm | făcuserăm | merseserăm | fuseserăm |
| voi | lucraserăți | făcuserăți | merseserăți | fuseserăți |
| ei/ele | lucraseră | făcuseră | merseseră | fuseseră |
Attenzione ad a fi e a avea, che partono dal tema del perfectul simplu (Mese 11): fusesem (ero stato), avusesem (avevo avuto). Con i pronomi: îl văzusem (l'avevo visto), mi-o spusese (me l'aveva detto).
Quando racconti un fatto — soprattutto in un reclamo, dove l'ordine degli eventi conta — ogni tempo ha il suo ruolo: il perfectul compus porta avanti la storia, l'imperfect descrive lo sfondo, il mai-mult-ca-perfect indica ciò che era già successo prima:
| Tempo | Rumeno | Italiano |
|---|---|---|
| Perfectul compus | Am ajuns la hotel la zece seara. | Sono arrivato in albergo alle dieci di sera. |
| Imperfect | Camera nu era curată și aerul condiționat nu mergea. | La camera non era pulita e l'aria condizionata non andava. |
| Mai-mult-ca-perfect | Plătisem deja totul online. | Avevo già pagato tutto online. |
| Tutti e tre | Când am ajuns la gară, trenul plecase deja și ploua. | Quando sono arrivato in stazione, il treno era già partito e pioveva. |
| Con "până atunci" | Până atunci nu mai fusesem niciodată în România. | Fino ad allora non ero mai stato in Romania. |
Nel parlato di tutti i giorni il mai-mult-ca-perfect viene spesso sostituito dal perfectul compus con deja o înainte (Plătisem deja → Am plătit deja), ma in un racconto preciso o in un testo scritto è indispensabile.
Când m-am mutat la București, nu cunoșteam pe nimeni și nu știam nimic despre chirii. Găsisem un anunț pe internet: un apartament mic, mobilat, aproape de metrou. Proprietarul părea un om de treabă, iar prețul era bun. Am semnat contractul fără să-l citesc atent, pentru că eram grăbit. Greșeală! După o lună, centrala s-a stricat, iar proprietarul nu mai răspundea la telefon. Abia atunci am citit contractul cu atenție: scria clar că reparațiile erau în grija chiriașului. Mi-am pus mâinile în cap, dar am învățat o lecție. De atunci citesc fiecare contract rând cu rând și pun toate întrebările înainte să semnez. Vorba aceea: socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.
Obiettivo: sostenere un dibattito articolato a livello B2–C1 — concedere e riformulare con finezza, collegare le idee con i relativi con i casi (căruia, al cărui) e con il gerunziu (având în vedere, ținând cont de) — su temi di società.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: argomentare con finezza, temi di società (24 parole) |
| 3 | Grammatica: i relativi con i casi — pe care, căruia / căreia / cărora e il genitivo al cărui / a cărei / ai căror |
| 4 | Grammatica: il gerunziu (-ând / -ind) — formazione, usi e le espressioni fisse del discorso argomentativo |
| 5 | 18 frasi per il dibattito avanzato |
| 6 | Due dialoghi (lavoro da remoto: sì o no? / il turismo di massa) + lettura "Arta de a nu fi de acord" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| într-adevăr | ɨn-tra-de-vər | in effetti, effettivamente |
| ce-i drept | tʃej drept | a dire il vero, bisogna ammetterlo |
| de altfel | de alt-fel | del resto, d'altronde |
| în orice caz | ɨn o-ri-tʃe kaz | in ogni caso |
| altfel spus | alt-fel spus | detto altrimenti |
| mai exact | maj eg-zakt | più precisamente |
| cu condiția ca | ku kon-di-tsi-a ka | a condizione che (+ să) |
| nu în ultimul rând | nu ɨn ul-ti-mul rɨnd | non da ultimo |
| în ultimă instanță | ɨn ul-ti-mə ins-tan-tsə | in ultima analisi |
| a admite | a ad-mi-te | ammettere |
| a nuanța | a nu-an-tsa | sfumare, precisare |
| a sublinia | a su-bli-ni-a | sottolineare |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| telemuncă | te-le-mun-kə | lavoro da remoto, smart working |
| inteligență artificială | in-te-li-dʒen-tsə ar-ti-fi-tʃi-a-lə | intelligenza artificiale |
| rețele de socializare | re-tse-le de so-tʃi-a-li-za-re | social network |
| turism de masă | tu-rism de ma-sə | turismo di massa |
| schimbări climatice | skim-bərʲ kli-ma-ti-tʃe | cambiamenti climatici |
| emigrare | e-mi-gra-re | emigrazione |
| diaspora | di-as-po-ra | la diaspora, i romeni all'estero |
| egalitate de șanse | e-ga-li-ta-te de shan-se | pari opportunità |
| sistem de sănătate | sis-tem de sə-nə-ta-te | sistema sanitario |
| învățământ | ɨn-və-tsə-mɨnt | istruzione, sistema scolastico |
| dezvoltare durabilă | dez-vol-ta-re du-ra-bi-lə | sviluppo sostenibile |
| costul vieții | kos-tul vi-e-tsij | il costo della vita |
In italiano il relativo cambia a seconda della funzione: "che", "a cui", "il cui". Il rumeno fa lo stesso con care, che ha forme diverse per soggetto, oggetto e dativo. Attenzione a due regole: con l'oggetto serve pe care + la ripresa del pronome (am citit-o), e con il dativo serve la ripresa del pronome dativo (i-am, le-am):
| Funzione | Forma | Esempio | Italiano |
|---|---|---|---|
| soggetto | care | Colegul care a vorbit e din Iași. | Il collega che ha parlato è di Iași. |
| oggetto | pe care + pronome | Cartea pe care am citit-o e excelentă. | Il libro che ho letto è eccellente. |
| dopo preposizione | despre care, cu care, în care | Tema despre care discutăm e delicată. | Il tema di cui discutiamo è delicato. |
| dativo m./n. sing. | căruia | Omul căruia i-am dat cheile e vecinul meu. | L'uomo a cui ho dato le chiavi è il mio vicino. |
| dativo f. sing. | căreia | Colega căreia i-am trimis mailul nu mi-a răspuns. | La collega a cui ho mandato la mail non mi ha risposto. |
| dativo plurale | cărora | Studenții cărora le-am explicat regula au înțeles. | Gli studenti a cui ho spiegato la regola hanno capito. |
Per dire "il cui, la cui, i cui" il rumeno combina due accordi: l'articolo possessivo (al, a, ai, ale) si accorda con la cosa posseduta, mentre cărui / cărei / căror si accorda con il possessore:
| Possessore | Rumeno | Italiano |
|---|---|---|
| m./n. sing. | Scriitorul al cărui roman l-am citit e din Cluj. | Lo scrittore il cui romanzo ho letto è di Cluj. |
| f. sing. | Scriitoarea a cărei carte am citit-o e foarte tânără. | La scrittrice il cui libro ho letto è molto giovane. |
| n. sing. | E un oraș ale cărui străzi sunt foarte înguste. | È una città le cui strade sono molto strette. |
| plurale | Sunt țări ai căror tineri pleacă în străinătate. | Ci sono paesi i cui giovani partono per l'estero. |
| plurale | Regiunile ale căror economii sunt slabe au nevoie de investiții. | Le regioni le cui economie sono deboli hanno bisogno di investimenti. |
Nel parlato queste forme si sentono meno, ma nei dibattiti, nei giornali e nei testi formali sono normalissime: riconoscerle è indispensabile, usarle è il segno di un livello avanzato.
Il gerundio rumeno (gerunziul) è invariabile, come quello italiano. Si forma dal tema del verbo con -ând (la maggior parte dei verbi) oppure -ind (verbi in -i e temi che finiscono in -i). I pronomi atoni si attaccano dopo, con una -u- di collegamento; la negazione si fa con il prefisso ne-:
| Infinito | Gerunziu | Italiano |
|---|---|---|
| a lucra · a da · a sta | lucrând · dând · stând | lavorando · dando · stando |
| a face · a merge · a spune | făcând · mergând · spunând | facendo · andando · dicendo |
| a vedea · a avea · a ține | văzând · având · ținând | vedendo · avendo · tenendo |
| a citi · a dormi · a vorbi | citind · dormind · vorbind | leggendo · dormendo · parlando |
| a fi · a scrie · a ști | fiind · scriind · știind | essendo · scrivendo · sapendo |
| con pronomi | văzându-l · spunându-mi · ducându-se | vedendolo · dicendomi · andandosene |
| negativo | neștiind · neavând | non sapendo · non avendo |
Il gerunziu esprime il modo, la causa, il tempo o la condizione, esattamente come in italiano. Nel discorso argomentativo alcune espressioni con il gerundio sono diventate formule fisse, utilissime per introdurre un argomento:
| Uso / espressione | Rumeno | Italiano |
|---|---|---|
| modo | A intrat zâmbind. | È entrato sorridendo. |
| causa | Fiind obosit, a rămas acasă. | Essendo stanco, è rimasto a casa. |
| condizione | Lucrând mai mult, ai reuși. | Lavorando di più, ci riusciresti. |
| având în vedere | Având în vedere costurile, propunerea nu e realistă. | Considerati i costi, la proposta non è realistica. |
| ținând cont de | Ținând cont de situație, e cea mai bună soluție. | Tenendo conto della situazione, è la soluzione migliore. |
| judecând după | Judecând după rezultate, metoda funcționează. | A giudicare dai risultati, il metodo funziona. |
| pornind de la | Pornind de la aceste date, putem trage o concluzie. | Partendo da questi dati, possiamo trarre una conclusione. |
Într-o dezbatere adevărată nu câștigă cel care vorbește mai tare, ci cel care ascultă mai bine. Pare un paradox, dar e logic: ascultând cu atenție argumentele celuilalt, îi găsești punctele slabe și, mai ales, punctele în care are dreptate. A admite că interlocutorul are dreptate pe jumătate nu e un semn de slăbiciune, ci de inteligență: oamenii cărora le recunoști un argument devin mai deschiși față de ale tale. Românii discută cu pasiune — despre politică, despre fotbal sau despre mâncare — și uneori discuția se aprinde. Nu te speria: de cele mai multe ori, după o dezbatere aprinsă, toată lumea se așază la aceeași masă. Secretul e să critici ideile, nu persoanele. Altfel spus, poți să nu fii de acord cu cineva și să rămâi prieten cu el.
Obiettivo: preparare e tenere una breve presentazione in rumeno — strutturarla con i segnali discorsivi giusti, commentare dati e grafici, rispondere alle domande del pubblico — usando la forma passiva e il supino.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: strutturare una presentazione, dati, grafici e numeri (24 parole) |
| 3 | Grammatica: la forma passiva — a fi + participio (a fost construit de...) e il "se" passivante e impersonale (se spune, se vând) |
| 4 | Grammatica: il supino — de + participio (am de lucru, e greu de spus, mașină de spălat) e supino o congiuntivo? |
| 5 | 18 frasi per presentare |
| 6 | Due dialoghi (la prova generale / le domande del pubblico) + lettura "Cum să vorbești în public fără frică" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| prezentare | pre-zen-ta-re | presentazione |
| cuprins | ku-prins | indice, sommario |
| în primul rând | ɨn pri-mul rɨnd | innanzitutto, in primo luogo |
| în continuare | ɨn kon-ti-nu-a-re | di seguito, adesso |
| a trece la | a tre-tʃe la | passare a |
| după cum vedeți | du-pə kum ve-detsʲ | come vedete |
| a reveni la | a re-ve-ni la | tornare a |
| a atrage atenția asupra | a a-tra-dʒe a-ten-tsi-a a-su-pra | richiamare l'attenzione su |
| pe scurt | pe skurt | in breve |
| în concluzie | ɨn kon-klu-zi-e | in conclusione |
| întrebări și răspunsuri | ɨn-tre-bərʲ shi rəs-pun-surʲ | domande e risposte |
| Vă mulțumesc pentru atenție! | və mul-tsu-mesk pen-tru a-ten-tsi-e | Grazie per l'attenzione! |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| grafic | gra-fik | grafico |
| procent | pro-tʃent | percentuale |
| la sută | la su-tə | per cento |
| a crește | a kresh-te | crescere, aumentare |
| a scădea | a skə-de-a | calare, diminuire |
| creștere | kresh-te-re | crescita, aumento |
| scădere | skə-de-re | calo, diminuzione |
| a se dubla | a se du-bla | raddoppiare |
| o treime | o tre-i-me | un terzo |
| majoritate | ma-ʒo-ri-ta-te | maggioranza |
| medie | me-di-e | media |
| aproximativ | a-prok-si-ma-tiv | circa, approssimativamente |
Come in italiano, la passiva si forma con a fi (essere) + participio, che si accorda con il soggetto in genere e numero (construit, construită, construiți, construite). Chi compie l'azione è introdotto da de o, in un registro più formale, da de către:
| Tempo | Rumeno | Italiano |
|---|---|---|
| Presente | Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană. | Il progetto è finanziato dall'Unione Europea. |
| Perfectul compus | Podul a fost construit în 1895. | Il ponte è stato costruito nel 1895. |
| Perfectul compus (f.) | Cercetarea a fost realizată de o echipă din Cluj. | La ricerca è stata realizzata da un team di Cluj. |
| Futuro | Rezultatele vor fi prezentate luna viitoare. | I risultati saranno presentati il mese prossimo. |
| Congiuntivo | Datele trebuie să fie verificate. | I dati devono essere verificati. |
| Registro formale | Bugetul a fost aprobat de către consiliu. | Il bilancio è stato approvato dal consiglio. |
Nel parlato e nelle presentazioni, però, il rumeno preferisce spesso il pronome se, esattamente come il "si" italiano. Il verbo si accorda con il soggetto: se vinde una cosa, se vând più cose:
| Rumeno | Italiano |
|---|---|
| Se spune că orașul e cel mai vechi din regiune. | Si dice che la città sia la più antica della regione. |
| Aici se vorbește românește. | Qui si parla rumeno. |
| Se vând apartamente noi. | Si vendono appartamenti nuovi. |
| Se observă o creștere de zece la sută. | Si osserva un aumento del dieci per cento. |
| Se poate spune că rezultatele sunt bune. | Si può dire che i risultati sono buoni. |
| Nu se știe încă cine va câștiga. | Non si sa ancora chi vincerà. |
Il supin è una forma che l'italiano non ha: ha la stessa forma del participio maschile singolare, è invariabile e si usa quasi sempre dopo la preposizione de. Corrisponde spesso all'italiano "da + infinito":
| Struttura | Esempio | Italiano |
|---|---|---|
| a avea de + supino | Am multe de făcut azi. | Ho molte cose da fare oggi. |
| a fi de + supino | E mult de muncit la proiectul ăsta. | C'è molto da lavorare su questo progetto. |
| aggettivo + de + supino | E greu de spus. · E ușor de înțeles. | È difficile da dire. · È facile da capire. |
| a termina de + supino | Am terminat de scris raportul. | Ho finito di scrivere il rapporto. |
| a se apuca de + supino | M-am apucat de învățat germana. | Mi sono messo a studiare il tedesco. |
| nome + de + supino | mașină de spălat · sală de așteptare · apă de băut | lavatrice · sala d'attesa · acqua potabile |
L'italiano "da + infinito" o "difficile + infinito" può corrispondere al supino o al congiuntivo. Regola pratica: il supino esprime un'azione generica, senza una persona precisa; il congiuntivo serve quando c'è un soggetto preciso che compie l'azione:
| Supino (generico) | Congiuntivo (soggetto preciso) | Italiano |
|---|---|---|
| E greu de explicat. | E greu să-ți explic acum. | È difficile da spiegare. / È difficile spiegartelo adesso. |
| Am un raport de scris. | Trebuie să scriu un raport. | Ho un rapporto da scrivere. / Devo scrivere un rapporto. |
| E ușor de găsit. | E ușor să-l găsești. | È facile da trovare. / Lo trovi facilmente. |
| Nu e nimic de făcut. | Nu știu ce să fac. | Non c'è niente da fare. / Non so cosa fare. |
Aproape tuturor ne e frică să vorbim în public, iar într-o limbă străină frica se dublează. Vestea bună e că frica se poate controla. Iată câteva sfaturi. În primul rând, pregătește-te: o prezentare bună se construiește cu câteva zile înainte, nu cu o oră înainte. Nu învăța textul pe de rost, ci doar ideile principale și cuvintele-cheie. Folosește fraze scurte: sunt mai ușor de spus și mai ușor de înțeles. Repetă cu voce tare, de preferat în fața unui prieten. În timpul prezentării, uită-te la public și respiră. Dacă uiți un cuvânt, nu te opri: explică-l cu alte cuvinte. Publicul nu așteaptă de la tine o română perfectă, ci o idee clară. Și nu uita: după primele două minute, frica scade aproape întotdeauna.
Obiettivo: fare il punto su tutto il percorso — ripassare il sistema verbale completo, eliminare gli errori più tipici degli italiani e i falsi amici, gestire una conversazione libera con naturalezza e parlare dei propri progressi — e autovalutarsi sul livello raggiunto.
| Giorno | Attività |
|---|---|
| 1–2 | Vocabolario esteso: imparare una lingua e parlare dei propri progressi, espressioni per una conversazione fluida (24 parole) |
| 3 | Grammatica: ripasso generale — il sistema verbale rumeno completo in due tabelle (tempi dell'indicativo, modi e forme non personali) |
| 4 | Grammatica: ripasso generale — gli errori più tipici degli italiani e i falsi amici |
| 5 | 18 frasi per la conversazione libera |
| 6 | Due dialoghi (un anno dopo / l'esame orale) + lettura "Scrisoare către mine, cel de acum un an" |
| 7 | Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione finale |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| a face progrese | a fa-tʃe pro-gre-se | fare progressi |
| a se descurca | a se des-kur-ka | cavarsela |
| a vorbi fluent | a vor-bi flu-ent | parlare correntemente |
| a avea accent | a a-ve-a ak-tʃent | avere l'accento (straniero) |
| a se exprima | a se eks-pri-ma | esprimersi |
| a-și găsi cuvintele | a-shi gə-si ku-vin-te-le | trovare le parole |
| a înțelege din context | a ɨn-tse-le-dʒe din kon-tekst | capire dal contesto |
| a se bloca | a se blo-ka | bloccarsi |
| a pierde firul | a pi-er-de fi-rul | perdere il filo |
| limbă maternă | lim-bə ma-ter-nə | lingua madre |
| nivel | ni-vel | livello |
| autoevaluare | a-u-to-e-va-lu-a-re | autovalutazione |
| Rumeno | Pronuncia | Italiano |
|---|---|---|
| Cum să spun...? | kum sə spun | Come dire...? |
| mă rog | mə rog | vabbè, insomma (per correggersi) |
| Unde rămăsesem? | un-de rə-mə-se-sem | Dove eravamo rimasti? |
| Ce voiam să zic... | tʃe vo-jam sə zik | Cosa volevo dire... |
| apropo | a-pro-po | a proposito |
| revenind la subiect | re-ve-nind la su-bi-ekt | tornando all'argomento |
| dacă stau să mă gândesc | da-kə stau sə mə gɨn-desk | a pensarci bene |
| nu zic că nu | nu zik kə nu | non dico di no |
| până la urmă | pɨ-nə la ur-mə | alla fine, in fin dei conti |
| Pe bune? | pe bu-ne | Sul serio? |
| Exact asta voiam să spun! | eg-zakt as-ta vo-jam sə spun | È proprio quello che volevo dire! |
| să nu uit | sə nu u-it | prima che me ne dimentichi |
In dodici mesi hai incontrato tutti i tempi dell'indicativo rumeno. Eccoli insieme, con lo stesso verbo — a face — alla 1ª persona singolare, e il mese in cui li hai studiati:
| Tempo | a face (eu) | Italiano | Dove l'hai studiato |
|---|---|---|---|
| Prezent | fac | faccio | Mesi 01–04 |
| Imperfect | făceam | facevo | Mese 12 |
| Perfectul compus | am făcut | ho fatto | Mesi 05–06 |
| Perfectul simplu | făcui | feci | Mese 11 (da riconoscere) |
| Mai-mult-ca-perfect | făcusem | avevo fatto | Mese 12 |
| Viitor (letterario) | voi face | farò | Mese 07 |
| Viitor (colloquiale) | o să fac | farò | Mese 07 |
E questi sono i modi e le forme non personali. Se sai formarli tutti con qualsiasi verbo, il sistema verbale rumeno non ha più segreti per te:
| Forma | a face | Italiano | Dove l'hai studiato |
|---|---|---|---|
| Imperativ | fă! · nu face! | fa'! · non fare! | Mese 03 |
| Conjunctiv prezent | să fac | che io faccia | Mese 08 |
| Conjunctiv perfect | să fi făcut | che io abbia fatto | Mese 09 |
| Condițional prezent | aș face | farei | Mese 10 |
| Condițional perfect | aș fi făcut | avrei fatto | Mese 10 |
| Prezumtiv | o fi făcut | avrà fatto | Mese 10 |
| Gerunziu | făcând | facendo | Mese 12 |
| Supin | de făcut | da fare | Mese 12 |
La vicinanza tra le due lingue è un grande vantaggio, ma anche una trappola: molti errori nascono dal "ricalco" dell'italiano. Questi sono i più frequenti — se li eviti tutti, il tuo rumeno farà un salto di qualità:
| Errore | Forma corretta | Perché |
|---|---|---|
| *Am văzut Maria. | Am văzut-o pe Maria. | oggetto persona: pe + ripresa del pronome |
| *Nu am văzut nimeni. | N-am văzut pe nimeni. | pe anche con nimeni, cineva, cine |
| *Cartea care am citit. | Cartea pe care am citit-o. | relativo oggetto: pe care + pronome |
| *Vreau că vii. | Vreau să vii. | congiuntivo dopo volontà e necessità |
| *Dacă aș avea timp, voi merge. | Dacă aș avea timp, aș merge. | condizionale in entrambe le frasi |
| *Sunt lucrând. | Lucrez (acum). | niente "stare + gerundio" |
| *Mi place muzica. | Îmi place muzica. | a inizio frase, forma piena del pronome |
| *Casa de Maria. | Casa Mariei. | possesso: genitivo, non "de" |
Alcune parole rumene somigliano moltissimo a parole italiane, ma significano un'altra cosa. Sono le più insidiose proprio perché non ti viene il dubbio di controllarle:
| Rumeno | Significa | Attenzione |
|---|---|---|
| carte | libro | "carta" = hârtie |
| firmă | ditta, azienda | "firma" = semnătură |
| gară | stazione ferroviaria | "gara" = concurs, cursă |
| a pleca | partire, andarsene | "piegare" = a îndoi |
| bărbat | uomo; marito | "barbuto" = bărbos |
| cameră | stanza (qualsiasi) | "camera da letto" = dormitor |
| vas | recipiente; nave | "vaso di fiori" = ghiveci |
| nervos | irritato, arrabbiato | "nervoso, in ansia" = agitat, emoționat |
Dragă eu de acum un an, știu că acum te uiți la cuvântul „mulțumesc” și te întrebi cum se pronunță „ț”. Știu că „ă” și „î” ți se par imposibile și că articolul pus la sfârșitul cuvântului ți se pare o glumă. Nu te descuraja. Peste câteva luni o să comanzi o ciorbă fără să te gândești, o să te cerți amical cu un taximetrist despre fotbal și o să râzi la o glumă pe care, la început, n-ai fi înțeles-o. O să greșești de mii de ori, și e bine așa: fiecare greșeală te va învăța ceva. Vor fi și zile în care o să ai impresia că nu faci niciun progres. Continuă. O limbă nu se învață în linie dreaptă, ci în trepte. Și, mai ales, vorbește: cu vecinii, cu colegii, cu bunica unui prieten. Românii o să te ajute întotdeauna, pentru că pentru ei e o bucurie să-și audă limba vorbită de un străin. Cu drag, eu, cel de azi.
Per l'ultima conversazione guidata del percorso, immagina di vivere un'intera giornata in Romania e recita ad alta voce tutte le parti (o con un compagno di studio), passando da un registro all'altro e usando tutto quello che hai imparato in questi dodici mesi:
Sei arrivato alla fine del percorso. Controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti: se le spunti tutte, sei pronto per la conversazione libera — e per il livello C1.