Vorbim Română — Corso di rumeno per italiani in 12 mesi

Lettera	Come si pronuncia	Esempio	Significato
ă	Suono "muto" intermedio, come la "e" finale del francese "le" o la "a" inglese di "about". Non esiste in italiano: labbra rilassate, bocca quasi chiusa.	masă	tavolo
â / î	Stesso identico suono, due grafie diverse per posizione (î a inizio/fine parola, â all'interno). Si ottiene pronunciando una "i" tirando la lingua indietro, verso la gola.	român, înțeleg	rumeno, capisco
e	Come la "e" italiana. Attenzione: in poche parole molto comuni (el, ea, este, eu, ești) si pronuncia "ie".	este → "ieste"	è
h	A differenza dell'italiano è sempre pronunciata, leggermente aspirata, come la "h" inglese di "house".	hotel	hotel
j	Come la "j" francese di "jour", o come l'inglese "s" di "vision": una "sc" italiana ma sonora/vibrata.	joc	gioco
ș	Identica alla "sc" italiana davanti a e/i, come in "scena" o "sciare".	șapte	sette
ț	Come la "z" sorda italiana di "zio" o "grazie" (suono "ts").	țară	paese, patria
s	Sempre sorda come la "s" di "sasso", mai sonora come in "rosa".	casă	casa
x	Quasi sempre "cs" (raramente "gz"), come l'italiano "x" in parole straniere.	taxi	taxi
i finale	Dopo consonante, a fine parola, è spesso brevissima/quasi muta: segnala solo che la consonante precedente è "palatalizzata" (più morbida).	lupi	lupi

Mese 01 · Livello A1

Primii
Pași

Il primo mese costruisce le fondamenta: come suona il rumeno, come ci si presenta, come si formano frasi semplici con "essere" e "avere", come si contano le cose e come si parla della propria famiglia. Ogni settimana è un piano di studio completo di 7 giorni: non limitarti a leggere, segui l'ordine giorno per giorno e completa sempre gli esercizi prima di passare oltre.

Settimana 1Saluti & Presentazioni

Obiettivo: salutare in ogni momento della giornata, presentarsi, dire da dove vieni e sostenere un primo scambio completo.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: saluti, cortesia, stato d'animo, congedo, nazionalità (37 parole)
3	Grammatica: pronomi personali, il verbo "a fi" — presente, negazione, domande
4	Grammatica: registro formale/informale (tu / dumneavoastră) + punti di attenzione per italiani
5	20 frasi di sopravvivenza per gestire una prima conversazione
6	Due dialoghi (informale e formale) + breve testo di lettura "Despre mine"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Saluti per momento della giornata

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Bună / Bună dimineața	bu-nə / di-mi-neats-a	Ciao / Buongiorno (mattina presto)
Bună ziua	bu-nə zi-wa	Buongiorno (formale, durante il giorno)
Bună seara	bu-nə sea-ra	Buonasera
Noapte bună	noap-te bu-nə	Buonanotte
Salut	sa-lut	Ciao / Salve (tra pari, informale)

Formule di cortesia

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Te rog	te rog	Per favore (informale)
Vă rog frumos	və rog fru-mos	La prego cortesemente (formale)
Mulțumesc / Mersi	mul-tsu-mesk / mer-si	Grazie / Grazie (colloquiale)
Mulțumesc mult	mul-tsu-mesk mult	Grazie mille
Cu plăcere	ku plə-tʃe-re	Prego / Con piacere
Scuze / Pardon	sku-ze	Scusa / Scusi
Nicio problemă	ni-tʃo pro-ble-mə	Nessun problema

Stato d'animo — "Ce mai faci?"

Rumeno	Pronuncia	Italiano
bine	bi-ne	bene
foarte bine	fo-ar-te bi-ne	molto bene
rău	rəw	male
așa și așa	a-sha shi a-sha	così così
obosit / obosită	o-bo-sit	stanco / stanca
ocupat / ocupată	o-ku-pat	occupato / occupata

Congedo

Rumeno	Pronuncia	Italiano
La revedere	la re-ve-de-re	Arrivederci (formale)
Pa	pa	Ciao (per congedarsi, informale)
Ne vedem curând	ne ve-dem ku-rɨnd	Ci vediamo presto
Toate cele bune	to-a-te tʃe-le bu-ne	Tutto il meglio / stammi bene
Drum bun	drum bun	Buon viaggio

Connettivi e nazionalità

Rumeno	Pronuncia	Italiano
și / sau / dar	shi / saw / dar	e / o / ma
pentru că / deci	pen-tru kə / detʃ	perché / quindi
foarte / puțin	fo-ar-te / pu-tsin	molto / poco
Italia / italian(ă)	i-ta-li-a	Italia / italiano(a)
România / român(ă)	ro-mɨ-ni-a	Romania / rumeno(a)
Franța / francez(ă)	fran-tsa	Francia / francese
Spania / spaniol(ă)	spa-ni-a	Spagna / spagnolo(a)
Germania / german(ă)	ger-ma-ni-a	Germania / tedesco(a)
Anglia / englez(ă)	an-gli-a	Inghilterra / inglese
Statele Unite / american(ă)	sta-te-le u-ni-te	Stati Uniti / americano(a)

Giorno 3 · Grammatica

Pronomi e il verbo "a fi" (essere)

Pronomi personali soggetto

Rumeno	Italiano
eu	io
tu	tu
el / ea	lui / lei
noi	noi
voi	voi
ei / ele	loro (masch.) / loro (femm.)

Come in italiano, il pronome soggetto si può omettere: la coniugazione del verbo basta già a indicare la persona. Si usa per dare enfasi o per chiarezza.

A fi — essere (presente)

Affermativo	Negativo	Italiano
eu sunt	eu nu sunt	io sono / non sono
tu ești	tu nu ești	tu sei / non sei
el/ea este (e)	el/ea nu este (nu e)	lui/lei è / non è
noi suntem	noi nu suntem	noi siamo / non siamo
voi sunteți	voi nu sunteți	voi siete / non siete
ei/ele sunt	ei/ele nu sunt	loro sono / non sono

La negazione si forma proprio come in italiano: basta mettere nu subito prima del verbo. Eu nu sunt din Franța, sunt din Italia.

Fare domande sì/no

Non esiste un equivalente di "do/does" inglese: come in italiano, per fare una domanda basta cambiare l'intonazione (o, per iscritto, aggiungere il punto interrogativo) — l'ordine delle parole resta lo stesso.

Ești din România? — Sei dalla Romania? Da, sunt. / Nu, nu sunt, sunt din Italia.

Giorno 4 · Grammatica

Registro: Tu vs Dumneavoastră

Quando usare la forma di cortesia

Come l'italiano distingue tu da Lei, il rumeno distingue tu (informale) da dumneavoastră (formale). Si usa dumneavoastră con sconosciuti, superiori, persone più anziane o in contesti professionali; si passa al tu solo dopo che è l'altra persona a proporlo, oppure tra coetanei e in famiglia.

Attenzione, punto di interferenza tipico per italiani — in italiano la forma di cortesia "Lei" vuole il verbo alla terza persona singolare ("Lei è italiano?"). In rumeno, invece, dumneavoastră vuole il verbo alla seconda persona plurale, la stessa di "voi": Dumneavoastră sunteți italian? (mai "este"!). È l'errore più comune per chi parte dall'italiano: ricontrolla sempre la coniugazione quando usi "dumneavoastră".

Occhio alla somiglianza ești / este — le due forme si scrivono e suonano in modo molto simile ma sono persone diverse: ești = tu sei, este = lui/lei è. Pronunciale ad alta voce qualche volta per fissare la differenza.

Giorno 5 · Frasi di sopravvivenza

20 frasi per gestire una prima conversazione

Cum te numești?Come ti chiami? (informale)
Cum vă numiți?Come si chiama? (formale)
Mă numesc Marco.Mi chiamo Marco.
De unde ești?Di dove sei?
Sunt din Italia, din Milano.Sono dall'Italia, da Milano.
Ce mai faci?Come stai?
Bine, mulțumesc. Dar tu?Bene, grazie. E tu?
Îmi pare bine.Piacere (di conoscerti).
Vorbești italiană?Parli italiano?
Nu vorbesc bine română încă.Non parlo ancora bene il rumeno.
Poți repeta, te rog?Puoi ripetere, per favore?
Mai încet, te rog.Più lentamente, per favore.
Nu înțeleg.Non capisco.
Cum se spune asta în română?Come si dice questo in rumeno?
Ce înseamnă asta?Cosa significa questo?
Bine ați venit!Benvenuto/a! (formale)
Sunteți ocupat / ocupată?È occupato / occupata?
O zi bună!Buona giornata!
Numele meu de familie este…Il mio cognome è…
Sper că ești bine.Spero tu stia bene.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 (informale) — Prima întâlnire

ANA

Salut! Cum te numești?

Ciao! Come ti chiami?

MARCO

Salut! Mă numesc Marco. Dar tu?

Ciao! Mi chiamo Marco. E tu?

ANA

Eu sunt Ana. De unde ești, Marco?

Io sono Ana. Di dove sei, Marco?

MARCO

Sunt din Italia, din Roma. Tu ești din România?

Sono dall'Italia, da Roma. Tu sei dalla Romania?

ANA

Da, sunt din București. Vorbești bine română!

Sì, sono da Bucarest. Parli bene il rumeno!

MARCO

Mulțumesc mult! Încă învăț, dar îmi place foarte mult.

Grazie mille! Sto ancora imparando, ma mi piace molto.

ANA

Îmi pare bine! Ne vedem curând, pa!

Piacere! Ci vediamo presto, ciao!

Dialogo 2 (formale) — La recepție (Alla reception)

RECEPȚIE

Bună ziua! Cum vă numiți, vă rog?

Buongiorno! Come si chiama, per favore?

MARCO

Bună ziua! Mă numesc Marco Rossi.

Buongiorno! Mi chiamo Marco Rossi.

RECEPȚIE

De unde sunteți, domnule Rossi?

Di dov'è, signor Rossi?

MARCO

Sunt din Italia. Dumneavoastră sunteți din București?

Sono dall'Italia. Lei è di Bucarest?

RECEPȚIE

Da, sunt din București. Bine ați venit!

Sì, sono di Bucarest. Benvenuto!

MARCO

Mulțumesc frumos.

Grazie infinite.

Lettura — Despre mine

Despre mine

Bună! Mă numesc Elena. Sunt din România, din orașul Cluj-Napoca. Sunt studentă. Vorbesc română și puțin engleză. Acum învăț italiană, dar nu vorbesc foarte bine încă. Familia mea este mare și bună. Îmi place mult Italia!

Vocabolario: orașul = la città · studentă = studentessa · vorbesc = parlo · învăț = imparo, studio · încă = ancora · îmi place = mi piace

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Elena este din Italia. 2) Elena vorbește română și puțin engleză. 3) Familia Elenei este mică.

1) Falso (è dalla Romania) · 2) Vero · 3) Falso (la sua famiglia è grande)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Coniugazione

Coniuga "a fi" alla forma negativa: Ei ___ din România. (non sono)

Ei nu sunt din România.

Esercizio 2 — Traduzione IT → RO

Traduci: "Lei è italiana, io sono rumeno."

Ea este italiancă, eu sunt român.

Esercizio 3 — Traduzione RO → IT

Traduci: "Nu înțeleg, poți repeta mai încet, te rog?"

Non capisco, puoi ripetere più lentamente, per favore?

Esercizio 4 — Scelta del registro

Stai parlando con il tuo nuovo capo. Come chiedi il suo nome, e con quale coniugazione di "a fi" continueresti la frase?

Cum vă numiți? — e poi "dumneavoastră sunteți" (2ª plurale), non "este".

Esercizio 5 — Riordina la frase

Riordina: "din / sunt / Spania / nu / eu"

Eu nu sunt din Spania.

Esercizio 6 — Completa il dialogo

— Vorbești italiană? — ___ (rispondi che non parli ancora bene, ma ti piace molto)

Nu vorbesc foarte bine încă, dar îmi place foarte mult.

Esercizio 7 — Nazionalità

Scrivi la nazionalità femminile corrispondente a "Germania" e a "Anglia".

germană · engleză

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi 3 frasi su di te in rumeno: nome, provenienza e una nazionalità, usando "a fi".

Esempio: Mă numesc Laura. Sunt din Italia, din Torino. Sunt italiancă.

Ho completato la Settimana 1

Settimana 2Generi, Articoli & Oggetti

Obiettivo: riconoscere il genere delle parole, usare correttamente gli articoli e descrivere oggetti con i colori.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: oggetti quotidiani, persone e luoghi, colori (31 parole)
3	Grammatica: i tre generi e l'articolo indeterminativo
4	Grammatica: l'articolo determinativo enclitico + plurale di base + errori tipici per italiani
5	18 frasi per chiedere, indicare e descrivere oggetti
6	Due dialoghi (in classe / al negozio) + lettura "Camera mea"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Oggetti quotidiani

Rumeno	Genere	Italiano
o carte	f.	un libro
o masă	f.	un tavolo
un scaun	n.	una sedia
un telefon	n.	un telefono
un computer	n.	un computer
o ușă	f.	una porta
o fereastră	f.	una finestra
un pix / un creion	n.	una penna / una matita
o geantă	f.	una borsa
o cheie	f.	una chiave
un ceas	n.	un orologio

Persone e luoghi

Rumeno	Genere	Italiano
un prieten / o prietenă	m./f.	un amico / un'amica
un copil	m.	un bambino
o femeie	f.	una donna
un bărbat	m.	un uomo
o casă	f.	una casa
un oraș	n.	una città
o țară	f.	un paese (nazione)
o stradă	f.	una strada
un magazin	n.	un negozio

Colori (anteprima dell'accordo di genere)

Maschile/Neutro	Femminile	Italiano
roșu	roșie	rosso/a
albastru	albastră	blu, azzurro/a
verde	verde	verde
galben	galbenă	giallo/a
negru	neagră	nero/a
alb	albă	bianco/a
gri	gri	grigio/a (invariabile)
maro	maro	marrone (invariabile)

Giorno 3 · Grammatica

I tre generi e l'articolo indeterminativo

Maschile, femminile... e neutro

Il rumeno ha maschile, femminile e un terzo genere, il neutro, che l'italiano non ha. La particolarità: il neutro si comporta come il maschile al singolare e come il femminile al plurale. La maggior parte degli oggetti inanimati sono neutri.

Genere	Articolo indeterminativo	Esempio
Maschile	un	un bărbat
Femminile	o	o femeie
Neutro	un	un scaun

Mnemonico per il neutro — non serve indovinare ogni volta: la maggior parte degli oggetti, materiali e concetti astratti sono neutri (scaun, telefon, computer, oraș). Persone e animali sono quasi sempre maschili o femminili in base al sesso reale. Con l'uso, il genere dei sostantivi più comuni diventerà automatico.

Giorno 4 · Grammatica

Articolo determinativo: si attacca alla fine della parola

Singolare

A differenza dell'italiano (il, lo, la prima della parola), in rumeno l'articolo determinativo si aggancia alla fine del sostantivo.

Senza articolo	Con articolo ("il/la")	Italiano
casă (f.)	casa	la casa
masă (f.)	masa	il tavolo
geantă (f.)	geanta	la borsa
bărbat (m.)	bărbatul	l'uomo
prieten (m.)	prietenul	l'amico
scaun (n.)	scaunul	la sedia
telefon (n.)	telefonul	il telefono

Regola pratica per il Mese 1: i sostantivi femminili che finiscono in -ă prendono -a; i maschili e i neutri prendono -ul.

L'errore più comune per chi parte dall'italiano — il riflesso naturale è mettere l'articolo prima della parola, come in italiano ("la casă" ✗). In rumeno questo è sempre sbagliato: l'articolo determinativo va sempre e solo attaccato alla fine ("casa" ✓). Quando scrivi, fermati un attimo prima di ogni sostantivo determinato e controlla di non aver messo nulla davanti.

Il plurale (forme di base)

Genere	Regola tipica	Esempio
Femminile	-ă → -e	casă → case
Maschile	+ -i	bărbat → bărbați
Neutro	+ -uri / -e	scaun → scaune

Il plurale rumeno ha molte eccezioni: in questo mese basta riconoscere il pattern; le irregolarità arriveranno gradualmente nei mesi successivi. L'articolo determinativo al plurale lo vedrai per intero nel Mese 02.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per chiedere, indicare e descrivere

Ce este asta?Cos'è questo?
Ce este aceea?Cos'è quello (lì)?
Aceasta este o masă.Questo è un tavolo.
Acesta este un scaun.Questa è una sedia.
Unde este cartea?Dov'è il libro?
Cartea este pe masă.Il libro è sul tavolo.
Al cui este telefonul?Di chi è il telefono?
Este al meu / este al tău.È mio / è tuo.
Ce culoare are geanta ta?Che colore ha la tua borsa?
Geanta mea este roșie.La mia borsa è rossa.
Îmi place culoarea albastră.Mi piace il colore blu.
Caut un magazin.Sto cercando un negozio.
Cât costă aceasta?Quanto costa questo?
Pot să văd, vă rog?Posso vedere, per favore?
Aveți o geantă neagră?Avete una borsa nera?
Nu, dar avem una albă.No, ma ne abbiamo una bianca.
Mi-am pierdut cheile.Ho perso le chiavi.
Sunt pe masă, lângă carte.Sono sul tavolo, vicino al libro.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — În clasă (In classe)

PROF.

Ce este asta, Marco?

Cos'è questo, Marco?

MARCO

Aceasta este o carte.

Questo è un libro.

PROF.

Foarte bine! Și unde este scaunul?

Molto bene! E dov'è la sedia?

MARCO

Scaunul este lângă masă, lângă geanta neagră.

La sedia è vicino al tavolo, vicino alla borsa nera.

Dialogo 2 — La un magazin (Al negozio)

VÂNZĂTOR

Bună ziua! Cu ce vă pot ajuta?

Buongiorno! Come posso aiutarla?

ANA

Caut o geantă. Aveți una albastră?

Cerco una borsa. Ne avete una blu?

VÂNZĂTOR

Avem una albă și una roșie. Albastră nu avem, din păcate.

Ne abbiamo una bianca e una rossa. Blu non ne abbiamo, purtroppo.

ANA

Bine, atunci o iau pe cea roșie. Cât costă?

Va bene, allora prendo quella rossa. Quanto costa?

Lettura — Camera mea

Camera mea

Camera mea nu este mare, dar este frumoasă. Masa este lângă fereastră, iar scaunul este lângă masă. Cartea mea preferată este pe masă, lângă un pix negru. Geanta mea galbenă este lângă ușă. Telefonul și ceasul sunt pe masă, lângă cheile mele.

Vocabolario: camera mea = la mia stanza · preferată = preferita · iar = invece, mentre · cheile mele = le mie chiavi

Comprensione del testo

Rispondi in rumeno: 1) Unde este masa? 2) Ce culoare are geanta?

1) Masa este lângă fereastră. 2) Geanta este galbenă.

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Articolo indeterminativo

Aggiungi l'articolo corretto (un/o): ___ prietenă, ___ telefon, ___ femeie, ___ stradă.

o prietenă · un telefon · o femeie · o stradă

Esercizio 2 — Articolo determinativo

Aggancia l'articolo determinativo a "ușă" (f.) e a "oraș" (n.).

ușa (la porta) · orașul (la città)

Esercizio 3 — Plurale

Metti al plurale: o casă → ___ ; un bărbat → ___

case · bărbați

Esercizio 4 — Accordo dei colori

Accorda il colore: "o geantă ___" (nero, femminile) · "un scaun ___" (nero, neutro/maschile)

o geantă neagră · un scaun negru

Esercizio 5 — Trova l'errore

Correggi la frase sbagliata: "La masă este lângă fereastră."

Masa este lângă fereastră. (l'articolo va attaccato alla fine, non davanti)

Esercizio 6 — Traduzione

Traduci: "Di chi è questo libro rosso? È mio."

Al cui este această carte roșie? Este a mea.

Esercizio 7 — Al negozio

Come chiedi, in modo formale, se hanno una borsa blu?

Aveți o geantă albastră?

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi in 3 frasi la tua stanza, citando almeno due oggetti, due colori e una preposizione di luogo (es. "lângă", "pe").

Esempio: Camera mea este mică. Patul este albastru. Cartea mea este pe masă, lângă un pix negru.

Ho completato la Settimana 2

Settimana 3Numeri, Tempo & Domande

Obiettivo: contare con sicurezza, dire l'ora con precisione e fare domande di ogni tipo.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: numeri 0–100, giorni, momenti del giorno, numeri ordinali (34 voci)
3	Grammatica: come si formano i numeri composti + parole interrogative
4	Grammatica: dire l'ora in dettaglio + la regola del "de" dopo i numeri
5	18 frasi su orari, appuntamenti e quantità
6	Due dialoghi (fissare un incontro / chiedere un orario) + lettura "Programul meu"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

I numeri da 0 a 20

Rumeno	Pronuncia	Italiano
zero	ze-ro	0
unu / una	u-nu	1 (m./f.)
doi / două	doy / dowə	2 (m./f.)
trei	trey	3
patru	pa-tru	4
cinci	tʃintʃ	5
șase	sha-se	6
șapte	shap-te	7
opt	opt	8
nouă	no-wə	9
zece	ze-tʃe	10
unsprezece	un-spre-ze-tʃe	11
doisprezece	doy-spre-ze-tʃe	12
treisprezece … nouăsprezece	"-sprezece"	13–19
douăzeci	do-wə-zetʃ	20

Decine e cento

Rumeno	Italiano
treizeci	30
patruzeci	40
cincizeci	50
șaizeci	60
șaptezeci	70
optzeci	80
nouăzeci	90
o sută	100

Numeri ordinali

Rumeno (masch.)	Rumeno (femm.)	Italiano
primul	prima	primo/a
al doilea	a doua	secondo/a
al treilea	a treia	terzo/a
al patrulea	a patra	quarto/a
al cincilea	a cincea	quinto/a
al șaselea … al zecelea	a șasea … a zecea	sesto/a … decimo/a

Giorni e momenti della giornata

Rumeno	Pronuncia	Italiano
luni, marți, miercuri	—	lunedì, martedì, mercoledì
joi, vineri	zhoy, vi-ne-ri	giovedì, venerdì
sâmbătă, duminică	sɨm-bə-tə	sabato, domenica
dimineață / prânz / seară / noapte	—	mattina / pranzo / sera / notte
azi / mâine / ieri	azi / mɨ-i-ne	oggi / domani / ieri
ora / ceasul / minutul	o-ra	l'ora / l'orologio / il minuto

Giorno 3 · Grammatica

Come si formano i numeri composti

Da 11 a 19: "X sopra dieci"

unsprezece viene da unu-spre-zece, letteralmente "uno-sopra-dieci" = 11. Lo stesso schema continua: doisprezece = 12, treisprezece = 13, fino a nouăsprezece = 19.

Dalle decine in poi: "decina și unità"

Si combina la decina con l'unità tramite și (e), proprio come l'italiano "ventieuno":

douăzeci și unu = 21 · treizeci și cinci = 35 · nouăzeci și nouă = 99.

Le parole per chiedere

Rumeno	Italiano
ce?	cosa?
cine?	chi?
unde?	dove?
când?	quando?
cum?	come?
de ce?	perché?
cât / câtă / câți / câte?	quanto/a/i/e? (concorda in genere e numero)

Câți ani ai? (quanti, maschile plurale, con "ani") · Câte cărți ai? (quante, femminile plurale, con "cărți").

Giorno 4 · Grammatica

Dire l'ora con precisione

Cât e ceasul? — Che ore sono?

Rumeno	Italiano
Este ora unu fix.	È l'una in punto.
Este ora trei și un sfert.	Sono le tre e un quarto.
Este ora patru și jumătate.	Sono le quattro e mezza.
Este ora cinci fără un sfert.	Sono le cinque meno un quarto.
Este ora trei și douăzeci de minute.	Sono le tre e venti.
E aproape ora șase.	È quasi l'ora delle sei.

La regola del "de" dopo i numeri — dal 20 in su (ma non da 11 a 19!) i numeri vogliono de prima di un sostantivo plurale: douăzeci de ani (vent'anni), treizeci de minute (trenta minuti). Ma con 11–19 niente "de": doisprezece ani (dodici anni), non "doisprezece de ani". È un dettaglio piccolo ma molto frequente: tienilo a mente ogni volta che usi un numero con un sostantivo.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi su orari, appuntamenti e quantità

Câți ani ai?Quanti anni hai?
Am douăzeci și cinci de ani.Ho venticinque anni.
Ne vedem mâine la ora zece.Ci vediamo domani alle dieci.
La ce oră?A che ora?
Astăzi este luni.Oggi è lunedì.
Ce zi este mâine?Che giorno è domani?
Cât durează?Quanto dura?
Durează treizeci de minute.Dura trenta minuti.
Sunt liber/liberă vineri.Sono libero/a venerdì.
Ești ocupat sâmbătă?Sei occupato sabato?
Putem să ne vedem altă dată?Possiamo vederci un'altra volta?
Am întârziat puțin, scuze.Sono arrivato un po' in ritardo, scusa.
Vin imediat.Arrivo subito.
Cât costă, câți lei?Quanto costa, quanti lei?
E prima oară când...È la prima volta che...
Este a doua mea zi aici.È il mio secondo giorno qui.
Mai am cinci minute.Ho ancora cinque minuti.
Trebuie să plec la ora opt.Devo partire alle otto.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Stabilim o întâlnire (Fissiamo un incontro)

ANA

Marco, când ne vedem?

Marco, quando ci vediamo?

MARCO

Mâine, dacă ești liberă. La ce oră?

Domani, se sei libera. A che ora?

ANA

La ora unsprezece dimineața. Cât e ceasul acum?

Alle undici di mattina. Che ore sono adesso?

MARCO

Este ora șapte și jumătate seara. Mai am puțin timp liber.

Sono le sette e mezza di sera. Ho ancora un po' di tempo libero.

ANA

Bine, atunci pe mâine, la unsprezece fix!

Bene, allora a domani, alle undici in punto!

Dialogo 2 — La telefon (Al telefono)

MARCO

Bună, sunt eu, Marco. Ești ocupată acum?

Ciao, sono io, Marco. Sei occupata adesso?

ANA

Nu, sunt liberă. Ce s-a întâmplat?

No, sono libera. Cosa è successo?

MARCO

Am întârziat puțin, vin în zece minute.

Sono un po' in ritardo, arrivo tra dieci minuti.

ANA

Nicio problemă, te aștept.

Nessun problema, ti aspetto.

Lettura — Programul meu

Programul meu de luni

Luni este prima mea zi de lucru în această săptămână. Am o întâlnire la ora nouă fix, apoi sunt liber până la ora unu. La ora unu și jumătate iau prânzul cu un prieten. După-amiază lucrez până la ora șase. Seara sunt liber și mă uit la televizor, sau citesc o carte.

Vocabolario: săptămână = settimana · întâlnire = riuscita/appuntamento · iau prânzul = pranzo · după-amiază = pomeriggio

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Întâlnirea este la ora opt. 2) Prânzul este la unu și jumătate. 3) Seara, persoana lucrează.

1) Falso (è alle nove) · 2) Vero · 3) Falso (la sera è libera)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Numeri

Scrivi in rumeno: 14, 27, 100.

paisprezece · douăzeci și șapte · o sută

Esercizio 2 — La regola del "de"

Completa correttamente: "Are treizeci ___ ani." e "Are doisprezece ___ ani."

Are treizeci de ani. · Are doisprezece ani. (senza "de", perché è 11–19)

Esercizio 3 — Parole interrogative

Completa con la parola interrogativa giusta: "___ ești din România?" (Perché)

De ce ești din România?

Esercizio 4 — L'ora

Traduci: "Sono le sei e mezza di sera."

Este ora șase și jumătate seara.

Esercizio 5 — Ordinali

Traduci: "È il mio terzo giorno qui."

Este a treia mea zi aici.

Esercizio 6 — Câți / Câte

Scegli "câți" o "câte": "___ cărți ai?" / "___ ani ai?"

Câte cărți ai? · Câți ani ai?

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Când ne vedem? — ___ (rispondi: domani alle quattro e un quarto)

Mâine, la ora patru și un sfert.

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi in 3 frasi il tuo programma di oggi, con almeno due orari precisi.

Esempio: Astăzi mă trezesc... Am o întâlnire la ora zece. Sunt liber/liberă de la ora cinci.

Ho completato la Settimana 3

Settimana 4Avere, Famiglia & Descrizioni

Obiettivo: parlare della tua famiglia estesa e descrivere persone con un buon ventaglio di aggettivi.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: famiglia allargata, 18 aggettivi descrittivi (32 voci)
3	Grammatica: il verbo "a avea" — presente e negazione
4	Grammatica: accordo dell'aggettivo + tutti i possessivi
5	18 frasi per parlare di famiglia e descrivere persone
6	Due dialoghi (famiglia / amico in comune) + lettura "Familia mea"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del mese

Giorno 1–2 · Vocabolario

Famiglia allargata

Rumeno	Pronuncia	Italiano
familie	fa-mi-li-e	famiglia
mamă / tată	ma-mə / ta-tə	mamma / papà
frate / soră	fra-te / so-rə	fratello / sorella
soț / soție	sots / so-tsi-e	marito / moglie
fiu / fiică	fiw / fi-i-kə	figlio / figlia
bunic / bunică	bu-nik	nonno / nonna
nepot / nepoată	ne-pot	nipote (m./f.)
unchi / mătușă	unk / mə-tu-shə	zio / zia
văr / verișoară	vər	cugino / cugina
socru / soacră	so-kru / so-a-krə	suocero / suocera
cumnat / cumnată	kum-nat	cognato / cognata
copii	ko-pi-i	bambini / figli

Aggettivi descrittivi (accordo di genere)

Maschile	Femminile	Italiano
mare	mare	grande
mic	mică	piccolo/a
frumos	frumoasă	bello/a
urât	urâtă	brutto/a
bun	bună	buono/a
rău	rea	cattivo/a
tânăr	tânără	giovane
bătrân	bătrână	anziano/a
înalt	înaltă	alto/a
scund	scundă	basso/a (di statura)
inteligent	inteligentă	intelligente
simpatic	simpatică	simpatico/a
amuzant	amuzantă	divertente
timid	timidă	timido/a
vesel	veselă	allegro/a
trist	tristă	triste

Giorno 3 · Grammatica

Il verbo "a avea" (avere)

A avea — presente e negazione

Affermativo	Negativo	Italiano
eu am	eu nu am (n-am)	io ho / non ho
tu ai	tu nu ai (n-ai)	tu hai / non hai
el/ea are	el/ea nu are (n-are)	lui/lei ha / non ha
noi avem	noi nu avem (n-avem)	noi abbiamo / non abbiamo
voi aveți	voi nu aveți (n-aveți)	voi avete / non avete
ei/ele au	ei/ele nu au (n-au)	loro hanno / non hanno

Am un frate și o soră. — Ho un fratello e una sorella. Câți ani are fiica ta? — Quanti anni ha tua figlia? Nel parlato, "nu a..." si contrae spesso in n-a... (n-am, n-ai, n-are): è normale sentirlo ed è corretto usarlo.

Giorno 4 · Grammatica

Accordo dell'aggettivo e possessivi completi

L'aggettivo concorda sempre, e va dopo il nome

Come in italiano, l'aggettivo segue il genere (e poi il numero) del sostantivo che descrive — ma in rumeno l'aggettivo si mette quasi sempre dopo il nome.

un frate mic (un fratello piccolo) · o soră mică (una sorella piccola) · părinți tineri (genitori giovani) · o femeie simpatică și veselă (una donna simpatica e allegra).

Attenzione all'ordine — in italiano spesso anteponi l'aggettivo per dargli enfasi ("una bella casa"). In rumeno, al livello base, tieni sempre l'aggettivo dopo il sostantivo: o casă frumoasă, mai "o frumoasă casă". Anteporre l'aggettivo esiste ma cambia leggermente il tono (più letterario/enfatico) e lo vedrai più avanti nel percorso.

Possessivi — tutte le persone

Maschile	Femminile	Italiano
al meu	a mea	il mio / la mia
al tău	a ta	il tuo / la tua
al său (al lui / al ei)	a sa (a lui / a ei)	il suo (di lui/lei)
al nostru	a noastră	il nostro / la nostra
al vostru	a voastră	il vostro / la vostra
al lor	a lor	il loro / la loro

Nella pratica quotidiana si usa spesso la forma agganciata al nome, senza "al/a": fratele meu (mio fratello), sora mea (mia sorella), casa noastră (casa nostra).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per parlare di famiglia e persone

Câți frați ai?Quanti fratelli hai?
Am doi frați și o soră.Ho due fratelli e una sorella.
Cum este familia ta?Com'è la tua famiglia?
Tatăl meu este înalt și bun.Mio padre è alto e buono.
Ești căsătorit / căsătorită?Sei sposato / sposata?
Nu sunt căsătorit / căsătorită încă.Non sono ancora sposato/a.
Am un copil / doi copii.Ho un figlio / due figli.
Cum arată sora ta?Com'è fatta tua sorella?
Este înaltă și are părul lung.È alta e ha i capelli lunghi.
Cum este caracterul lui?Com'è il suo carattere (di lui)?
Este foarte amuzant și simpatic.È molto divertente e simpatico.
Uneori este puțin timid.A volte è un po' timido.
Suntem o familie mare.Siamo una famiglia numerosa.
Bunicii mei locuiesc la țară.I miei nonni vivono in campagna.
Verișoara mea este studentă.Mia cugina è studentessa.
Semeni cu mama ta.Assomigli a tua madre.
El seamănă cu tatăl lui.Lui assomiglia a suo padre.
Familia mea este foarte unită.La mia famiglia è molto unita.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Despre familie (Sulla famiglia)

ANA

Ai frați sau surori, Marco?

Hai fratelli o sorelle, Marco?

MARCO

Da, am o soră mai mică. Ea are douăzeci de ani.

Sì, ho una sorella minore. Lei ha vent'anni.

ANA

Frumos! Dar părinții tăi, cum sunt?

Bello! E i tuoi genitori, come sono?

MARCO

Tatăl meu este înalt, mama mea este mică și foarte bună.

Mio padre è alto, mia madre è piccola e molto buona.

ANA

Iar familia mea este mare: am doi frați, trei surori și mulți veri!

La mia famiglia invece è grande: ho due fratelli, tre sorelle e tanti cugini!

Dialogo 2 — Un prieten în comun (Un amico in comune)

MARCO

Cum este sora ta? Nu o cunosc încă.

Com'è tua sorella? Non la conosco ancora.

ANA

Este foarte simpatică și amuzantă. Are părul lung și este înaltă.

È molto simpatica e divertente. Ha i capelli lunghi ed è alta.

MARCO

Semeni cu ea?

Le assomigli?

ANA

Puțin, dar eu sunt mai timidă decât ea.

Un po', ma io sono più timida di lei.

Lettura — Familia mea

Familia mea

Familia mea nu este foarte mare. Avem patru persoane: tata, mama, fratele meu și eu. Tatăl meu este înalt și foarte amuzant. Mama mea este mică, dar foarte inteligentă și bună. Fratele meu este student și este mai tânăr decât mine. Avem și o bunică, ea locuiește la țară și este foarte veselă. Toți suntem o familie unită.

Vocabolario: avem patru persoane = siamo in quattro · mai tânăr decât mine = più giovane di me · la țară = in campagna · toți = tutti

Comprensione del testo

Rispondi in rumeno: 1) Câte persoane sunt în familie? 2) Cum este mama? 3) Unde locuiește bunica?

1) Patru persoane. 2) Este mică, inteligentă și bună. 3) Locuiește la țară.

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Coniugazione

Coniuga "a avea": "Noi ___ o casă mare."

Noi avem o casă mare.

Esercizio 2 — Negazione

Traduci usando la forma contratta: "Lui non ha fratelli."

El n-are frați.

Esercizio 3 — Accordo dell'aggettivo

Accorda l'aggettivo: "o soră ___" (piccolo, femminile) · "un bunic ___" (allegro, maschile)

o soră mică · un bunic vesel

Esercizio 4 — Possessivi

Traduci: "la nostra casa" e "i loro figli".

casa noastră · copiii lor

Esercizio 5 — Traduzione

Traduci: "Mio fratello è giovane, alto e molto simpatico."

Fratele meu este tânăr, înalt și foarte simpatic.

Esercizio 6 — Trova l'errore

Correggi: "Am o frumoasă soră."

Am o soră frumoasă. (l'aggettivo va dopo il nome)

Esercizio 7 — Famiglia allargata

Traduci: "i miei cugini" e "mio cognato".

verii mei · cumnatul meu

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi in 4 frasi un membro della tua famiglia: chi è, due aggettivi fisici/caratteriali, un'età.

Esempio: Mama mea este înaltă și foarte amuzantă. Are patruzeci și cinci de ani. Este foarte bună cu mine.

Ho completato la Settimana 4

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "Cunoștință nouă" (Nuova conoscenza)

Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Saluta in modo formale e chiedi il nome dell'altra persona.
Presentati, di' da dove vieni e quale lingua parli (e a che livello).
Chiedi quanti anni ha e digli/dille i tuoi anni, usando il "de" se serve.
Descrivi un oggetto che hai vicino, con un colore.
Chiedi se ha fratelli o sorelle; rispondi parlando della tua famiglia con almeno tre aggettivi diversi.
Proponi un incontro: di' giorno e ora con precisione (es. "e un quarto", "e mezza").
Saluta e congedati in modo informale.

Verifica del Mese 01

Prima di passare al Mese 02, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Salutare e congedarmiin modo formale e informale, in diversi momenti della giornata
☐ Presentarmie chiedere nome, provenienza e lingua a qualcun altro
☐ Coniugare "a fi" e "a avea"in tutte le persone, anche alla forma negativa
☐ Usare tu/dumneavoastrăcon la coniugazione corretta, senza confonderli
☐ Riconoscere il generedi un sostantivo e usare articolo indeterminativo e determinativo
☐ Contare da 0 a 100e applicare la regola del "de" dopo i numeri
☐ Dire e chiedere l'ora con precisione("e un quarto", "e mezza", "meno un quarto") e fissare un appuntamento
☐ Parlare della mia famiglia allargatacon almeno 6 aggettivi accordati correttamente
☐ Leggere un breve testoe rispondere a domande di comprensione senza tradurre parola per parola

Mese 02 · Livello A1

Viața de
Zi cu Zi

Il secondo mese ti porta dentro la giornata: come si racconta la propria routine, come si parla della casa con l'articolo determinativo al completo, come si ordina da mangiare e come si parla del tempo e dei progetti. Anche qui ogni settimana è un piano di 7 giorni: segui l'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 5La Routine Quotidiana

Obiettivo: raccontare cosa fai durante la giornata, dal risveglio alla sera, con sicurezza.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: routine quotidiana, lavoro/scuola, tempo libero (33 parole)
3	Grammatica: i verbi riflessivi (a se trezi, a se spăla, a se culca)
4	Grammatica: i quattro gruppi di coniugazione rumeni, a fondo
5	18 frasi per raccontare la routine e parlare di frequenza
6	Due dialoghi (routine feriale / weekend) + lettura "O zi din viața mea"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

La routine quotidiana

Rumeno	Pronuncia	Italiano
mă trezesc	mə tre-zesk	mi sveglio
mă spăl	mə spəl	mi lavo
mă îmbrac	mə ɨm-brak	mi vesto
mă pieptăn	mə pyep-tən	mi pettino
iau micul dejun	yau mi-kul de-zhun	faccio colazione
plec la muncă / la școală	plek	parto per il lavoro / la scuola
mă întorc acasă	mə ɨn-tork a-ka-sə	torno a casa
cinez	tʃi-nez	ceno
mă uit la televizor	mə wit	guardo la televisione
mă culc	mə kulk	vado a letto
mă relaxez	mə re-lak-sez	mi rilasso

Lavoro, scuola e tempo libero

Rumeno	Pronuncia	Italiano
lucrez	lu-krez	lavoro
studiez	stu-di-ez	studio
citesc	tʃi-tesk	leggo
ascult muzică	a-skult mu-zi-kə	ascolto musica
fac sport	fak sport	faccio sport
mă întâlnesc cu prietenii	mə ɨn-tɨl-nesk	incontro gli amici
timp liber	timp li-ber	tempo libero

Frequenza

Rumeno	Pronuncia	Italiano
în fiecare zi	ɨn fye-ka-re zi	ogni giorno
de obicei	de o-bi-tʃey	di solito
uneori	u-ne-ori	a volte
rar	rar	raramente
niciodată	ni-tʃo-da-tə	mai
întotdeauna	ɨn-tot-dea-u-na	sempre

Giorno 3 · Grammatica

I verbi riflessivi

A se trezi (svegliarsi)

Come in italiano, molte azioni quotidiane si esprimono con un verbo riflessivo: un pronome breve prima del verbo indica che l'azione "torna" sul soggetto.

Rumeno	Italiano
eu mă trezesc	io mi sveglio
tu te trezești	tu ti svegli
el/ea se trezește	lui/lei si sveglia
noi ne trezim	noi ci svegliamo
voi vă treziți	voi vi svegliate
ei/ele se trezesc	loro si svegliano

Lo stesso schema per altri verbi riflessivi

I pronomi (mă, te, se, ne, vă, se) restano identici per qualsiasi verbo riflessivo; cambia solo la desinenza del verbo:

a se spăla (lavarsi): mă spăl, te speli, se spală, ne spălăm, vă spălați, se spală.
a se culca (andare a letto): mă culc, te culci, se culcă, ne culcăm, vă culcați, se culcă.
a se îmbrăca (vestirsi): mă îmbrac, te îmbraci, se îmbracă, ne îmbrăcăm, vă îmbrăcați, se îmbracă.

Giorno 4 · Grammatica

I quattro gruppi di coniugazione, a fondo

Gruppo -a (il più numeroso)

A lucra — lavorare	Italiano
eu lucrez	io lavoro
tu lucrezi	tu lavori
el/ea lucrează	lui/lei lavora
noi lucrăm	noi lavoriamo
voi lucrați	voi lavorate
ei/ele lucrează	loro lavorano

Stesso modello (-ez, -ezi, -ează, -ăm, -ați, -ează) per a studia → studiez, a asculta... attenzione: asculta in realtà non prende -ez (vedi sotto). Verbi sicuri con -ez: a lucra, a studia, a vizita → vizitez, a continua → continui.

Gruppo -a senza -ez

A asculta — ascoltare	Italiano
eu ascult	io ascolto
tu asculți	tu ascolti
el/ea ascultă	lui/lei ascolta
noi ascultăm	noi ascoltiamo
voi ascultați	voi ascoltate
ei/ele ascultă	loro ascoltano

Gruppo -i: a citi (leggere)

A citi — leggere	Italiano
eu citesc	io leggo
tu citești	tu leggi
el/ea citește	lui/lei legge
noi citim	noi leggiamo
voi citiți	voi leggete
ei/ele citesc	loro leggono

Non esiste una regola sicura al 100% — quale verbo prenda -ez e quale no è in gran parte lessicale, proprio come in italiano impari a memoria i verbi irregolari. La buona notizia: la stragrande maggioranza dei verbi nuovi/internazionali (a studia, a viziona, a organiza) prende -ez. Impara ogni verbo nuovo insieme alla sua coniugazione.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per raccontare la routine

Cum arată o zi obișnuită pentru tine?Com'è una giornata tipo per te?
Mă trezesc la ora șapte.Mi sveglio alle sette.
De obicei lucrez până la ora cinci.Di solito lavoro fino alle cinque.
Seara mă uit la televizor sau citesc.La sera guardo la TV o leggo.
Mă culc devreme / târziu.Vado a letto presto / tardi.
În fiecare zi fac sport.Ogni giorno faccio sport.
Uneori mă întâlnesc cu prietenii.A volte incontro gli amici.
Niciodată nu lucrez duminica.Non lavoro mai di domenica.
Întotdeauna citesc înainte de culcare.Leggo sempre prima di dormire.
Câte ore lucrezi pe zi?Quante ore lavori al giorno?
Lucrez opt ore pe zi.Lavoro otto ore al giorno.
Ce faci în timpul liber?Cosa fai nel tempo libero?
Îmi place să ascult muzică.Mi piace ascoltare musica.
Rar mă uit la televizor.Guardo raramente la televisione.
Mă relaxez în weekend.Mi rilasso nel weekend.
Te trezești devreme în weekend?Ti svegli presto nel weekend?
Nu, dorm până târziu.No, dormo fino a tardi.
Programul meu este foarte ocupat.Il mio programma è molto impegnato.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — O zi obișnuită (Una giornata tipo)

ANA

La ce oră te trezești de obicei?

A che ora ti svegli di solito?

MARCO

Mă trezesc la șapte, mă spăl și iau micul dejun.

Mi sveglio alle sette, mi lavo e faccio colazione.

ANA

Și apoi pleci la muncă?

E poi parti per il lavoro?

MARCO

Da, lucrez de la nouă până la cinci. Tu cum faci?

Sì, lavoro dalle nove alle cinque. Tu come fai?

ANA

Eu mă trezesc devreme și lucrez de acasă. Apoi citesc sau ascult muzică.

Io mi sveglio presto e lavoro da casa. Poi leggo o ascolto musica.

Dialogo 2 — Weekendul (Il weekend)

MARCO

Te trezești devreme și sâmbăta?

Ti svegli presto anche di sabato?

ANA

Niciodată! În weekend dorm până târziu și mă relaxez.

Mai! Nel weekend dormo fino a tardi e mi rilasso.

MARCO

Faci și sport în timpul liber?

Fai anche sport nel tempo libero?

ANA

Da, uneori. Și mă întâlnesc des cu prietenii.

Sì, a volte. E incontro spesso gli amici.

Lettura — O zi din viața mea

O zi din viața mea

De obicei mă trezesc la ora șapte și jumătate. Mă spăl, mă îmbrac și iau micul dejun. La ora nouă plec la muncă; lucrez până la ora cinci. Seara mă întorc acasă, cinez și uneori mă uit la televizor. Înainte de culcare, citesc întotdeauna câteva pagini dintr-o carte. În weekend, programul meu este diferit: dorm până târziu și mă relaxez cu prietenii.

Vocabolario: câteva pagini = qualche pagina · dintr-o carte = da un libro · diferit = diverso

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Persoana se trezește la ora opt. 2) Lucrează până la ora cinci. 3) Citește înainte de culcare.

1) Falso (alle sette e mezza) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Riflessivi

Coniuga il verbo riflessivo: "Voi ___ (a se trezi) la ora opt."

Voi vă treziți la ora opt.

Esercizio 2 — Gruppo -ez

Coniuga "a lucra" con "ei": "Ei ___ în oraș."

Ei lucrează în oraș.

Esercizio 3 — Gruppo -i

Coniuga "a citi" con "tu": "Tu ___ o carte bună."

Tu citești o carte bună.

Esercizio 4 — Frequenza

Traduci: "Non guardo mai la TV la mattina, ma leggo sempre."

Niciodată nu mă uit la televizor dimineața, dar citesc întotdeauna.

Esercizio 5 — Traduzione

Traduci: "Io mi vesto e poi faccio colazione."

Eu mă îmbrac și apoi iau micul dejun.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "ora / la / lucrez / nouă / până / la / cinci"

Lucrez de la ora nouă până la cinci.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce faci în timpul liber? — ___ (rispondi con due attività che ti piacciono)

Îmi place să citesc și să ascult muzică.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 4 frasi la tua routine, usando almeno due verbi riflessivi e due espressioni di frequenza.

Esempio: În fiecare zi mă trezesc devreme. De obicei mă spăl și mă îmbrac repede. Uneori fac sport. Întotdeauna citesc seara.

Ho completato la Settimana 5

Settimana 6La Casa & l'Articolo Completo

Obiettivo: descrivere la casa nei dettagli e usare l'articolo determinativo in tutte le sue forme.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: stanze, mobili ed elettrodomestici, tipi di abitazione, preposizioni (41 voci)
3	Grammatica: l'articolo determinativo completo, singolare e plurale
4	Grammatica: dimostrativi (acest/acel) + "acasă" e le preposizioni di luogo
5	18 frasi per descrivere casa e cercare un appartamento
6	Due dialoghi (descrivere casa / cercare in affitto) + lettura "Apartamentul meu"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Le stanze della casa

Rumeno	Pronuncia	Italiano
o cameră	ka-me-rə	una stanza
o bucătărie	bu-kə-tə-ri-e	una cucina
o baie	ba-ye	un bagno
un dormitor	dor-mi-tor	una camera da letto
o sufragerie	su-fra-zhe-ri-e	un soggiorno
un hol	hol	un corridoio/ingresso
un balcon	bal-kon	un balcone
o pivniță	piv-ni-tsə	una cantina
un pod	pod	una soffitta

Mobili ed elettrodomestici

Rumeno	Pronuncia	Italiano
un pat	pat	un letto
o canapea	ka-na-pea	un divano
un dulap	du-lap	un armadio
o noptieră	nop-tye-rə	un comodino
un birou	bi-row	una scrivania
un covor	ko-vor	un tappeto
o perdea	per-dea	una tenda
o lampă	lam-pə	una lampada
un frigider	fri-zhi-der	un frigorifero
un aragaz	a-ra-gaz	un fornello
un cuptor	kup-tor	un forno
o mașină de spălat	ma-shi-nə de spə-lat	una lavatrice
o chiuvetă	kyu-ve-tə	un lavandino
o oglindă	o-glin-də	uno specchio
o cadă / un duș	ka-də / dush	una vasca / una doccia

Tipi di abitazione

Rumeno	Pronuncia	Italiano
un apartament	a-par-ta-ment	un appartamento
o casă	ka-sə	una casa
un bloc	blok	un palazzo (condominio)
chirie	ki-ri-e	affitto
proprietar / proprietară	pro-pri-e-tar	proprietario / proprietaria
vecin / vecină	ve-tʃin	vicino di casa / vicina

Preposizioni di luogo

Rumeno	Italiano
în	in, dentro
pe	su, sopra (a contatto)
sub	sotto
deasupra	al di sopra di
lângă	vicino a
în fața	davanti a
în spatele	dietro a
între	tra, fra
peste	sopra, oltre
dedesubt	sotto (avverbio, senza nome)

Giorno 3 · Grammatica

L'articolo determinativo, tutte le forme

Singolare e plurale, completi

Nel Mese 01 hai visto le forme base al singolare. Ecco lo schema completo, con il plurale:

Genere	Indeterminato sing.	+ articolo (il/la)	Indeterminato plur.	+ articolo (i/le)
Masch.	un băiat	băiatul	băieți	băieții
Femm.	o casă	casa	case	casele
Neutro	un dulap	dulapul	dulapuri	dulapurile

Regola pratica: al plurale, il maschile aggiunge -i alla forma plurale già esistente; femminile e neutro aggiungono -le. È lo stesso meccanismo per moltissimi sostantivi: camera (la stanza) → camerele (le stanze); frigiderul (il frigorifero) → frigiderele (i frigoriferi).

Nota: i femminili che finiscono in -e (non -ă) prendono comunque -a al singolare: perdea (tenda) → perdeaua (la tenda); canapea → canapeaua (il divano).

Giorno 4 · Grammatica

Dimostrativi e la parola "acasă"

Acest / acel — questo / quello (come aggettivi)

Rumeno	Italiano
acest pat (m./n.) / această cameră (f.)	questo letto / questa stanza
acel pat (m./n.) / acea cameră (f.)	quel letto / quella stanza

Diversi dai pronomi acesta/aceasta (che hai già visto: "Aceasta este o masă"), questi vanno prima del nome, come aggettivi: Acest apartament este mare. — Questo appartamento è grande.

"Acasă" è una parola unica — per dire "a casa" o "in casa" (riferito alla propria abitazione) il rumeno usa una sola parola, senza preposizione: Sunt acasă. (Sono a casa.) Merg acasă. (Vado a casa.) Non serve mai "la casă" o "în casă" quando intendi semplicemente "a/in casa propria" — quelle forme si usano solo per parlare di una casa specifica, diversa dalla propria: Sunt în casa Anei. (Sono a casa di Ana.)

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per descrivere casa e cercare un appartamento

Unde locuiești?Dove abiti?
Locuiesc într-un apartament.Abito in un appartamento.
Patul este lângă fereastră.Il letto è vicino alla finestra.
Canapeaua este în sufragerie.Il divano è in soggiorno.
Câte camere are casa ta?Quante stanze ha la tua casa?
Caut un apartament de închiriat.Cerco un appartamento in affitto.
Cât costă chiria pe lună?Quanto costa l'affitto al mese?
Apartamentul are două dormitoare.L'appartamento ha due camere da letto.
Este mobilat?È ammobiliato?
Da, are pat, dulap și birou.Sì, ha letto, armadio e scrivania.
Cine este proprietarul?Chi è il proprietario?
Vecinii mei sunt foarte simpatici.I miei vicini sono molto simpatici.
Pot să văd apartamentul mâine?Posso vedere l'appartamento domani?
Sunt acasă toată ziua.Sono a casa tutto il giorno.
Merg acasă devreme azi.Oggi vado a casa presto.
Casa noastră are un balcon mare.La nostra casa ha un grande balcone.
Bucătăria este mică, dar funcțională.La cucina è piccola ma funzionale.
Locuiesc aici de doi ani.Vivo qui da due anni.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Casa mea (Casa mia)

ANA

Unde locuiești, Marco?

Dove abiti, Marco?

MARCO

Locuiesc într-un apartament mic, lângă centru.

Abito in un piccolo appartamento, vicino al centro.

ANA

Câte camere are apartamentul?

Quante stanze ha l'appartamento?

MARCO

Are o sufragerie, un dormitor și o bucătărie. Canapeaua este în fața televizorului.

Ha un soggiorno, una camera da letto e una cucina. Il divano è davanti alla televisione.

ANA

Și ai și balcon?

E hai anche un balcone?

MARCO

Da, un balcon mic, deasupra străzii. Vecinii mei sunt foarte simpatici.

Sì, un piccolo balcone, sopra la strada. I miei vicini sono molto simpatici.

Dialogo 2 — Caut un apartament (Cerco un appartamento)

MARCO

Bună ziua, caut un apartament de închiriat.

Buongiorno, cerco un appartamento in affitto.

PROPRIETAR

Am unul liber. Are un dormitor și este mobilat.

Ne ho uno libero. Ha una camera da letto ed è ammobiliato.

MARCO

Cât costă chiria pe lună?

Quanto costa l'affitto al mese?

PROPRIETAR

Trei sute de euro. Pot să vă arăt apartamentul mâine.

Trecento euro. Posso mostrarle l'appartamento domani.

MARCO

Perfect, mulțumesc mult!

Perfetto, grazie mille!

Lettura — Apartamentul meu

Apartamentul meu

Locuiesc într-un apartament mic, dar foarte luminos. Are o sufragerie, un dormitor, o bucătărie și o baie. În sufragerie, canapeaua este lângă fereastră, iar covorul este pe podea, sub masă. În dormitor, patul este între dulap și noptieră. Bucătăria are un frigider, un aragaz și un cuptor mic. Vecinii mei sunt foarte liniștiți, și îmi place mult acest apartament.

Vocabolario: luminos = luminoso · podea = pavimento · liniștiți = tranquilli

Comprensione del testo

Rispondi in rumeno: 1) Unde este covorul? 2) Unde este patul? 3) Cum sunt vecinii?

1) Covorul este pe podea, sub masă. 2) Patul este între dulap și noptieră. 3) Vecinii sunt foarte liniștiți.

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Articolo determinativo

Metti l'articolo determinativo: "dulap" (sing.) → ___ ; "dulapuri" (plur., neutro) → ___

dulapul · dulapurile

Esercizio 2 — Preposizioni

Traduci usando una preposizione di luogo: "Lo specchio è sopra l'armadio."

Oglinda este deasupra dulapului.

Esercizio 3 — Plurale con articolo

Metti al plurale con articolo: "casa" (la casa) → ___

casele (le case)

Esercizio 4 — Dimostrativi

Traduci: "Questa cucina è piccola, ma quella camera è grande."

Această bucătărie este mică, dar acea cameră este mare.

Esercizio 5 — Acasă

Traduci correttamente: "Oggi sono a casa tutto il giorno."

Azi sunt acasă toată ziua. (non "la casă"!)

Esercizio 6 — Vocabolario

Elenca tre elettrodomestici tipici della cucina, in rumeno.

frigider, aragaz, cuptor (anche: mașină de spălat vase, se la conosci)

Esercizio 7 — In affitto

Come chiedi, in modo formale, quanto costa l'affitto al mese?

Cât costă chiria pe lună?

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi la tua casa in 4 frasi: quante stanze ha, dove si trovano due mobili, e un aggettivo per ciascuna stanza citata.

Esempio: Casa mea are trei camere. Patul este lângă fereastră. Bucătăria este mică, dar frumoasă. Sufrageria este mare și luminoasă.

Ho completato la Settimana 6

Settimana 7A Masă — Cibo & Pasti

Obiettivo: parlare di cibo con un vocabolario ricco, esprimere preferenze e ordinare con sicurezza.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: cibi, bevande, al ristorante, pasti, quantità (34 voci)
3	Grammatica: a mânca, a bea + la costruzione "îmi place / îmi plac"
4	Grammatica: a vrea, "aș vrea" e le quantità con "de"
5	18 frasi per ordinare ed esprimere preferenze
6	Due dialoghi (ristorante / mercato) + lettura "Mâncarea mea preferată"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Cibi di base

Rumeno	Pronuncia	Italiano
pâine	pɨ-i-ne	pane
carne	kar-ne	carne
pește	pesh-te	pesce
legume	le-gu-me	verdure
fructe	fruk-te	frutta
brânză / cașcaval	brɨn-zə / kash-ka-val	formaggio (fresco / stagionato)
ouă	o-wə	uova
orez / paste	o-rez / pas-te	riso / pasta
cartofi	kar-to-fi	patate
roșii	ro-shi-i	pomodori
salată	sa-la-tə	insalata
zahăr / sare / ulei	za-hər / sa-re / u-ley	zucchero / sale / olio
desert	de-sert	dolce, dessert

Bevande

Rumeno	Pronuncia	Italiano
apă	a-pə	acqua
cafea	ka-fea	caffè
ceai	tʃay	tè
lapte	lap-te	latte
suc	suk	succo
vin / bere	vin / be-re	vino / birra

Al ristorante & i pasti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
meniu	me-niw	menù
chelner / chelneriță	kel-ner	cameriere / cameriera
o rezervare	re-zer-va-re	una prenotazione
nota de plată	no-ta de pla-tə	il conto
supă	su-pə	zuppa
micul dejun / prânz / cină / gustare	—	colazione / pranzo / cena / spuntino

Giorno 3 · Grammatica

A mânca, a bea e "îmi place"

A mânca — mangiare (irregolare)

Rumeno	Italiano
eu mănânc	io mangio
tu mănânci	tu mangi
el/ea mănâncă	lui/lei mangia
noi mâncăm	noi mangiamo
voi mâncați	voi mangiate
ei/ele mănâncă	loro mangiano

A bea — bere (irregolare)

Rumeno	Italiano
eu beau	io bevo
tu bei	tu bevi
el/ea bea	lui/lei beve
noi bem	noi beviamo
voi beți	voi bevete
ei/ele beau	loro bevono

"Îmi place / îmi plac" — funziona come in italiano

Come l'italiano "mi piace / mi piacciono", il rumeno usa una costruzione che concorda con la cosa amata, non con la persona: îmi place + singolare, îmi plac + plurale.

Rumeno	Italiano
Îmi place cafeaua.	Mi piace il caffè.
Îmi plac fructele.	Mi piacciono i frutti.
Nu îmi place peștele.	Non mi piace il pesce.
Îți place vinul?	Ti piace il vino? (îți = a te)
Îi place ceaiul.	Gli/Le piace il tè. (îi = a lui/lei)

Giorno 4 · Grammatica

A vrea e le quantità

A vrea — volere (irregolare, indispensabile per ordinare)

Rumeno	Italiano
eu vreau	io voglio
tu vrei	tu vuoi
el/ea vrea	lui/lei vuole
noi vrem	noi vogliamo
voi vreți	voi volete
ei/ele vor	loro vogliono

Per essere più gentili, soprattutto al ristorante, si usa la forma di cortesia, invariabile per le prime persone: Aș vrea o cafea, vă rog. (Vorrei un caffè, per favore.) Ai vrea și tu una? (Ne vorresti anche tu uno?)

Le quantità: "niște" e le unità di misura

Rumeno	Italiano
niște pâine	un po' di pane / del pane
un kilogram de roșii	un chilo di pomodori
o sticlă de apă	una bottiglia d'acqua
o porție de paste	una porzione di pasta
o felie de pâine	una fetta di pane

Come per i numeri (Settimana 3), dopo l'espressione di quantità serve de prima del sostantivo: un kilogram de cartofi, mai "un kilogram cartofi".

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per ordinare ed esprimere preferenze

Ce doriți?Cosa desidera? (al ristorante)
Aș vrea o supă și pâine, vă rog.Vorrei una zuppa e del pane, per favore.
Pot să văd meniul?Posso vedere il menù?
Ce recomandați?Cosa consiglia?
Mi-e foame / mi-e sete.Ho fame / ho sete.
Sunt vegetarian / vegetariană.Sono vegetariano / vegetariana.
Nu mănânc carne.Non mangio carne.
Îmi place foarte mult mâncarea românească.Mi piace molto il cibo rumeno.
Care este mâncarea ta preferată?Qual è il tuo cibo preferito?
Aveți o masă pentru doi?Avete un tavolo per due?
Am o rezervare la ora opt.Ho una prenotazione alle otto.
Nota de plată, vă rog.Il conto, per favore.
Plătesc cu cardul.Pago con la carta.
Aș vrea o porție de paste.Vorrei una porzione di pasta.
Puteți să aduceți și o sticlă de apă?Può portare anche una bottiglia d'acqua?
A fost delicios!Era delizioso!
Mai vreți ceva?Desidera altro?
Nu, mulțumesc, atât.No, grazie, basta così.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La restaurant (Al ristorante)

CHELNER

Bună ziua! Ce doriți?

Buongiorno! Cosa desidera?

MARCO

Aș vrea o supă și o apă, vă rog. Mi-e foame!

Vorrei una zuppa e un'acqua, per favore. Ho fame!

CHELNER

Bine. Și dumneavoastră ce beți?

Bene. E lei cosa beve?

ANA

Eu beau un ceai. Sunt vegetariană, dar îmi plac foarte mult legumele.

Io bevo un tè. Sono vegetariana, ma mi piacciono molto le verdure.

CHELNER

Perfect. Nota de plată vine imediat după.

Perfetto. Il conto arriva subito dopo.

Dialogo 2 — La piață (Al mercato)

VÂNZĂTOR

Bună ziua! Ce vă trebuie astăzi?

Buongiorno! Cosa le serve oggi?

ANA

Aș vrea un kilogram de roșii și niște brânză.

Vorrei un chilo di pomodori e un po' di formaggio.

VÂNZĂTOR

Poftim. Mai doriți ceva?

Ecco a lei. Desidera altro?

ANA

Da, și o sticlă de ulei, vă rog. Cât costă totul?

Sì, e una bottiglia d'olio, per favore. Quanto costa tutto?

Lettura — Mâncarea mea preferată

Mâncarea mea preferată

Îmi place foarte mult mâncarea. Dimineața beau o cafea și mănânc pâine cu brânză. La prânz îmi place o supă caldă, cu pâine proaspătă. Seara mănânc legume și uneori paste. Nu îmi place peștele, dar îmi plac foarte mult fructele. Mâncarea mea preferată este o porție mare de paste cu roșii și mult cașcaval!

Vocabolario: caldă = calda · proaspătă = fresca · mult = molto

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Persoanei îi place peștele. 2) La prânz mănâncă supă. 3) Mâncarea preferată are roșii și cașcaval.

1) Falso (non le piace) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — A bea

Coniuga "a bea": "Noi ___ apă, ei ___ cafea."

Noi bem apă, ei beau cafea.

Esercizio 2 — Îmi place / îmi plac

Scegli la forma giusta: "Îmi ___ (place/plac) legumele."

Îmi plac legumele. (plurale → "plac")

Esercizio 3 — Cortesia

Traduci, in forma cortese: "Vorrei del pane e del formaggio, per favore."

Aș vrea pâine și brânză, vă rog.

Esercizio 4 — Quantità

Completa: "Vreau un kilogram ___ cartofi." (con la particella giusta)

Vreau un kilogram de cartofi.

Esercizio 5 — Traduzione

Traduci: "Ho fame e ho sete."

Mi-e foame și mi-e sete.

Esercizio 6 — Dativo

Traduci: "Ti piace il vino?" (informale, a un'amica)

Îți place vinul?

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce recomandați? — ___ (rispondi consigliando un piatto a piacere)

Vă recomand supa de legume, este foarte bună.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi 4 frasi su cosa mangi di solito a colazione, pranzo e cena, usando "îmi place/plac" almeno una volta.

Esempio: Dimineața beau cafea și mănânc pâine. La prânz mănânc supă. Seara îmi place să mănânc paste cu legume.

Ho completato la Settimana 7

Settimana 8Vremea & Planurile

Obiettivo: parlare del tempo atmosferico, dei mesi e fare progetti con il futuro semplice.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: mesi, stagioni, meteo, vacanze e attività all'aperto (34 voci)
3	Grammatica: il verbo "a merge" e le preposizioni di moto
4	Grammatica: il futuro con "o să", completo in tutte le persone
5	18 frasi su meteo, stagioni e progetti
6	Due dialoghi (progetti per il weekend / pianificare una vacanza) + lettura "Planuri de vacanță"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del Mese 02

Giorno 1–2 · Vocabolario

Mesi e stagioni

Rumeno	Italiano
ianuarie, februarie, martie	gennaio, febbraio, marzo
aprilie, mai, iunie	aprile, maggio, giugno
iulie, august, septembrie	luglio, agosto, settembre
octombrie, noiembrie, decembrie	ottobre, novembre, dicembre
primăvară / vară	primavera / estate
toamnă / iarnă	autunno / inverno

Il tempo atmosferico

Rumeno	Pronuncia	Italiano
e cald / e frig	e kald / frig	fa caldo / fa freddo
e soare	e so-a-re	c'è il sole
e senin	e se-nin	è sereno
e înnorat	e ɨ-no-rat	è nuvoloso
plouă	plo-wə	piove
ninge	nin-dʒe	nevica
e vânt	e vɨnt	c'è vento
e ceață	e tʃe-a-tsə	c'è nebbia
o furtună	fur-tu-nə	un temporale
temperatură / grade	tem-pe-ra-tu-rə	temperatura / gradi
cum e vremea?	kum e vre-mea	com'è il tempo?

Vacanze e attività all'aperto

Rumeno	Pronuncia	Italiano
o vacanță	va-kan-tsə	una vacanza
munte / mare	mun-te / ma-re	montagna / mare
o plajă	pla-zhə	una spiaggia
o pădure	pə-du-re	un bosco
o drumeție	dru-me-tsi-e	un'escursione

Giorno 3 · Grammatica

A merge e le preposizioni di moto

A merge — andare (regolare, gruppo -e)

Rumeno	Italiano
eu merg	io vado
tu mergi	tu vai
el/ea merge	lui/lei va
noi mergem	noi andiamo
voi mergeți	voi andate
ei/ele merg	loro vanno

La / în / spre — tre modi di dire "verso"

Rumeno	Uso	Esempio
la	luoghi generici, eventi, persone	Merg la mare. (Vado al mare.)
în	entrare dentro un luogo specifico	Merg în pădure. (Vado nel bosco.)
spre	direzione, "verso"	Merg spre munte. (Vado verso la montagna.)

Giorno 4 · Grammatica

Il futuro con "o să"

"O să" + congiuntivo presente

Il modo più comune e colloquiale per parlare del futuro è o să seguito da una forma del verbo che, alla terza persona, è spesso leggermente diversa dal presente indicativo:

A merge — futuro con "o să"	Italiano
eu o să merg	io andrò
tu o să mergi	tu andrai
el/ea o să meargă	lui/lei andrà
noi o să mergem	noi andremo
voi o să mergeți	voi andrete
ei/ele o să meargă	loro andranno

Con i verbi in -a (come a lucra) la terza persona prende -e finale: el o să lucreze (lui lavorerà), ei o să lucreze (loro lavoreranno).

Occhio alla terza persona — alle persone io/tu/noi/voi, "o să" usa la stessa forma del presente che già conosci (o să merg = merg, o să mergem = mergem). È solo alla terza persona singolare e plurale che la forma cambia leggermente (merge → meargă, lucrează → lucreze). Imparerai questo meccanismo — il congiuntivo — in modo completo più avanti nel percorso; per ora basta riconoscere e usare queste forme col futuro.

La negazione del futuro

Nu o să plouă mâine. / colloquiale: N-o să plouă mâine. — Non pioverà domani.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi su meteo, stagioni e progetti

Cum e vremea azi?Com'è il tempo oggi?
Afară e frig și plouă.Fuori fa freddo e piove.
Câte grade sunt afară?Quanti gradi ci sono fuori?
Sunt douăzeci de grade.Ci sono venti gradi.
Ce planuri ai pentru weekend?Che programmi hai per il weekend?
O să merg la munte cu prietenii.Andrò in montagna con gli amici.
Care este anotimpul tău preferat?Qual è la tua stagione preferita?
Îmi place vara, pentru că merg la plajă.Mi piace l'estate, perché vado in spiaggia.
Plănuim o vacanță în august.Stiamo pianificando una vacanza ad agosto.
O să fie cald sau frig?Farà caldo o freddo?
Iarna ninge mult la munte.D'inverno nevica molto in montagna.
N-o să plouă în weekend.Non pioverà nel weekend.
Facem o drumeție sâmbătă.Facciamo un'escursione sabato.
Ce o să faci în vacanță?Cosa farai in vacanza?
O să stăm acasă dacă plouă.Resteremo a casa se piove.
Toamna îmi place culoarea frunzelor.In autunno mi piace il colore delle foglie.
Primăvara este anotimpul meu preferat.La primavera è la mia stagione preferita.
Ne vedem la pădure, lângă intrare.Ci vediamo al bosco, vicino all'entrata.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Planuri de weekend (Programmi per il weekend)

ANA

Cum e vremea în weekend, știi?

Com'è il tempo nel weekend, lo sai?

MARCO

Sâmbătă e soare și douăzeci de grade, dar duminică o să plouă.

Sabato c'è il sole e venti gradi, ma domenica pioverà.

ANA

Atunci sâmbătă o să merg la munte, facem o drumeție. Tu ce planuri ai?

Allora sabato andrò in montagna, facciamo un'escursione. Tu che programmi hai?

MARCO

Eu o să rămân acasă dacă plouă. Îmi place toamna, dar nu îmi place frigul.

Io resterò a casa se piove. Mi piace l'autunno, ma non mi piace il freddo.

Dialogo 2 — Planuri de vacanță (Progetti di vacanza)

MARCO

Ce o să faci în vacanța de vară?

Cosa farai nelle vacanze estive?

ANA

O să merg la mare, în iulie. O să fie foarte cald acolo.

Andrò al mare, a luglio. Farà molto caldo lì.

MARCO

Frumos! Eu prefer munții. O să merg spre Carpați, cu familia mea.

Bello! Io preferisco le montagne. Andrò verso i Carpazi, con la mia famiglia.

ANA

O să fie o vacanță bună pentru amândoi, atunci!

Sarà una buona vacanza per entrambi, allora!

Lettura — Planuri de vacanță

Planuri de vacanță

Anotimpul meu preferat este vara, pentru că îmi place soarele și mergem des la plajă. Anul acesta, în august, o să mergem la mare cu toată familia. O să fie cald, probabil treizeci de grade. Dacă plouă, o să rămânem la hotel și o să citim sau o să ne uităm la televizor. Toamna este frumoasă și ea, dar prefer căldura verii.

Vocabolario: anul acesta = quest'anno · probabil = probabilmente · prefer = preferisco

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Anotimpul preferat este iarna. 2) În august merg la mare. 3) Dacă plouă, rămân la hotel.

1) Falso (è l'estate) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — A merge

Coniuga "a merge": "Tu ___ la școală, noi ___ la muncă."

Tu mergi la școală, noi mergem la muncă.

Esercizio 2 — Futuro "o să"

Traduci con "o să" alla terza persona: "Lei andrà al mare domani."

Ea o să meargă la mare mâine.

Esercizio 3 — Preposizioni di moto

Scegli la preposizione corretta: "Merg ___ pădure." (dentro, entrando)

Merg în pădure.

Esercizio 4 — Negazione del futuro

Traduci: "Non lavoreremo domenica."

Nu o să lucrăm duminică.

Esercizio 5 — Meteo

Descrivi il tempo di oggi in una frase rumena di senso compiuto.

Esempio: Azi e frig și e înnorat, dar nu plouă.

Esercizio 6 — Stagioni

Traduci: "In inverno nevica in montagna, ma in estate fa caldo al mare."

Iarna ninge la munte, dar vara e cald la mare.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce o să faci în vacanță? — ___ (rispondi con una destinazione e un'attività)

O să merg la mare și o să fac multe drumeții pe plajă.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi 4 frasi sui tuoi progetti per la prossima stagione, usando "o să" almeno tre volte in persone diverse.

Esempio: O să merg la munte în septembrie. Prietena mea o să vină și ea. O să facem o drumeție lungă. O să fie o vacanță frumoasă.

Ho completato la Settimana 8

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "O zi din viața mea" (Un giorno della mia vita)

Racconta ad alta voce una tua giornata tipo e i tuoi progetti, usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Di' a che ora ti svegli, ti lavi e fai colazione (con un verbo riflessivo).
Descrivi dove lavori o studi e a che ora torni a casa.
Descrivi tre stanze della tua casa, con almeno due preposizioni di luogo.
Di' cosa mangi e bevi di solito, e cosa ti piace/non ti piace ("îmi place/nu îmi place").
Descrivi il tempo di oggi e racconta cosa farai questo weekend, usando "o să" in almeno due persone diverse.

Verifica del Mese 02

Prima di passare al Mese 03, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Raccontare la mia routinecon almeno 6 verbi riflessivi o regolari, e con espressioni di frequenza
☐ Coniugare verbi dei 4 gruppi(-a con e senza -ez, -i) a memoria, in tutte le persone
☐ Usare l'articolo determinativoal singolare e al plurale, nei tre generi
☐ Descrivere la mia casacon almeno 5 preposizioni di luogo e i dimostrativi acest/acel
☐ Ordinare al ristorante e al mercatousando "aș vrea", le quantità con "de" e "îmi place/plac"
☐ Parlare del tempo, dei mesi e delle stagionicon sicurezza
☐ Costruire il futuro con "o să"in tutte le persone, comprese le forme irregolari alla terza persona
☐ Leggere un breve testoe rispondere a domande vero/falso senza tradurre parola per parola

Mese 03 · Livello A1→A2

Prin
Oraș

Il terzo mese ti porta fuori casa: come orientarti per strada, come prendere autobus, tram e treno, come muoverti nei negozi e fare acquisti. È anche il mese dell'imperativo — il modo dei comandi e dei consigli — e delle preposizioni di luogo applicate al mondo reale della città. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 9Orientarsi in Città

Obiettivo: capire e chiedere indicazioni stradali, riconoscere i punti di riferimento di una città.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: luoghi della città, indicazioni e direzioni (32 parole)
3	Grammatica: l'imperativo affermativo, forma "tu" e "voi"
4	Grammatica: imperativo dei verbi di movimento più comuni
5	18 frasi per chiedere e dare indicazioni
6	Due dialoghi (chiedere la strada / un turista perso) + lettura "Cum ajung la gară?"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

I luoghi della città

Rumeno	Pronuncia	Italiano
orașul	o-ra-shul	la città
strada	stra-da	la via
bulevardul	bu-le-var-dul	il viale
piața	pya-tsa	la piazza
colțul	kol-tsul	l'angolo
centrul	tʃen-trul	il centro
cartierul	kar-tye-rul	il quartiere
clădirea	klə-di-rea	l'edificio
podul	po-dul	il ponte
parcul	par-kul	il parco
semaforul	se-ma-fo-rul	il semaforo
trecerea de pietoni	tre-tʃe-rea de pye-toni	l'attraversamento pedonale
harta	har-ta	la mappa
adresa	a-dre-sa	l'indirizzo
gara	ga-ra	la stazione (ferroviaria)

Direzioni e posizione

Rumeno	Pronuncia	Italiano
la dreapta	la dryap-ta	a destra
la stânga	la stɨn-ga	a sinistra
drept înainte	drept ɨ-na-in-te	dritto
înapoi	ɨ-na-poy	indietro
aproape	a-proa-pe	vicino
departe	de-par-te	lontano
aici / acolo	a-itʃ / a-ko-lo	qui / lì
unde	un-de	dove
peste drum	pes-te drum	di fronte, dall'altra parte della strada
la capătul străzii	la ka-pə-tul strə-zii	in fondo alla via

Verbi utili per orientarsi

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a merge	a mer-dʒe	andare
a cotí	a ko-ti	girare, svoltare
a continua	a kon-ti-nua	continuare, proseguire
a traversa	a tra-ver-sa	attraversare
a ajunge	a a-zhun-dʒe	arrivare
a se rătăci	a se rə-tə-tʃi	perdersi
a întreba	a ɨn-tre-ba	chiedere, domandare

Giorno 3 · Grammatica

L'imperativo affermativo: tu e voi

Forma base, gruppo per gruppo

L'imperativo si usa per dare comandi, indicazioni o consigli diretti. Alla seconda persona singolare (tu) coincide quasi sempre con la forma dell'indicativo presente, senza il pronome. Alla seconda plurale (voi) coincide con la forma "voi" dell'indicativo.

Verbo	Tu (imperativo)	Voi (imperativo)
a merge (andare)	mergi!	mergeți!
a continua (proseguire)	continuă!	continuați!
a cotí (girare)	cotește!	cotiți!
a traversa (attraversare)	traversează!	traversați!
a aștepta (aspettare)	așteaptă!	așteptați!

Attenzione alla forma "tu" del gruppo -i — alcuni verbi del gruppo -i (con -esc) all'imperativo "tu" usano la radice senza -esc: a cotí → tu cotești (indicativo) ma cotește! all'imperativo segue comunque la stessa forma dell'indicativo "el/ea". Per la maggior parte dei verbi regolari, il modo più sicuro per ricordare l'imperativo "tu" è pensare alla forma "el/ea" dell'indicativo presente.

Giorno 4 · Grammatica

Imperativo dei verbi di movimento più comuni

Verbi irregolari frequenti nelle indicazioni stradali

Verbo	Tu	Voi	Italiano
a veni (venire)	vino!	veniți!	vieni! / venite!
a urca (salire)	urcă!	urcați!	sali! / salite!
a coborî (scendere)	coboară!	coborâți!	scendi! / scendete!
a intra (entrare)	intră!	intrați!	entra! / entrate!
a ieși (uscire)	ieși!	ieșiți!	esci! / uscite!

Una frase tipo, blocco per blocco

Mergi drept înainte, apoi cotește la dreapta la primul semafor. — Vai dritto, poi gira a destra al primo semaforo.
Traversează strada și continuă până la piață. — Attraversa la strada e continua fino alla piazza.
Nu e departe — mergeți drept înainte, e pe stânga. — Non è lontano — andate dritto, è sulla sinistra.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per chiedere e dare indicazioni

Scuzați-mă, cum ajung la gară?Mi scusi, come arrivo alla stazione?
Unde este cea mai apropiată stație de metrou?Dov'è la fermata della metro più vicina?
E aproape sau departe de aici?È vicino o lontano da qui?
Mergeți drept înainte și apoi la dreapta.Andate dritto e poi a destra.
Cotiți la stânga la al doilea colț.Girate a sinistra al secondo angolo.
Este chiar la colț.È proprio all'angolo.
Traversați strada la trecerea de pietoni.Attraversate la strada sulle strisce pedonali.
Cât de departe este de aici?Quanto è lontano da qui?
La cinci minute de mers pe jos.A cinque minuti a piedi.
M-am rătăcit, mă puteți ajuta?Mi sono perso, può aiutarmi?
Aveți o hartă a orașului?Ha una mappa della città?
Care este adresa exactă?Qual è l'indirizzo esatto?
Este pe partea cealaltă a străzii.È dall'altra parte della strada.
Mergeți până la capătul bulevardului.Andate fino in fondo al viale.
Nu puteți rata, e chiar vizibil.Non può sbagliarsi, è ben visibile.
Vă rog, e pe aici sau pe acolo?Mi scusi, è di qua o di là?
Mulțumesc pentru indicații!Grazie per le indicazioni!
Cu plăcere, drum bun!Di niente, buon proseguimento!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Pe stradă (Per strada)

MARCO

Scuzați-mă, cum ajung la Piața Unirii?

Mi scusi, come arrivo a Piazza Unirii?

TRECĂTOR

Mergeți drept înainte vreo cinci minute, apoi cotiți la stânga.

Vada dritto per circa cinque minuti, poi giri a sinistra.

MARCO

E departe de aici?

È lontano da qui?

TRECĂTOR

Nu, e aproape. Traversați podul și piața este chiar acolo, pe dreapta.

No, è vicino. Attraversi il ponte e la piazza è proprio lì, sulla destra.

MARCO

Mulțumesc mult pentru indicații!

Grazie mille per le indicazioni!

Dialogo 2 — M-am rătăcit (Mi sono perso)

ANA

Scuzați-mă, m-am rătăcit. Unde este gara?

Mi scusi, mi sono persa. Dov'è la stazione?

POLIȚIST

Nicio problemă. Vedeți semaforul de acolo? Mergeți până acolo și apoi la dreapta.

Nessun problema. Vede quel semaforo là? Vada fino lì e poi a destra.

ANA

Și după aceea?

E dopo?

POLIȚIST

Continuați drept înainte, gara este la capătul străzii, pe stânga.

Continui dritto, la stazione è in fondo alla via, sulla sinistra.

Lettura — Cum ajung la gară?

Cum ajung la gară?

Astăzi sunt într-un oraș nou și trebuie să ajung la gară. Întreb un trecător pe stradă, iar el îmi explică drumul: mai întâi merg drept înainte până la primul semafor, apoi cotesc la dreapta. După colț, traversez podul peste râu și continui pe bulevard. Gara este chiar la capătul bulevardului, peste drum de un parc mare. Nu este departe — la zece minute de mers pe jos. Mulțumesc trecătorului pentru indicații și pornesc la drum.

Vocabolario: trebuie să = devo · explică = spiega · drumul = la strada/il percorso · râu = fiume · pornesc la drum = mi metto in cammino

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Persoana cotește la stânga la primul semafor. 2) Gara este peste drum de un parc. 3) Drumul durează zece minute pe jos.

1) Falso (cotește la dreapta) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Imperativo "tu"

Metti all'imperativo "tu": "(a merge) ___ drept înainte!"

"Mergi drept înainte!"

Esercizio 2 — Imperativo "voi"

Metti all'imperativo "voi": "(a traversa) ___ strada cu grijă!"

"Traversați strada cu grijă!"

Esercizio 3 — Vocabolario

Traduci: "L'angolo è vicino al ponte, dall'altra parte della strada."

Colțul este aproape de pod, peste drum.

Esercizio 4 — Imperativo irregolare

Metti all'imperativo "tu": "(a coborî) ___ la a doua stație!"

"Coboară la a doua stație!"

Esercizio 5 — Traduzione

Traduci: "Mi sono perso. Mi può aiutare, per favore?"

M-am rătăcit. Mă puteți ajuta, vă rog?

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "la / cotiți / colțul / stânga / următor"

Cotiți la stânga la colțul următor.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cum ajung la centru? — ___ (rispondi dando un'indicazione con l'imperativo)

Mergeți drept înainte și apoi cotiți la dreapta la semafor.

Esercizio 8 — Produzione libera

Spiega in 4 frasi come arrivare da casa tua al negozio più vicino, usando almeno tre imperativi.

Esempio: Ieși din casă și mergi la dreapta. Continuă drept înainte până la semafor. Traversează strada. Magazinul este chiar pe colț.

Ho completato la Settimana 9

Settimana 10I Mezzi di Trasporto

Obiettivo: muoversi in città con autobus, tram, metro e treno, comprare biglietti, chiedere orari.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: mezzi di trasporto, biglietti, orari (30 parole)
3	Grammatica: le preposizioni di luogo applicate alla città
4	Grammatica: "a merge cu" + mezzo, e i comparativi di velocità
5	18 frasi per biglietti e orari
6	Due dialoghi (alla biglietteria / in stazione) + lettura "Naveta mea zilnică"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

I mezzi di trasporto

Rumeno	Pronuncia	Italiano
autobuzul	au-to-bu-zul	l'autobus
tramvaiul	tram-va-yul	il tram
troleibuzul	tro-ley-bu-zul	il filobus
metroul	me-tro-ul	la metropolitana
trenul	tre-nul	il treno
taxiul	tak-si-ul	il taxi
mașina	ma-shi-na	l'automobile
bicicleta	bi-tʃi-kle-ta	la bicicletta
stația	sta-tsi-a	la fermata
peronul	pe-ro-nul	il binario
biletul	bi-le-tul	il biglietto
abonamentul	a-bo-na-men-tul	l'abbonamento

Orari e movimento

Rumeno	Pronuncia	Italiano
plecarea	ple-ka-rea	la partenza
sosirea	so-si-rea	l'arrivo
oprirea	o-pri-rea	la fermata, l'arresto
întârzierea	ɨn-tɨr-zye-rea	il ritardo
direct	di-rekt	diretto, senza cambi
cu legătură	ku le-gə-tu-rə	con coincidenza
la fiecare oră	la fye-ka-re o-rə	ogni ora
dus-întors	dus ɨn-tors	andata e ritorno

Espressioni utili in stazione

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Un bilet, vă rog.	un bi-let və rog	Un biglietto, per favore.
Cât costă biletul?	kɨt kos-tə bi-le-tul	Quanto costa il biglietto?
De pe ce peron pleacă?	de pe tʃe pe-ron	Da quale binario parte?
La ce oră ajunge?	la tʃe o-rə a-zhun-dʒe	A che ora arriva?

Giorno 3 · Grammatica

Le preposizioni di luogo applicate alla città

Le preposizioni essenziali

Riprendiamo e amplifichiamo le preposizioni viste a casa (Mese 02) applicandole a strade e mezzi pubblici:

Rumeno	Italiano
lângă stație	vicino alla fermata
în fața gării	davanti alla stazione
în spatele blocului	dietro al palazzo
peste drum de parc	di fronte al parco (dall'altra parte)
între stație și pod	tra la fermata e il ponte
pe bulevard	sul viale

"Pe" è la preposizione più versatile — si usa sia per "su" (pe stradă = sulla strada) sia per indicare il mezzo di trasporto in alcune espressioni fisse: pe jos (a piedi). Per gli altri mezzi, invece, si usa cu, come vedrai nel prossimo blocco.

Giorno 4 · Grammatica

"A merge cu" + mezzo, e i comparativi

Il mezzo di trasporto con "cu"

Per dire "vado in [mezzo]" si usa a merge cu + il nome del mezzo all'articolo determinativo:

Rumeno	Italiano
merg cu autobuzul	vado in autobus
merg cu metroul	vado in metropolitana
merg cu trenul	vado in treno
merg cu mașina	vado in macchina
merg pe jos	vado a piedi (eccezione: niente "cu")

Comparativi di velocità (ripasso e ampliamento)

Metroul este mai rapid decât autobuzul. — La metro è più veloce dell'autobus.
Trenul este la fel de rapid ca mașina, în oraș. — Il treno è veloce quanto la macchina, in città.
Mersul pe jos este mai puțin rapid, dar mai sănătos. — Andare a piedi è meno veloce, ma più sano.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per biglietti e orari

Cu ce merg cel mai repede în centru?Con cosa arrivo più velocemente in centro?
Un bilet dus-întors, vă rog.Un biglietto andata e ritorno, per favore.
La ce oră pleacă următorul autobuz?A che ora parte il prossimo autobus?
Trenul are întârziere?Il treno è in ritardo?
Este o legătură directă sau cu schimbare?È un collegamento diretto o con cambio?
De pe ce peron pleacă trenul spre Brașov?Da quale binario parte il treno per Brașov?
Câte stații mai sunt până la gară?Quante fermate mancano alla stazione?
Unde trebuie să cobor?Dove devo scendere?
Coborâți la următoarea stație!Scenda alla prossima fermata!
Aveți un abonament lunar?Ha un abbonamento mensile?
Metroul vine la fiecare zece minute.La metro passa ogni dieci minuti.
De obicei merg cu bicicleta la muncă.Di solito vado al lavoro in bici.
Câte minute durează drumul cu mașina?Quanti minuti dura il tragitto in macchina?
Prefer mersul pe jos când e timp frumos.Preferisco andare a piedi quando fa bello.
Chemăm un taxi?Chiamiamo un taxi?
Cât costă cursa până la aeroport?Quanto costa la corsa fino all'aeroporto?
Trebuie să mă grăbesc, pierd autobuzul!Devo sbrigarmi, perdo l'autobus!
Călătorie plăcută!Buon viaggio!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La casa de bilete (Alla biglietteria)

ANA

Bună ziua, un bilet dus-întors până la Brașov, vă rog.

Buongiorno, un biglietto andata e ritorno per Brașov, per favore.

CASIER

Cu ce tren doriți să plecați?

Con quale treno vuole partire?

ANA

La ce oră pleacă cel mai repede tren direct?

A che ora parte il prossimo treno diretto?

CASIER

La ora zece, de pe peronul trei. Costă șaizeci de lei.

Alle dieci, dal binario tre. Costa sessanta lei.

ANA

Perfect, mulțumesc!

Perfetto, grazie!

Dialogo 2 — În autobuz (In autobus)

MARCO

Scuzați-mă, acest autobuz merge spre centru?

Mi scusi, questo autobus va verso il centro?

PASAGER

Da, dar trebuie să coborâți la a patra stație.

Sì, ma deve scendere alla quarta fermata.

MARCO

Îmi puteți spune când să cobor?

Può dirmi quando scendere?

PASAGER

Sigur. Următoarea stație este a dumneavoastră!

Certo. La prossima fermata è la sua!

Lettura — Naveta mea zilnică

Naveta mea zilnică

În fiecare dimineață merg cu metroul la muncă, pentru că este mai rapid decât autobuzul și nu depinde de trafic. Stația de metrou este lângă casa mea, la cinci minute de mers pe jos. Drumul cu metroul durează douăzeci de minute, fără legătură. Seara, când nu sunt obosită, prefer să merg pe jos sau cu bicicleta — este mai sănătos și pot vedea orașul. În weekend, dacă plec într-o altă localitate, cumpăr un bilet de tren dus-întors de la gară.

Vocabolario: depinde de = dipende da · trafic = traffico · localitate = località · obosită = stanca (f.)

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Drumul cu metroul are o legătură. 2) Stația de metrou este aproape de casă. 3) Seara, uneori merge pe jos sau cu bicicleta.

1) Falso (fără legătură) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — "A merge cu"

Completa: "Eu ___ (a merge) cu ___ (trenul) la Brașov."

Eu merg cu trenul la Brașov.

Esercizio 2 — Preposizioni

Traduci: "La fermata è davanti alla stazione, dietro al ponte."

Stația este în fața gării, în spatele podului.

Esercizio 3 — Comparativi

Traduci: "La metropolitana è più veloce del tram."

Metroul este mai rapid decât tramvaiul.

Esercizio 4 — Vocabolario

Traduci: "Da quale binario parte il treno per Cluj?"

De pe ce peron pleacă trenul spre Cluj?

Esercizio 5 — Imperativo

Metti all'imperativo "voi": "(a coborî) ___ la următoarea stație!"

"Coborâți la următoarea stație!"

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "rapid / decât / este / autobuzul / mai / metroul"

Metroul este mai rapid decât autobuzul.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cu ce mergi de obicei la muncă? — ___ (rispondi con un mezzo e un motivo)

Merg cu metroul, pentru că este mai rapid decât mașina.

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi in 4 frasi il tuo tragitto quotidiano per andare al lavoro o a scuola, indicando il mezzo e la durata.

Esempio: În fiecare zi merg cu autobuzul la muncă. Stația este lângă casa mea. Drumul durează douăzeci de minute. Uneori prefer să merg pe jos.

Ho completato la Settimana 10

Settimana 11Nei Negozi

Obiettivo: fare acquisti, chiedere taglie e prezzi, capire e usare l'imperativo negativo.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: negozi, abbigliamento e acquisti (32 parole)
3	Grammatica: l'imperativo negativo
4	Grammatica: i pronomi diretti clitici (îl, o, îi, le) — introduzione
5	18 frasi per fare acquisti
6	Due dialoghi (in un negozio di abbigliamento / al supermercato) + lettura "La cumpărături"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

I negozi

Rumeno	Pronuncia	Italiano
magazinul	ma-ga-zi-nul	il negozio
librăria	li-brə-ri-a	la libreria
farmacia	far-ma-tʃi-a	la farmacia
brutăria	bru-tə-ri-a	il forno, la panetteria
măcelăria	mə-tʃe-lə-ri-a	la macelleria
supermarketul	su-per-mar-ke-tul	il supermercato
mallul	mo-lul	il centro commerciale
vânzătorul / vânzătoarea	vɨn-zə-to-rul	il commesso / la commessa
clientul / clienta	kli-en-tul	il cliente / la cliente
casa de marcat	ka-sa de mar-kat	la cassa

Abbigliamento e acquisti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
hainele	hay-ne-le	i vestiti
pantofii	pan-to-fii	le scarpe
cămașa	kə-ma-sha	la camicia
pantalonii	pan-ta-lo-nii	i pantaloni
rochia	ro-kya	il vestito (da donna)
mărimea	mə-ri-mea	la taglia
culoarea	ku-loa-rea	il colore
a proba	a pro-ba	provare (un capo)
a cumpăra	a kum-pə-ra	comprare
a vinde	a vin-de	vendere
scump / ieftin	skump / yef-tin	caro / economico
o reducere	o re-du-tʃe-re	uno sconto

Giorno 3 · Grammatica

L'imperativo negativo

La forma "tu": nu + infinito

A differenza dell'imperativo affermativo, quello negativo "tu" si forma con nu seguito dall'infinito (senza "a"), non dalla forma coniugata:

Affermativo	Negativo	Italiano
cumpără!	nu cumpăra!	compra! / non comprare!
vorbește!	nu vorbi!	parla! / non parlare!
mergi!	nu merge!	vai! / non andare!
așteaptă!	nu aștepta!	aspetta! / non aspettare!

La forma "voi": resta uguale, con "nu" davanti

Per la seconda persona plurale, il negativo è semplicemente nu + la stessa forma dell'imperativo affermativo: nu cumpărați! (non comprate!), nu vorbiți! (non parlate!), nu mergeți! (non andate!).

Giorno 4 · Grammatica

I pronomi diretti clitici — introduzione

Sostituire il complemento oggetto

Come in italiano (lo, la, li, le), il rumeno usa pronomi brevi prima del verbo per evitare di ripetere il nome. Le forme di base, al singolare:

Rumeno	Italiano	Esempio
îl	lo (maschile)	îl cumpăr = lo compro
o	la (femminile)	o cumpăr = la compro
îi	li (maschile, plurale)	îi cumpăr = li compro
le	le (femminile, plurale)	le cumpăr = le compro

Per ora, basta riconoscerli — i pronomi clitici hanno regole di posizione più complesse che vedrai nei mesi successivi (anche dopo il verbo, in certi tempi). In questo mese ti serve solo saperli riconoscere in frasi come Îmi place rochia, o cumpăr! (Mi piace il vestito, lo compro! — letteralmente "la compro", perché "rochia" è femminile).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per fare acquisti

Cu ce vă pot ajuta?Come posso aiutarla?
Caut o cămașă albastră.Cerco una camicia blu.
Ce mărime purtați?Che taglia porta?
Pot să o probez?Posso provarlo (femminile)?
Cabina de probă este acolo.Il camerino è lì.
Aveți o mărime mai mare / mai mică?Ha una taglia più grande / più piccola?
Cât costă?Quanto costa?
Este prea scump pentru mine.È troppo caro per me.
Aveți vreo reducere?Avete qualche sconto?
Nu cumpăra acum, așteaptă reducerile!Non comprare ora, aspetta i saldi!
Îmi place, îl iau.Mi piace, lo prendo.
Unde este casa de marcat?Dov'è la cassa?
Plătesc cu cardul sau cu numerar?Pago con la carta o in contanti?
Vreți o pungă?Vuole un sacchetto?
Aveți o chitanță, vă rog?Ha uno scontrino, per favore?
Pot să returnez acest produs?Posso restituire questo prodotto?
Mulțumesc, doar mă uit.Grazie, sto solo guardando.
O zi bună, la revedere!Buona giornata, arrivederci!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La magazinul de haine (Nel negozio di abbigliamento)

VÂNZĂTOARE

Bună ziua, cu ce vă pot ajuta?

Buongiorno, come posso aiutarla?

ANA

Caut o rochie pentru o ocazie specială.

Cerco un vestito per un'occasione speciale.

VÂNZĂTOARE

Ce mărime purtați? Avem și culoarea albastră, foarte populară.

Che taglia porta? Abbiamo anche il colore blu, molto richiesto.

ANA

Port mărimea M. Pot să o probez?

Porto la taglia M. Posso provarlo?

VÂNZĂTOARE

Desigur, cabina de probă este acolo, pe stânga.

Certo, il camerino è lì, a sinistra.

Dialogo 2 — La supermarket (Al supermercato)

MARCO

Scuzați-mă, unde găsesc pâinea?

Mi scusi, dove trovo il pane?

ANGAJAT

Nu mergeți la dreapta, mergeți la stânga — pâinea este lângă brutărie.

Non vada a destra, vada a sinistra — il pane è vicino al banco panetteria.

MARCO

Mulțumesc. Și unde este casa de marcat?

Grazie. E dov'è la cassa?

ANGAJAT

La ieșire, lângă ușă.

All'uscita, vicino alla porta.

Lettura — La cumpărături

La cumpărături

Sâmbătă merg de obicei la mall pentru cumpărături. Caut o cămașă nouă pentru muncă: îmi place una albastră, o probez și îmi vine perfect. Costă destul de scump, dar are o reducere de douăzeci la sută, așa că o cumpăr. Apoi trec pe la supermarket pentru fructe și legume. Vânzătoarea îmi spune: "Nu cumpărați roșiile de acolo, nu sunt proaspete — luați-le pe acestea!" O ascult și iau roșiile recomandate. La casă, plătesc cu cardul și primesc o chitanță.

Vocabolario: îmi vine perfect = mi sta perfetto · la sută = per cento · proaspete = fresche · luați-le = prendetele

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Cămașa nu are nicio reducere. 2) Vânzătoarea recomandă alte roșii. 3) Persoana plătește cu numerar.

1) Falso (are reducere de 20%) · 2) Vero · 3) Falso (plătește cu cardul)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Imperativo negativo "tu"

Metti al negativo: "Cumpără rochia!" → "___ rochia!"

"Nu cumpăra rochia!"

Esercizio 2 — Imperativo negativo "voi"

Metti al negativo: "Mergeți acolo!" → "___ acolo!"

"Nu mergeți acolo!"

Esercizio 3 — Pronomi clitici

Completa con il pronome corretto: "Îmi place cămașa, ___ cumpăr." (femminile)

Îmi place cămașa, o cumpăr.

Esercizio 4 — Vocabolario

Traduci: "Ha una taglia più piccola in blu?"

Aveți o mărime mai mică în albastru?

Esercizio 5 — Traduzione

Traduci: "È troppo caro, aspetto i saldi."

Este prea scump, aștept reducerile.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "marcat / casa / unde / este / de"

Unde este casa de marcat?

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cu ce vă pot ajuta? — ___ (rispondi dicendo cosa stai cercando)

Caut o pereche de pantofi negri, mărimea 40.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi un breve dialogo di 4 battute tra cliente e commesso, usando almeno un imperativo negativo e un pronome clitico.

Esempio: — Caut o cămașă. — Ce mărime purtați? — Mărimea M. Îmi place aceasta, o iau. — Nu plătiți la casă, plătiți aici!

Ho completato la Settimana 11

Settimana 12Ripasso: Una Giornata in Città

Obiettivo: consolidare orientamento, trasporti e acquisti in un unico racconto fluente, con obblighi e consigli.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: segnali e indicazioni pubbliche, espressioni di emergenza (28 parole)
3	Grammatica: "trebuie să" per obblighi e consigli
4	Grammatica: ripasso integrato — imperativo, preposizioni, pronomi clitici
5	18 frasi di sopravvivenza urbana
6	Due dialoghi (un imprevisto in città / chiedere aiuto) + lettura "O zi prin oraș"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Segnali e indicazioni pubbliche

Rumeno	Pronuncia	Italiano
intrare	in-tra-re	entrata
ieșire	ye-shi-re	uscita
deschis / închis	des-kis / ɨn-kis	aperto / chiuso
interzis	in-ter-zis	vietato
permis	per-mis	consentito
atenție	a-ten-tsi-e	attenzione
pericol	pe-ri-kol	pericolo
toaletă publică	toa-le-tə pub-li-kə	bagno pubblico
obiecte pierdute	o-byek-te pyer-du-te	oggetti smarriti
poliția	po-li-tsi-a	la polizia

Espressioni di emergenza

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Ajutor!	a-zhu-tor	Aiuto!
Mi-am pierdut portofelul.	mi-am pyer-dut	Ho perso il portafoglio.
Cheamă poliția!	kya-mə po-li-tsi-a	Chiama la polizia!
Nu vorbesc bine română.	nu vor-besk bi-ne	Non parlo bene il rumeno.
Puteți vorbi mai rar?	pu-tetsʲ vor-bi mai rar	Può parlare più lentamente?

Giorno 3 · Grammatica

"Trebuie să" — obblighi e consigli

Una struttura fissa e fondamentale

Trebuie (bisogna, devo) è invariabile — non si coniuga con la persona — ma si combina sempre con să + il verbo coniugato al congiuntivo presente, che per moltissimi verbi è identico all'indicativo:

Rumeno	Italiano
eu trebuie să merg	io devo andare
tu trebuie să cobori	tu devi scendere
noi trebuie să traversăm	noi dobbiamo attraversare
voi trebuie să așteptați	voi dovete aspettare

"Trebuie să" funziona anche per i consigli impersonali — come l'italiano "bisogna": Trebuie să traversezi la trecerea de pietoni. (Bisogna attraversare sulle strisce pedonali.) È una delle strutture più usate per dare indicazioni e regole in città.

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese

Le tre strutture del mese, insieme

Trebuie să mergi drept înainte, apoi nu cotí la stânga — cotește la dreapta! — Devi andare dritto, poi non girare a sinistra — gira a destra! (trebuie să + imperativo negativo + imperativo affermativo)

Stația este lângă farmacie; trebuie să cobori acolo. — La fermata è vicino alla farmacia; devi scendere lì. (preposizione di luogo + trebuie să)

Îmi place harta, o cumpăr — nu costă mult. — Mi piace la mappa, la compro — non costa molto. (pronome clitico + frase di acquisto)

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi di sopravvivenza urbana

Trebuie să ajung urgent la gară.Devo arrivare urgentemente alla stazione.
Nu știu drumul, mă puteți ajuta?Non conosco la strada, può aiutarmi?
Mi-am pierdut portofelul în autobuz.Ho perso il portafoglio sull'autobus.
Unde este biroul de obiecte pierdute?Dov'è l'ufficio oggetti smarriti?
Trebuie să sun la poliție?Devo chiamare la polizia?
Nu vorbesc bine română, vorbiți engleză?Non parlo bene il rumeno, parla inglese?
Puteți repeta, vă rog?Può ripetere, per favore?
Mulțumesc pentru răbdare.Grazie per la pazienza.
Trebuie să traversezi la trecerea de pietoni.Bisogna attraversare sulle strisce.
Este interzis să parchezi aici.È vietato parcheggiare qui.
Toaleta publică este deschisă?Il bagno pubblico è aperto?
Magazinul este închis duminica.Il negozio è chiuso la domenica.
Atenție, pericol pe carosabil!Attenzione, pericolo sulla carreggiata!
Nu vă grăbiți, avem timp.Non si affretti, abbiamo tempo.
Am reușit să găsesc drumul singur!Sono riuscito a trovare la strada da solo!
A fost o zi plină prin oraș.È stata una giornata piena, in giro per la città.
Mâine trebuie să mă întorc la gară.Domani devo tornare alla stazione.
Mulțumesc pentru tot ajutorul!Grazie per tutto l'aiuto!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Un imprevisto (Un imprevisto)

ANA

Vai, mi-am pierdut portofelul! Trebuie să mă întorc la magazin.

Oddio, ho perso il portafoglio! Devo tornare al negozio.

MARCO

Nu te panica, mergem împreună. Unde l-ai văzut ultima dată?

Non agitarti, andiamo insieme. Dove l'hai visto l'ultima volta?

ANA

La casa de marcat, când am plătit.

Alla cassa, quando ho pagato.

MARCO

Atunci trebuie să mergem direct acolo. Nu e departe!

Allora dobbiamo andare proprio lì. Non è lontano!

Dialogo 2 — Cerere de ajutor (Richiesta di aiuto)

MARCO

Scuzați-mă, nu vorbesc foarte bine română. Puteți vorbi mai rar?

Mi scusi, non parlo molto bene il rumeno. Può parlare più lentamente?

LOCALNIC

Sigur, nicio problemă. Ce căutați?

Certo, nessun problema. Cosa sta cercando?

MARCO

Trebuie să găsesc o farmacie deschisă.

Devo trovare una farmacia aperta.

LOCALNIC

Este una pe colțul următor, deschisă non-stop.

Ce n'è una al prossimo angolo, aperta 24 ore.

Lettura — O zi prin oraș

O zi prin oraș

Astăzi am avut o zi plină prin oraș. Dimineața am mers cu metroul la centru, fiindcă trebuia să ajung repede. Am întrebat un trecător cum ajung la piață și mi-a explicat drumul: drept înainte, apoi la dreapta, peste pod. Acolo am intrat în câteva magazine — am probat o cămașă, mi-a plăcut și am cumpărat-o, fiindcă avea o reducere bună. La un moment dat mi-am dat seama că mi-am pierdut harta, dar nu a fost o problemă — am întrebat din nou drumul. Seara m-am întors acasă pe jos, fiindcă timpul era frumos și nu era departe.

Vocabolario: fiindcă = perché · mi-a explicat = mi ha spiegato · mi-am dat seama = mi sono accorto/a · am cumpărat-o = l'ho comprato

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Persoana a mers cu autobuzul la centru. 2) A cumpărat o cămașă cu reducere. 3) Seara s-a întors acasă cu taxiul.

1) Falso (cu metroul) · 2) Vero · 3) Falso (pe jos)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — "Trebuie să"

Completa: "Noi ___ (trebuie să) ___ (a traversa) la trecerea de pietoni."

Noi trebuie să traversăm la trecerea de pietoni.

Esercizio 2 — Imperativo misto

Traduci: "Non parcheggiare qui, è vietato!"

Nu parca aici, este interzis!

Esercizio 3 — Vocabolario emergenze

Traduci: "Ho perso il portafoglio, devo chiamare la polizia."

Mi-am pierdut portofelul, trebuie să sun la poliție.

Esercizio 4 — Preposizioni e trasporti

Traduci: "La farmacia è vicino alla fermata dell'autobus, davanti al parco."

Farmacia este lângă stația de autobuz, în fața parcului.

Esercizio 5 — Pronomi clitici

Completa: "Cumpăr cămașa albastră — ___ iau acum." (femminile)

Cumpăr cămașa albastră — o iau acum.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "trebuie / repede / ajung / să / la / gară"

Trebuie să ajung repede la gară.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Nu vorbesc bine română. — ___ (rispondi offrendo aiuto e parlando lentamente)

Nicio problemă, vorbesc mai rar. Cu ce vă pot ajuta?

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 5 frasi una giornata in città, combinando trasporti, indicazioni stradali e un acquisto, usando "trebuie să" almeno due volte.

Esempio: Dimineața trebuie să merg cu metroul la centru. Întreb un trecător cum ajung la piață. Mergeți drept înainte și cotiți la dreapta. Apoi intru într-un magazin și cumpăr o cămașă. Seara trebuie să mă întorc acasă pe jos.

Ho completato la Settimana 12

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "O zi prin oraș" (Una giornata in città)

Racconta ad alta voce una giornata in città, usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Chiedi a un passante come arrivare in un punto della città, usando l'imperativo.
Di' con quale mezzo di trasporto ci vai e perché lo preferisci ad un altro.
Descrivi dove si trova un negozio rispetto ad altri punti di riferimento, con almeno due preposizioni.
Simula un piccolo acquisto: chiedi taglia, colore e prezzo, e usa un imperativo negativo.
Racconta un piccolo imprevisto (ti sei perso o hai perso qualcosa) usando "trebuie să" almeno due volte.

Verifica del Mese 03

Prima di passare al Mese 04, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Chiedere e dare indicazioni stradalicon sicurezza, usando l'imperativo affermativo (tu e voi)
☐ Coniugare l'imperativo negativosia alla forma "tu" (nu + infinito) sia alla forma "voi"
☐ Usare le preposizioni di luogo in città(lângă, în fața, în spatele, peste drum de) con sicurezza
☐ Parlare dei mezzi di trasportocon "a merge cu", comprare un biglietto, chiedere orari
☐ Riconoscere i pronomi clitici diretti(îl, o, îi, le) in frasi semplici
☐ Fare acquisti in un negoziochiedendo taglia, colore, prezzo e sconti
☐ Usare "trebuie să"per esprimere obblighi e consigli, in tutte le persone
☐ Leggere un breve testo narrativoe rispondere a domande vero/falso senza tradurre parola per parola

Mese 04 · Livello A2

Familie
Și Casă

Il quarto mese torna dentro casa e dentro la famiglia, ma con strumenti più fini: i possessivi al completo (compresa la loro forma da soli, senza nome accanto), un vocabolario ricco per descrivere il fisico e il carattere delle persone, il sistema dei comparativi e superlativi, e le faccende quotidiane che riempiono la vita in casa. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 13I Possessivi da Vicino

Obiettivo: usare i possessivi in tutte le loro forme, comprese quelle "da sole", e ampliare il lessico della famiglia acquisita.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: famiglia acquisita, oggetti personali, verbi di appartenenza (30 parole)
3	Grammatica: i possessivi con al/a/ai/ale — accordo con l'oggetto posseduto
4	Grammatica: uso predicativo dei possessivi ("è mio") e forma agganciata al nome
5	18 frasi su famiglia, parentele e appartenenza
6	Due dialoghi (di chi sono queste chiavi? / la famiglia allargata) + lettura "Familia mea vitregă"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Famiglia acquisita e situazioni particolari

Rumeno	Pronuncia	Italiano
rudă	ru-də	parente
naș / nașă	nash / na-shə	padrino / madrina
fin / fină	fin / fi-nə	figlioccio / figlioccia
tată vitreg	ta-tə vi-treg	patrigno
mamă vitregă	ma-mə vi-tre-gə	matrigna
frate vitreg / soră vitregă	fra-te vi-treg	fratellastro / sorellastra
gemeni / gemene	dʒe-meni	gemelli / gemelle
copil unic la părinți	ko-pil u-nik	figlio unico
logodnic / logodnică	lo-god-nik	fidanzato / fidanzata (ufficiale)
văduv / văduvă	və-duv	vedovo / vedova
divorțat / divorțată	di-vor-tsat	divorziato / divorziata
rude apropiate / rude îndepărtate	ru-de a-pro-pya-te	parenti stretti / parenti lontani

Oggetti personali

Rumeno	Pronuncia	Italiano
cheile	ke-i-le	le chiavi
telefonul	te-le-fo-nul	il telefono
geanta	dʒan-ta	la borsa
portofelul	por-to-fe-lul	il portafoglio
ceasul	tʃa-sul	l'orologio
ochelarii	o-ke-la-rii	gli occhiali
hainele	hai-ne-le	i vestiti
lucrurile	lu-kru-ri-le	le cose, gli oggetti

Verbi di appartenenza e relazione

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a aparține	a a-par-tsi-ne	appartenere
a avea grijă de	a a-vea gri-zhə de	avere cura di
a semăna cu	a se-mə-na ku	assomigliare a
a se cunoaște	a se ku-noash-te	conoscersi
a pierde	a pyer-de	perdere
a găsi	a gə-si	trovare
a împrumuta	a ɨm-pru-mu-ta	prestare / prendere in prestito
a înapoia	a ɨ-na-po-ya	restituire

Giorno 3 · Grammatica

I possessivi con al / a / ai / ale

Una differenza chiave con l'italiano

In italiano il possessivo concorda con la persona che possiede genere-numero dell'oggetto ("il mio libro", "la mia borsa" — cambia solo il genere dell'oggetto, ma "mio/mia" restano legati alla stessa radice). In rumeno succede lo stesso, ma la particella al / a / ai / ale che precede il possessivo concorda sempre con genere e numero dell'oggetto posseduto, non con chi possiede:

	Maschile sing.	Femminile sing.	Maschile plur.	Femminile plur.
io	al meu	a mea	ai mei	ale mele
tu	al tău	a ta	ai tăi	ale tale
lui/lei	al său	a sa	ai săi	ale sale
noi	al nostru	a noastră	ai noștri	ale noastre
voi	al vostru	a voastră	ai voștri	ale voastre
loro	al lor	a lor	ai lor	ale lor

un prieten al meu (un mio amico) · o prietenă a mea (una mia amica) · niște prieteni ai mei (alcuni miei amici) · niște rude ale mele (alcuni miei parenti).

Quando si usa al/a/ai/ale, e quando no — si usa quando il nome posseduto non ha già l'articolo determinativo attaccato (dopo un articolo indeterminativo, "niște", o da solo): un prieten al meu. Se il nome è già determinato, il possessivo si aggancia direttamente, senza al/a/ai/ale: prietenul meu (il mio amico). Vedrai questa seconda forma nel prossimo blocco.

Giorno 4 · Grammatica

Forma agganciata e uso predicativo ("è mio")

La forma agganciata al nome determinato

Quando il nome ha già l'articolo determinativo (la forma più comune quando si parla di qualcosa di specifico, come i propri familiari), il possessivo si attacca direttamente al nome, senza al/a/ai/ale:

Rumeno	Italiano
fratele meu	mio fratello
sora ta	tua sorella
părinții noștri	i nostri genitori
cheile tale	le tue chiavi
casa lor	la loro casa

Il possessivo "da solo", al posto del nome

Come in italiano ("questo libro è mio"), in rumeno il possessivo con al/a/ai/ale può stare da solo, senza ripetere il nome, con funzione predicativa o di pronome:

Cheile astea sunt ale mele. — Queste chiavi sono mie.
Geanta e a ta sau a mea? — La borsa è tua o mia?
Camera mai mare este a fratelui meu. — La stanza più grande è di mio fratello.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi su famiglia, parentele e appartenenza

Ai rude în alt oraș?Hai parenti in un'altra città?
Suntem rude apropiate.Siamo parenti stretti.
Nașul meu locuiește la țară.Il mio padrino vive in campagna.
Ai un frate vitreg sau o soră vitregă?Hai un fratellastro o una sorellastra?
Părinții mei sunt divorțați.I miei genitori sono divorziati.
Sunt copil unic la părinți.Sono figlio unico.
Cheile astea sunt ale tale?Queste chiavi sono tue?
Nu, nu sunt ale mele.No, non sono mie.
A cui este geanta asta?Di chi è questa borsa?
Este a colegei mele.È della mia collega.
Îmi poți împrumuta telefonul tău?Puoi prestarmi il tuo telefono?
Sigur, dar te rog să mi-l înapoiezi diseară.Certo, ma per favore restituiscimelo stasera.
Mi-am pierdut ochelarii, ai văzut ai mei?Ho perso gli occhiali, hai visto i miei?
Un prieten al meu are grijă de casă.Un mio amico si prende cura della casa.
Copiii noștri seamănă mult cu noi.I nostri figli ci assomigliano molto.
Ale cui sunt lucrurile astea?Di chi sono queste cose?
Rudele mele îndepărtate vin rar în vizită.I miei parenti lontani vengono raramente in visita.
Familia soțului meu este foarte primitoare.La famiglia di mio marito è molto ospitale.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Ale cui sunt cheile astea? (Di chi sono queste chiavi?)

ANA

Marco, ale cui sunt cheile astea de pe masă?

Marco, di chi sono queste chiavi sul tavolo?

MARCO

Nu sunt ale mele. Poate sunt ale colegului meu.

Non sono mie. Forse sono del mio collega.

ANA

Și geanta asta neagră, a lui este?

E questa borsa nera, è sua?

MARCO

Da, geanta e a lui, dar cheile cred că sunt ale tale!

Sì, la borsa è sua, ma le chiavi credo che siano tue!

ANA

Ai dreptate, sunt ale mele! Mulțumesc.

Hai ragione, sono mie! Grazie.

Dialogo 2 — Familia mea este complicată (La mia famiglia è complicata)

MARCO

Ai o familie mare, Ana?

Hai una famiglia numerosa, Ana?

ANA

Destul de mare, și puțin complicată! Am un frate vitreg, pentru că tata s-a recăsătorit.

Abbastanza numerosa, e un po' complicata! Ho un fratellastro, perché mio padre si è risposato.

MARCO

Interesant. Îl vezi des pe fratele tău vitreg?

Interessante. Vedi spesso il tuo fratellastro?

ANA

Da, suntem foarte apropiați, deși nu suntem rude de sânge.

Sì, siamo molto uniti, anche se non siamo parenti di sangue.

Lettura — Familia mea vitregă

Familia mea vitregă

Părinții mei sunt divorțați de zece ani. Tatăl meu s-a recăsătorit, iar acum am o mamă vitregă și un frate vitreg, care are opt ani. La început a fost ciudat, dar acum suntem o familie unită. Mama mea vitregă are grijă de mine ca și cum aș fi copilul ei. Fratele meu vitreg seamănă puțin cu tatăl nostru, deși nu suntem rude de sânge. În weekend, toată familia — inclusiv rudele mai îndepărtate — se adună la bunici. Este familia mea, chiar dacă este puțin diferită de a altora.

Vocabolario: s-a recăsătorit = si è risposato · ciudat = strano · ca și cum aș fi = come se fossi · inclusiv = incluso, compreso · de altora = di altri

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Frate vitreg al persoanei are opt ani. 2) Mama vitregă nu are grijă de ea. 3) Familia se adună la bunici în weekend.

1) Vero · 2) Falso (are grijă de ea) · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Al/a/ai/ale

Completa: "niște prieteni ___ (miei)" · "o rudă ___ (nostra)"

niște prieteni ai mei · o rudă a noastră

Esercizio 2 — Forma agganciata

Traduci: "le chiavi di mia sorella" usando la forma agganciata al nome.

cheile surorii mele

Esercizio 3 — Uso predicativo

Traduci: "Questa borsa non è mia, è tua."

Geanta asta nu este a mea, este a ta.

Esercizio 4 — Famiglia acquisita

Traduci: "mio padrino", "sua matrigna", "i miei parenti lontani".

nașul meu · mama lui/ei vitregă · rudele mele îndepărtate

Esercizio 5 — Verbi di appartenenza

Completa con il verbo giusto: "Îmi poți ___ (prestare) cartea ta?"

Îmi poți împrumuta cartea ta?

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "ale / cui / sunt / lucrurile / astea"

Ale cui sunt lucrurile astea?

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Geanta asta este a ta? — ___ (rispondi di no, dicendo di chi è)

Nu, nu este a mea, este a colegei mele.

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi in 4 frasi la tua famiglia acquisita o allargata (reale o immaginaria), usando almeno due forme con al/a/ai/ale.

Esempio: Am o soră vitregă și doi veri ai mei locuiesc aproape de noi. Nașa mea este o prietenă a mamei. Rudele mele apropiate se adună des.

Ho completato la Settimana 13

Settimana 14Descrivere Corpo e Carattere

Obiettivo: descrivere l'aspetto fisico e il carattere di una persona con precisione e naturalezza.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: parti del corpo e viso, aggettivi fisici, aggettivi di carattere (34 parole)
3	Grammatica: "a avea" + parte del corpo, ordine di più aggettivi
4	Grammatica: avverbi di grado (foarte, destul de, cam, cu totul)
5	18 frasi per descrivere persone
6	Due dialoghi (aspettando qualcuno all'aeroporto / il carattere di un amico) + lettura "Cel mai bun prieten al meu"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Parti del corpo e del viso

Rumeno	Pronuncia	Italiano
capul	ka-pul	la testa
părul	pə-rul	i capelli
fața	fa-tsa	il viso
ochii	o-kii	gli occhi
nasul	na-sul	il naso
gura	gu-ra	la bocca
urechile	u-re-ki-le	le orecchie
sprâncenele	sprɨn-tʃe-ne-le	le sopracciglia
obrajii	o-bra-zhii	le guance
bărbia	bər-bi-a	il mento
gâtul	gɨ-tul	il collo
umerii	u-me-rii	le spalle
mâinile	mɨ-i-ni-le	le mani
picioarele	pi-tʃoa-re-le	le gambe / i piedi

Aggettivi fisici

Rumeno	Pronuncia	Italiano
blond / blondă	blond	biondo / bionda
brunet / brunetă	bru-net	bruno / bruna
șaten / șatenă	sha-ten	castano / castana
cărunt / căruntă	kə-runt	brizzolato / grigio (capelli)
ochi albaștri / verzi / căprui	oki al-bash-tri	occhi azzurri / verdi / castani
slab / slabă	slab	magro / magra
plinuț / plinuță	pli-nuts	un po' in carne (gentile)
musculos / musculoasă	mus-ku-los	muscoloso / muscolosa
zvelt / zveltă	zvelt	snello / snella
chel	kel	calvo
cu barbă / cu mustață	ku bar-bə	con la barba / con i baffi
cu ochelari	ku o-ke-la-ri	con gli occhiali

Aggettivi di carattere

Rumeno	Pronuncia	Italiano
generos / generoasă	dʒe-ne-ros	generoso / generosa
egoist / egoistă	e-go-ist	egoista
ambițios / ambițioasă	am-bi-tsyos	ambizioso / ambiziosa
leneș / leneșă	le-nesh	pigro / pigra
harnic / harnică	har-nik	laborioso / laboriosa
curajos / curajoasă	ku-ra-zhos	coraggioso / coraggiosa
fricos / fricoasă	fri-kos	pauroso / paurosa
răbdător / răbdătoare	rəb-də-tor	paziente
nerăbdător / nerăbdătoare	ne-rəb-də-tor	impaziente
sincer / sinceră	sin-tʃer	sincero / sincera
încăpățânat / încăpățânată	ɨn-kə-pə-tsɨ-nat	testardo / testarda
optimist / pesimist	op-ti-mist	ottimista / pessimista

Giorno 3 · Grammatica

"A avea" + parte del corpo, e l'ordine degli aggettivi

Descrivere il fisico con "a avea"

Per descrivere un tratto fisico specifico si usa quasi sempre a avea (avere), non "a fi" (essere) come invece si fa per il carattere generale:

Rumeno	Italiano
are ochii albaștri	ha gli occhi azzurri
are părul lung și blond	ha i capelli lunghi e biondi
are o barbă scurtă	ha una barba corta
am mâinile mici	ho le mani piccole

Occhio all'articolo con le parti del corpo — in rumeno, come in italiano, si usa quasi sempre l'articolo determinativo con le parti del corpo, anche se in italiano usi il possessivo: are ochii verzi letteralmente "ha gli occhi verdi", non "i suoi occhi". Il possessivo con le parti del corpo suonerebbe ridondante ed è normalmente evitato.

Più aggettivi insieme

Quando usi più aggettivi per descrivere la stessa persona o cosa, in rumeno si mettono tutti dopo il nome, uniti da "și" (e) o separati da virgola: o femeie înaltă, slabă și elegantă (una donna alta, magra ed elegante).

Giorno 4 · Grammatica

Avverbi di grado

Sfumare l'intensità di un aggettivo

Rumeno	Italiano
foarte	molto
destul de	abbastanza
cam	un po' troppo (leggermente critico)
cu totul	del tutto, completamente
puțin	un po'

Este destul de înalt. — È abbastanza alto.
E cam încăpățânată. — È un po' troppo testarda.
Sunt cu totul diferiți. — Sono completamente diversi.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per descrivere persone

Cum arată prietena ta?Com'è fatta la tua amica?
Este înaltă, slabă și are părul șaten.È alta, magra e ha i capelli castani.
Are ochii verzi și fața rotundă.Ha gli occhi verdi e il viso tondo.
El este chel și poartă ochelari.Lui è calvo e porta gli occhiali.
Are o barbă scurtă și deasă.Ha una barba corta e folta.
Cum este din fire, prietenul tău?Com'è di carattere, il tuo amico?
Este foarte harnic și ambițios.È molto laborioso e ambizioso.
Din păcate, e cam leneș uneori.Purtroppo è un po' pigro a volte.
Este o persoană foarte sinceră.È una persona molto sincera.
Are mult umor și e amuzant.Ha molto umorismo ed è divertente.
Nu-mi place când cineva e egoist.Non mi piace quando qualcuno è egoista.
Este destul de timidă cu străinii.È abbastanza timida con gli sconosciuti.
E foarte curajos, nu se teme de nimic.È molto coraggioso, non ha paura di niente.
Cred că e cam încăpățânat.Penso che sia un po' testardo.
Ea este mereu optimistă și veselă.Lei è sempre ottimista ed allegra.
Cum îl recunosc la aeroport?Come lo riconosco all'aeroporto?
Poartă o geacă roșie și e înalt.Indossa una giacca rossa ed è alto.
O să te recunosc imediat!Ti riconoscerò subito!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La aeroport (All'aeroporto)

MARCO

Cum o recunosc pe prietena ta la aeroport?

Come riconosco la tua amica all'aeroporto?

ANA

Este înaltă, are părul lung și șaten, și poartă o geacă albastră.

È alta, ha i capelli lunghi e castani, e indossa una giacca blu.

MARCO

Bine. Și cum este din fire?

Bene. E com'è di carattere?

ANA

Foarte simpatică, dar puțin timidă la început. O să te recunoască ea, de fapt!

Molto simpatica, ma un po' timida all'inizio. Sarà lei a riconoscerti, in realtà!

Dialogo 2 — Cum este colegul tău nou? (Com'è il tuo nuovo collega?)

ANA

Cum este colegul tău nou de la birou?

Com'è il tuo nuovo collega d'ufficio?

MARCO

Este foarte harnic și răbdător, dar cam nerăbdător cu proiectele urgente.

È molto laborioso e paziente, ma un po' impaziente con i progetti urgenti.

ANA

Interesant! Fizic, cum arată?

Interessante! Fisicamente, com'è fatto?

MARCO

Este scund, musculos, și are o mustață mare.

È basso, muscoloso, e ha dei baffi grandi.

Lettura — Cel mai bun prieten al meu

Cel mai bun prieten al meu

Cel mai bun prieten al meu se numește Andrei. Este înalt, zvelt și are părul șaten, mereu puțin ciufulit. Are ochii căprui și un zâmbet foarte prietenos. Din fire, este generos și extrem de răbdător — nu se supără niciodată repede. Uneori este cam încăpățânat, mai ales când discutăm despre fotbal, dar asta face parte din farmecul lui. Ne cunoaștem de zece ani și, deși nu suntem rude, îl consider ca pe un frate.

Vocabolario: ciufulit = spettinato · zâmbet = sorriso · se supără = si arrabbia · farmec = fascino · îl consider ca pe = lo considero come

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Andrei are părul blond. 2) Este foarte răbdător. 3) Este cam încăpățânat despre fotbal.

1) Falso (șaten) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — "A avea" + corpo

Completa: "Ea ___ (a avea) ochii albaștri și părul lung."

Ea are ochii albaștri și părul lung.

Esercizio 2 — Avverbi di grado

Traduci: "È abbastanza paziente, ma un po' testardo."

Este destul de răbdător, dar cam încăpățânat.

Esercizio 3 — Vocabolario fisico

Traduci: "Ha la barba, i baffi e porta gli occhiali."

Are barbă, mustață și poartă ochelari.

Esercizio 4 — Carattere

Traduci: "generoso", "pauroso", "impaziente".

generos · fricos · nerăbdător

Esercizio 5 — Più aggettivi

Traduci: "Un uomo alto, magro e coraggioso."

Un bărbat înalt, slab și curajos.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "și / harnic / este / puțin / cam / timid / foarte"

Este foarte harnic și cam timid.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cum arată colegul tău nou? — ___ (rispondi con 2 tratti fisici e 1 di carattere)

Este scund și are părul cărunt. E foarte sincer.

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi in 5 frasi il tuo migliore amico o amica, fisico e carattere, usando almeno un avverbio di grado.

Esempio: Cea mai bună prietenă a mea este înaltă și are părul blond. Are ochii verzi și un zâmbet mare. Este foarte generoasă și răbdătoare. Uneori e cam nerăbdătoare la muncă. O cunosc de cinci ani.

Ho completato la Settimana 14

Settimana 15I Comparativi e i Superlativi

Obiettivo: confrontare persone, oggetti e case usando comparativi e superlativi, anche irregolari.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: forme comparative irregolari, aggettivi per confrontare case e ambienti (26 parole)
3	Grammatica: il comparativo di maggioranza, minoranza e uguaglianza
4	Grammatica: il superlativo relativo e assoluto
5	18 frasi di confronto
6	Due dialoghi (due appartamenti a confronto / confronto tra fratelli) + lettura "Casa bunicilor și apartamentul meu"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Forme comparative e superlative irregolari

Positivo	Comparativo	Superlativo relativo
bun (buono)	mai bun	cel mai bun
rău (cattivo)	mai rău	cel mai rău
mult (molto)	mai mult	cel mai mult
puțin (poco)	mai puțin	cel mai puțin

Aggettivi per confrontare case e ambienti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
spațios / spațioasă	spa-tsyos	spazioso / spaziosa
confortabil / confortabilă	kon-for-ta-bil	confortevole
luminos / luminoasă	lu-mi-nos	luminoso / luminosa
întunecos / întunecoasă	ɨn-tu-ne-kos	buio / buia
zgomotos / zgomotoasă	zgo-mo-tos	rumoroso / rumorosa
liniștit / liniștită	li-nish-tit	tranquillo / tranquilla
scump / scumpă	skump	caro / cara (costoso)
ieftin / ieftină	yef-tin	economico / economica
vechi / veche	vek / ve-ke	vecchio / vecchia
modern / modernă	mo-dern	moderno / moderna

Giorno 3 · Grammatica

Il comparativo: maggioranza, minoranza, uguaglianza

Le tre forme del comparativo

Tipo	Struttura	Esempio
maggioranza	mai + aggettivo + decât	mai mare decât (più grande di)
minoranza	mai puțin + aggettivo + decât	mai puțin scump decât (meno caro di)
uguaglianza	la fel de + aggettivo + ca (și)	la fel de luminos ca (tanto luminoso quanto)

Apartamentul meu este mai spațios decât al tău. — Il mio appartamento è più spazioso del tuo.
Camera asta este mai puțin zgomotoasă decât cealaltă. — Questa stanza è meno rumorosa dell'altra.
Casa noastră este la fel de veche ca a bunicilor. — La nostra casa è vecchia quanto quella dei nonni.

"Decât" solo dopo un comparativo — "decât" (di, che) si usa solo per introdurre il secondo termine di paragone dopo "mai": mai bun decât mine (migliore di me). Da solo, senza "mai" prima, "decât" significa "tranne, se non": n-am decât o soră (non ho che una sorella).

Giorno 4 · Grammatica

Il superlativo relativo e assoluto

Il superlativo relativo — "il più..."

Si forma con cel / cea / cei / cele mai + aggettivo, concordando con il nome:

Rumeno	Italiano
cel mai înalt frate	il fratello più alto
cea mai mare cameră	la stanza più grande
cei mai buni prieteni	i migliori amici
cele mai scumpe case	le case più care

Il superlativo assoluto — "molto / -issimo"

Si forma semplicemente con foarte + aggettivo, oppure con espressioni più enfatiche come extraordinar de (straordinariamente):

Este foarte confortabilă. — È molto confortevole (comodissima).
O casă extraordinar de luminoasă. — Una casa straordinariamente luminosa.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi di confronto

Casa ta este mai mare decât a mea.La tua casa è più grande della mia.
Apartamentul e mai scump decât credeam.L'appartamento è più caro di quanto pensassi.
Camera mea e mai puțin luminoasă decât a ta.La mia stanza è meno luminosa della tua.
Bucătăria este la fel de spațioasă ca sufrageria.La cucina è spaziosa quanto il soggiorno.
Fratele meu este cel mai înalt din familie.Mio fratello è il più alto della famiglia.
Aceasta este cea mai veche casă din cartier.Questa è la casa più vecchia del quartiere.
El este cel mai bun prieten al meu.Lui è il mio migliore amico.
Este cel mai liniștit cartier din oraș.È il quartiere più tranquillo della città.
Sora mea este mai răbdătoare decât mine.Mia sorella è più paziente di me.
Vecinii noștri sunt mai zgomotoși decât ceilalți.I nostri vicini sono più rumorosi degli altri.
E foarte confortabilă casa asta!È molto confortevole questa casa!
Prefer casa mai ieftină, dar la fel de confortabilă.Preferisco la casa più economica, ma comoda uguale.
Care cameră este cea mai mare?Quale stanza è la più grande?
El are cei mai mulți prieteni din clasă.Lui ha più amici di tutti in classe.
Ea vorbește cel mai bine engleza.Lei parla l'inglese meglio di tutti.
Este cea mai importantă decizie a mea.È la decisione più importante che ho preso.
N-am decât o singură cameră liberă.Non ho che una sola stanza libera.
Cu cât este mai mare, cu atât e mai scumpă.Più è grande, più è cara.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Două apartamente (Due appartamenti)

ANA

Ai văzut cele două apartamente? Pe care îl preferi?

Hai visto i due appartamenti? Quale preferisci?

MARCO

Primul e mai spațios, dar al doilea e mai luminos și mai liniștit.

Il primo è più spazioso, ma il secondo è più luminoso e più tranquillo.

ANA

Și care e mai scump?

E quale è più caro?

MARCO

Al doilea este cel mai scump, dar cred că e cea mai bună alegere.

Il secondo è il più caro, ma credo sia la scelta migliore.

Dialogo 2 — Frații mei (I miei fratelli)

MARCO

Cine este mai mare, tu sau fratele tău?

Chi è più grande, tu o tuo fratello?

ANA

Eu sunt mai mare cu doi ani. Dar el este mai înalt decât mine!

Io sono più grande di due anni. Ma lui è più alto di me!

MARCO

Și cine este cel mai harnic dintre voi?

E chi è il più laborioso tra voi?

ANA

Fără îndoială, el. Este cel mai harnic din toată familia.

Senza dubbio, lui. È il più laborioso di tutta la famiglia.

Lettura — Casa bunicilor și apartamentul meu

Casa bunicilor și apartamentul meu

Casa bunicilor mei de la țară este mult mai mare decât apartamentul meu din oraș, dar apartamentul meu este mai modern și mai luminos. Casa lor este veche, dar la fel de confortabilă ca a mea, poate chiar mai confortabilă. Cea mai frumoasă parte a casei lor este grădina, unde mereu este liniște. În oraș, apartamentul meu este mai mic, dar cel mai bun lucru este că este aproape de tot ce am nevoie. Cred că, dintre toate locurile, casa bunicilor rămâne cea mai specială pentru mine.

Vocabolario: chiar = addirittura, proprio · rămâne = rimane · pentru mine = per me · dintre toate = fra tutti

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Casa bunicilor este mai mică decât apartamentul. 2) Apartamentul este mai modern. 3) Grădina este cea mai frumoasă parte a casei bunicilor.

1) Falso (este mai mare) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Comparativo di maggioranza

Traduci: "La mia camera è più grande della tua."

Camera mea este mai mare decât a ta.

Esercizio 2 — Uguaglianza

Traduci: "Questa casa è tranquilla quanto quella."

Casa asta este la fel de liniștită ca aceea.

Esercizio 3 — Superlativo relativo

Traduci: "il quartiere più tranquillo della città."

cel mai liniștit cartier din oraș

Esercizio 4 — Forme irregolari

Completa: "Acesta este ___ (il migliore, da bun) prieten al meu."

Acesta este cel mai bun prieten al meu.

Esercizio 5 — Superlativo assoluto

Traduci: "È straordinariamente spaziosa."

Este extraordinar de spațioasă.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "decât / mai / scump / apartamentul / este / al / meu"

Apartamentul meu este mai scump decât al tău. (esempio di completamento)

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Care casă este cea mai bună? — ___ (rispondi indicando quale e perché, con un comparativo)

Cred că a doua, pentru că e mai luminoasă și mai liniștită decât prima.

Esercizio 8 — Produzione libera

Confronta in 5 frasi due case o due membri della tua famiglia, usando almeno un comparativo e un superlativo.

Esempio: Casa mea este mai mică decât a fratelui meu. A lui este cea mai spațioasă din familie. Camera mea este la fel de luminoasă ca a lui. Grădina lui e mai mare decât a mea. Este cel mai frumos loc pentru mine, oricum.

Ho completato la Settimana 15

Settimana 16Ripasso: La Vita in Casa e in Famiglia

Obiettivo: parlare delle faccende domestiche e consolidare possessivi, descrizioni e comparativi in un unico racconto.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: faccende domestiche, spazi esterni della casa (26 parole)
3	Grammatica: il possessivo come pronome ("a ta", "al lui") applicato alla casa
4	Grammatica: ripasso integrato — possessivi, descrizioni, comparativi insieme
5	18 frasi sulla vita domestica
6	Due dialoghi (dividersi le faccende / weekend in famiglia) + lettura "Weekend-ul în familie"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del mese

Giorno 1–2 · Vocabolario

Le faccende domestiche

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a face curățenie	a fa-tʃe ku-rə-tse-ni-e	fare le pulizie
a spăla vasele	a spə-la va-se-le	lavare i piatti
a găti	a gə-ti	cucinare
a face cumpărături	a fa-tʃe kum-pə-rə-turi	fare la spesa
a face patul	a fa-tʃe pa-tul	fare il letto
a călca rufele	a kəl-ka ru-fe-le	stirare i vestiti
a scoate gunoiul	a skoa-te gu-noy-ul	buttare la spazzatura
a uda florile	a u-da flo-ri-le	annaffiare i fiori
a repara	a re-pa-ra	riparare
a avea grijă de copii	a a-vea gri-zhə de ko-pii	occuparsi dei bambini

Spazi esterni della casa

Rumeno	Pronuncia	Italiano
grădina	grə-di-na	il giardino
curtea	kur-tea	il cortile
scara	ska-ra	la scala
garajul	ga-ra-zhul	il garage
terasa	te-ra-sa	la terrazza
gardul	gar-dul	il recinto, la staccionata

Giorno 3 · Grammatica

Il possessivo come pronome, applicato alla casa

Evitare la ripetizione del nome

Come già visto nella Settimana 13, il possessivo con al/a/ai/ale può sostituire il nome già menzionato, per non ripeterlo. È molto usato nei confronti fra case e stanze:

Camera mea este mai mare decât a ta. — La mia camera è più grande della tua. (a ta = camera ta)
Grădina noastră este mai mică decât a lor. — Il nostro giardino è più piccolo del loro.
Casa mea e veche; a bunicilor e și mai veche. — La mia casa è vecchia; quella dei nonni lo è ancora di più.

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese

Le tre strutture del mese, insieme

Fratele meu, care este mai înalt decât mine, are grijă de grădină. — Mio fratello, che è più alto di me, si occupa del giardino. (possessivo agganciato + comparativo + faccende)

Cea mai harnică din familie este mama, care face cel mai des curățenie. — La più laboriosa della famiglia è mia madre, che fa le pulizie più spesso. (superlativo + carattere + faccende)

Camera asta e a mea, e este la fel de luminoasă ca a fratelui meu. — Questa stanza è mia, ed è luminosa quanto quella di mio fratello. (possessivo predicativo + uguaglianza)

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi sulla vita domestica

Cine face curățenie la voi acasă?Chi fa le pulizie a casa vostra?
Eu spăl vasele, iar el gătește.Io lavo i piatti, e lui cucina.
Îmi place să fac cumpărăturile duminica.Mi piace fare la spesa la domenica.
Ai făcut patul azi-dimineață?Hai fatto il letto stamattina?
Trebuie să scot gunoiul în fiecare seară.Devo buttare la spazzatura ogni sera.
Cine udă florile din grădină?Chi annaffia i fiori nel giardino?
Tatăl meu repară mereu ceva prin casă.Mio padre ripara sempre qualcosa in casa.
Mama are grijă de copii toată ziua.Mia madre si occupa dei bambini tutto il giorno.
Împărțim treburile casei în mod egal.Dividiamo le faccende di casa equamente.
Terasa noastră este cea mai frumoasă din bloc.La nostra terrazza è la più bella del palazzo.
Copiii se joacă în curte după-amiaza.I bambini giocano in cortile nel pomeriggio.
Garajul nostru este mai mic decât al vecinilor.Il nostro garage è più piccolo di quello dei vicini.
Cui îi place să calce rufele?A chi piace stirare i vestiti?
Nimănui, dar cineva trebuie s-o facă!A nessuno, ma qualcuno deve farlo!
Weekendul este pentru odihnă, nu doar curățenie.Il weekend è per riposare, non solo pulire.
Familia mea petrece mult timp în grădină.La mia famiglia passa molto tempo in giardino.
Facem curat împreună, e mai rapid așa.Puliamo insieme, è più veloce così.
Casa noastră este cu adevărat a noastră, cu tot ce presupune asta.La nostra casa è davvero nostra, con tutto ciò che comporta.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Împărțim treburile (Dividiamo le faccende)

ANA

Cine face curățenie săptămâna asta, eu sau tu?

Chi fa le pulizie questa settimana, io o tu?

MARCO

Cred că e rândul meu. Tu ai spălat vasele ultima dată.

Credo sia il mio turno. Tu hai lavato i piatti l'ultima volta.

ANA

Bine. Eu fac cumpărăturile și tu gătești, atunci?

Bene. Io faccio la spesa e tu cucini, allora?

MARCO

Perfect. Așa este mai ușor pentru amândoi.

Perfetto. Così è più facile per entrambi.

Dialogo 2 — Weekend cu familia (Weekend con la famiglia)

MARCO

Ce faceți de obicei în weekend?

Cosa fate di solito nel weekend?

ANA

Mergem la bunici, la țară. Casa lor este mai liniștită decât a noastră.

Andiamo dai nonni, in campagna. La loro casa è più tranquilla della nostra.

MARCO

Ce faceți acolo?

Cosa fate lì?

ANA

Bunica gătește cel mai bine din familie, iar noi lucrăm în grădină cu bunicul.

Nonna cucina meglio di tutti in famiglia, e noi lavoriamo in giardino con il nonno.

Lettura — Weekend-ul în familie

Weekend-ul în familie

În fiecare weekend, toată familia mea se adună la casa bunicilor, care este mai mare și mai liniștită decât apartamentele noastre din oraș. Bunica este cea mai harnică dintre noi toți: gătește, face curățenie și are grijă de grădină, toate în aceeași dimineață. Bunicul repară mereu ceva — o ușă, un scaun, gardul de la curte. Noi, nepoții, avem grijă de florile din grădină și udăm plantele. Seara, ne adunăm pe terasă, care este a bunicilor de peste patruzeci de ani, și povestim despre săptămâna care a trecut. Este locul meu preferat din lume.

Vocabolario: se adună = si riunisce · dintre noi toți = fra tutti noi · care a trecut = appena trascorsa · locul meu preferat = il mio posto preferito

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Casa bunicilor este mai zgomotoasă decât apartamentele. 2) Bunicul repară lucruri prin casă. 3) Nepoții au grijă de grădină.

1) Falso (mai liniștită) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Faccende domestiche

Completa: "Eu ___ (spălare) vasele, iar tu ___ (fare) curățenie."

Eu spăl vasele, iar tu faci curățenie.

Esercizio 2 — Possessivo come pronome

Traduci: "Il nostro giardino è più piccolo del loro."

Grădina noastră este mai mică decât a lor.

Esercizio 3 — Ripasso comparativi

Traduci: "Nostra nonna cucina meglio di tutti."

Bunica noastră gătește cel mai bine.

Esercizio 4 — Descrizione + possessivo

Traduci: "Mia sorella, che è molto paziente, si occupa dei bambini."

Sora mea, care este foarte răbdătoare, are grijă de copii.

Esercizio 5 — Vocabolario casa

Traduci: "il giardino", "il garage", "la terrazza".

grădina · garajul · terasa

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "curat / împreună / mai / rapid / facem / e / așa"

Facem curat împreună, e mai rapid așa.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cine face cumpărăturile azi? — ___ (rispondi organizzando i compiti tra due persone)

Eu fac cumpărăturile, iar tu gătești. Așa e mai corect.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 5 frasi come si dividono le faccende domestiche a casa tua, confrontando due persone e usando almeno un possessivo predicativo.

Esempio: La noi acasă, mama găsește cel mai mult timp pentru curățenie. Eu spăl vasele, iar camera mea este mai ordonată decât a fratelui meu. Grădina e a tatălui meu — el are grijă de ea în fiecare weekend.

Ho completato la Settimana 16

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "Familia și casa mea" (La mia famiglia e la mia casa)

Racconta ad alta voce la tua famiglia e la tua casa, usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Presenta un parente non stretto (un padrino, un cognato, un parente acquisito) usando il possessivo con al/a/ai/ale.
Descrivi il suo aspetto fisico con almeno tre dettagli, usando "a avea".
Descrivi il suo carattere con almeno due aggettivi e un avverbio di grado.
Confronta la tua casa o una tua stanza con quella di un familiare, usando un comparativo e un superlativo.
Racconta come vi dividete le faccende domestiche in famiglia, usando almeno due verbi di questo mese.

Verifica del Mese 04

Prima di passare al Mese 05, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Usare i possessivi con al/a/ai/alefacendoli concordare con l'oggetto posseduto, non con chi possiede
☐ Distinguere forma agganciata e forma predicativa("fratele meu" vs "cartea este a mea")
☐ Descrivere l'aspetto fisicocon "a avea" + parte del corpo e gli aggettivi del mese
☐ Descrivere il caratterecon almeno dieci aggettivi e gli avverbi di grado (foarte, destul de, cam)
☐ Formare il comparativodi maggioranza, minoranza e uguaglianza (mai...decât, la fel de...ca)
☐ Formare il superlativo relativo e assoluto(cel/cea/cei/cele mai, foarte), incluse le forme irregolari di bun/rău/mult/puțin
☐ Parlare delle faccende domestichecon i verbi del mese e organizzare i compiti in famiglia
☐ Leggere un breve testo narrativosu famiglia e casa, rispondendo a domande vero/falso senza tradurre parola per parola

Mese 05 · Livello A2

La Piață
Și Restaurant

Il quinto mese ti porta fuori casa, tra bancarelle e ristoranti: comprare al mercato per quantità e peso, contrattare il prezzo, ordinare al ristorante con la dovuta cortesia, e — la vera novità grammaticale del mese — muovere i primi passi nel perfectul compus, il passato prossimo rumeno, che userai per raccontare cosa hai comprato e cosa hai mangiato. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 17La Piață

Obiettivo: fare la spesa al mercato per quantità e peso, e contrattare il prezzo.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: frutta e verdura, quantità e misure, verbi del mercato (28 parole)
3	Grammatica: le espressioni di quantità con "de" e l'accordo di câțiva/câteva
4	Grammatica: chiedere il prezzo — cât costă / cât fac, e câți/câte
5	18 frasi al mercato
6	Due dialoghi (dal fruttivendolo / contrattare il prezzo) + lettura "O dimineață la piață"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Frutta e verdura

Rumeno	Pronuncia	Italiano
roșiile	ro-shi-i-le	i pomodori
cartofii	kar-to-fii	le patate
ceapa	tʃa-pa	la cipolla
usturoiul	us-tu-ro-yul	l'aglio
morcovii	mor-ko-vii	le carote
castraveții	kas-tra-ve-tsii	i cetrioli
ardeiul gras	ar-de-yul gras	il peperone
vinetele	vi-ne-te-le	le melanzane
strugurii	stru-gu-rii	l'uva
pepenele verde	pe-pe-ne-le ver-de	l'anguria
căpșunile	kəp-shu-ni-le	le fragole
lămâia	lə-mɨ-ya	il limone

Quantità e misure

Rumeno	Pronuncia	Italiano
un kilogram de	un ki-lo-gram de	un chilo di
jumătate de kilogram	zhu-mə-ta-te de ki-lo-gram	mezzo chilo
un pachet de	un pa-ket de	un pacco/confezione di
o sticlă de	o stik-lə de	una bottiglia di
o cutie de	o ku-ti-e de	una scatola/lattina di
o pungă de	o pun-gə de	un sacchetto di
o felie de	o fe-li-e de	una fetta di
o bucată de	o bu-ka-tə de	un pezzo di
câțiva / câteva	kɨ-tsi-va / kɨ-te-va	alcuni / alcune
puțin / puțină	pu-tsin	poco / poca
destul	des-tul	abbastanza, sufficiente
prea mult / prea puțin	prea mult	troppo / troppo poco

Verbi del mercato

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a cumpăra	a kum-pə-ra	comprare
a vinde	a vin-de	vendere
a cântări	a kɨn-tə-ri	pesare
a costa	a kos-ta	costare
a alege	a a-le-dʒe	scegliere
a plăti	a plə-ti	pagare
a se târgui	a se tɨr-gu-i	contrattare, mercanteggiare
a cere	a tʃe-re	chiedere, domandare

Giorno 3 · Grammatica

Le espressioni di quantità con "de"

Un kilogram de roșii, non "un kilogram roșii"

Come in italiano ("un chilo di pomodori"), in rumeno ogni espressione di quantità o misura è seguita da de prima del nome. Il nome dopo "de" resta senza articolo, all'indefinito:

Rumeno	Italiano
un kilogram de roșii	un chilo di pomodori
o sticlă de apă	una bottiglia d'acqua
o pungă de cartofi	un sacchetto di patate
o felie de lămâie	una fetta di limone

Câțiva / câteva concordano con il nome, non con "de" — a differenza delle misure precise, câțiva/câteva non sono seguiti da "de": câțiva castraveți (alcuni cetrioli, maschile) e câteva roșii (alcuni pomodori, femminile) si accordano direttamente col genere e numero del nome che segue.

Giorno 4 · Grammatica

Chiedere il prezzo: cât costă / cât fac, e câți/câte

Cât costă (singolare) e cât fac (totale/plurale)

Rumeno	Italiano
Cât costă un kilogram de roșii?	Quanto costa un chilo di pomodori?
Cât fac toate la un loc?	Quanto fa tutto insieme?
Cât costă?	Quanto costa? / Quanto viene?

Cât costă si usa per chiedere il prezzo di un singolo articolo o di una quantità; cât fac si usa per il totale di più articoli insieme, un po' come "quanto viene, in tutto".

Câți / câte — "quanti / quante"

Come tutti gli aggettivi rumeni, l'interrogativo "quanti/quante" si accorda col genere del nome che segue: câți per il maschile, câte per il femminile e il neutro plurale.

Câți castraveți vreți? — Quanti cetrioli volete?
Câte roșii ați cumpărat? — Quanti pomodori avete comprato?

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi al mercato

Cât costă un kilogram de roșii?Quanto costa un chilo di pomodori?
Trei lei kilogramul, sunt foarte proaspete.Tre lei al chilo, sono freschissimi.
Îmi dați, vă rog, o jumătate de kilogram de castraveți.Mi dia, per favore, mezzo chilo di cetrioli.
Mai aveți struguri, sau s-au terminat?Ha ancora dell'uva, o è finita?
Mai am puțini, dar sunt foarte dulci.Ne ho ancora un po', ma sono molto dolci.
Îmi puteți cântări, vă rog, ceapa asta?Può pesarmi questa cipolla, per favore?
Câți castraveți vreți, doi sau trei?Quanti cetrioli vuole, due o tre?
Îmi trebuie și un pachet de usturoi.Mi serve anche una confezione di aglio.
Cât fac toate la un loc?Quanto fa tutto insieme?
Fac în total douăzeci și cinci de lei.Fanno in totale venticinque lei.
E cam scump, îmi puteți face un preț mai bun?È un po' caro, può farmi un prezzo migliore?
Bine, vă las la douăzeci de lei.Va bene, glielo lascio a venti lei.
Aveți cartofi noi, sau doar cei vechi?Ha patate novelle, o solo quelle vecchie?
Avem amândouă, care preferați?Abbiamo entrambe, quale preferisce?
Vreau doar câteva roșii, nu prea multe.Voglio solo qualche pomodoro, non troppi.
Plătiți cu bani gheață sau cu cardul?Paga in contanti o con la carta?
Iau și o pungă de lămâi, vă rog.Prendo anche un sacchetto di limoni, per favore.
Mulțumesc, o zi bună la piață!Grazie, buona giornata al mercato!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La tarabă cu legume (Alla bancarella delle verdure)

ANA

Bună ziua! Cât costă roșiile astea?

Buongiorno! Quanto costano questi pomodori?

VÂNZĂTOR

Patru lei kilogramul, sunt de la noi din grădină.

Quattro lei al chilo, sono del nostro orto.

ANA

Îmi dați un kilogram, vă rog, și câțiva castraveți.

Me ne dia un chilo, per favore, e qualche cetriolo.

VÂNZĂTOR

Sigur. Câți castraveți doriți, trei sau patru?

Certo. Quanti cetrioli desidera, tre o quattro?

ANA

Patru, vă rog. Și cât fac toate la un loc?

Quattro, per favore. E quanto fanno tutte insieme?

VÂNZĂTOR

Fac în total nouă lei.

Fanno in totale nove lei.

Dialogo 2 — Ne târguim la preț (Contrattiamo il prezzo)

MARCO

Cât costă pepenele ăsta verde?

Quanto costa questa anguria?

VÂNZĂTOARE

Douăzeci de lei bucata, e foarte dulce.

Venti lei al pezzo, è molto dolce.

MARCO

E cam scump. Îmi puteți face un preț mai bun?

È un po' caro. Può farmi un prezzo migliore?

VÂNZĂTOARE

Bine, vă las la optsprezece lei, dar nu mai puțin.

Va bene, glielo lascio a diciotto lei, ma non meno.

MARCO

De acord, îl iau. Plătesc cu bani gheață.

D'accordo, lo prendo. Pago in contanti.

Lettura — O dimineață la piață

O dimineață la piață

În fiecare sâmbătă dimineață, Ana merge la piață cu o pungă mare și o listă scrisă de acasă. Îi place să vorbească cu vânzătorii, care o cunosc deja și îi dau mereu cele mai proaspete legume. Astăzi cumpără un kilogram de roșii, câțiva castraveți, o ceapă mare și un pachet de usturoi. La taraba cu fructe, se oprește pentru struguri și câteva lămâi. Prețul strugurilor i se pare cam mare, așa că se târguiește puțin, și vânzătorul acceptă un preț mai bun. La final, plătește totul cu bani gheață și pleacă mulțumită spre casă.

Vocabolario: se oprește = si ferma · i se pare = le sembra · așa că = così, quindi · acceptă = accetta · mulțumită = soddisfatta

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Ana merge la piață duminica. 2) Cumpără un kilogram de roșii. 3) Nu se târguiește la struguri.

1) Falso (sâmbăta) · 2) Vero · 3) Falso (se târguiește)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Quantità con "de"

Traduci: "un chilo di patate" e "una bottiglia d'acqua".

un kilogram de cartofi · o sticlă de apă

Esercizio 2 — Câțiva/câteva

Completa: "___ (alcune) roșii" e "___ (alcuni) castraveți".

câteva roșii · câțiva castraveți

Esercizio 3 — Cât costă / cât fac

Traduci: "Quanto costa questa cipolla?" e "Quanto fanno in totale?"

Cât costă ceapa asta? · Cât fac în total?

Esercizio 4 — Câți/câte

Completa: "___ (quanti) morcovi vreți?" / "___ (quante) lămâi ați cumpărat?"

Câți morcovi vreți? · Câte lămâi ați cumpărat?

Esercizio 5 — Vocabolario

Traduci: "l'aglio", "le melanzane", "l'uva".

usturoiul · vinetele · strugurii

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "roșii / de / kilogram / un / vă rog / îmi dați"

Îmi dați un kilogram de roșii, vă rog.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cât costă un kilogram de cartofi? — ___ (rispondi con un prezzo e un aggettivo sulla merce)

Doi lei kilogramul, sunt foarte proaspeți.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi in 4 frasi un piccolo dialogo al mercato in cui chiedi il prezzo, la quantità e provi a contrattare.

Esempio: Cât costă strugurii? Doisprezece lei kilogramul. E cam scump, îmi puteți face un preț mai bun? Bine, vă las la zece lei.

Ho completato la Settimana 17

Settimana 18La Restaurant

Obiettivo: ordinare al ristorante con cortesia, chiedere consigli e ingredienti, e pagare il conto.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: al ristorante, aggettivi legati al cibo, verbi del ristorante (28 parole)
3	Grammatica: "aș vrea" — la forma di cortesia per ordinare
4	Grammatica: chiedere consigli, ingredienti e segnalare allergie
5	18 frasi al ristorante
6	Due dialoghi (ordinare al ristorante / chiedere il conto e dividerlo) + lettura "O cină în oraș"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Al ristorante

Rumeno	Pronuncia	Italiano
meniul	me-ni-ul	il menù
nota de plată	no-ta de pla-tə	il conto
felul întâi / felul doi	fe-lul ɨn-tɨi	il primo / il secondo piatto
garnitura	gar-ni-tu-ra	il contorno
desertul	de-ser-tul	il dolce
aperitivul	a-pe-ri-ti-vul	l'antipasto
rezervarea	re-zer-va-rea	la prenotazione
masă pentru doi	ma-sə pen-tru doi	un tavolo per due
chelnerul / chelnerița	kel-ne-rul	il cameriere / la cameriera
bacșișul	bak-shi-shul	la mancia
notă separată	no-tə se-pa-ra-tə	conto separato

Aggettivi legati al cibo

Rumeno	Pronuncia	Italiano
picant / picantă	pi-kant	piccante
dulce	dul-tʃe	dolce
sărat / sărată	sə-rat	salato / salata
acru / acră	a-kru	aspro, acido / acida
fraged / fragedă	fra-dʒed	tenero / tenera (carne)
proaspăt / proaspătă	proas-pət	fresco / fresca
copt / coaptă	kopt	cotto al forno / maturo
la grătar	la grə-tar	alla griglia

Verbi del ristorante

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a rezerva	a re-zer-va	prenotare
a comanda	a ko-man-da	ordinare
a recomanda	a re-ko-man-da	raccomandare, consigliare
a servi	a ser-vi	servire
a aduce	a a-du-tʃe	portare
a aștepta	a ash-tep-ta	aspettare
a achita nota	a a-ki-ta no-ta	saldare il conto
a fi alergic la	a fi a-ler-dʒik la	essere allergico a

Giorno 3 · Grammatica

"Aș vrea" — la forma di cortesia per ordinare

Da "vreau" (voglio) ad "aș vrea" (vorrei)

Per ordinare con cortesia, come in italiano si preferisce "vorrei" a "voglio", in rumeno si usa il condizionale-ottativo di a vrea invece del presente:

	Condizionale-ottativo
eu	aș vrea
tu	ai vrea
el/ea	ar vrea
noi	am vrea
voi	ați vrea
ei/ele	ar vrea

Aș vrea o supă și o salată, vă rog. — Vorrei una zuppa e un'insalata, per favore.

Non è ancora il condizionale completo — questa è solo la forma "aș vrea", utilissima per ordinare e chiedere con garbo. Il condizionale-ottativo completo, con tutti i suoi usi, lo vedrai più avanti nel corso (Mese 10). Per ora, memorizzalo come un'espressione fissa di cortesia, proprio come faresti con "vorrei" in italiano.

Giorno 4 · Grammatica

Chiedere consigli, ingredienti e segnalare allergie

Espressioni utili al tavolo

Rumeno	Italiano
Ce ne recomandați?	Cosa ci consiglia?
Ce conține felul ăsta?	Cosa contiene questo piatto?
Sunt alergic/alergică la...	Sono allergico/a a...
Nu mănânc carne / pește.	Non mangio carne / pesce.

Sunt alergică la nuci, ce îmi recomandați? — Sono allergica alle noci, cosa mi consiglia?

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi al ristorante

Bună seara, aveți o masă pentru doi?Buonasera, avete un tavolo per due?
Da, aveți o rezervare?Sì, avete una prenotazione?
Ne puteți aduce meniul, vă rog?Può portarci il menù, per favore?
Ce ne recomandați astăzi?Cosa ci consiglia oggi?
Aș vrea o supă și un fel de mâncare la grătar.Vorrei una zuppa e un piatto alla griglia.
Ce conține garnitura?Cosa contiene il contorno?
Sunt alergic la lactate, ce îmi recomandați?Sono allergico ai latticini, cosa mi consiglia?
Carnea este foarte fragedă aici.La carne qui è molto tenera.
Sosul este cam picant, vă avertizez.Il sugo è un po' piccante, la avviso.
Am putea comanda și un desert?Potremmo ordinare anche un dolce?
Ne aduceți, vă rog, și niște pâine?Ci porta, per favore, anche del pane?
Totul a fost delicios, mulțumim.È stato tutto delizioso, grazie.
Am putea primi nota de plată?Potremmo avere il conto?
Plătiți împreună sau separat?Pagate insieme o separatamente?
Aș prefera o notă separată, vă rog.Preferirei un conto separato, per favore.
Se poate plăti cu cardul aici?Si può pagare con la carta qui?
Bineînțeles, o aduc imediat.Certamente, la porto subito.
Păstrați restul, e pentru dumneavoastră.Tenga il resto, è per lei.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Comanda (L'ordinazione)

CHELNER

Bună seara! Ați ales ce doriți să comandați?

Buonasera! Avete scelto cosa ordinare?

ANA

Aș vrea o supă de legume și un pui la grătar.

Vorrei una zuppa di verdure e un pollo alla griglia.

CHELNER

Bună alegere. Iar dumneavoastră?

Buona scelta. E lei?

MARCO

Sunt alergic la lactate. Ce îmi recomandați?

Sono allergico ai latticini. Cosa mi consiglia?

CHELNER

Peștele la grătar nu conține lactate. E foarte proaspăt.

Il pesce alla griglia non contiene latticini. È molto fresco.

MARCO

Perfect, aș vrea asta, vă rog.

Perfetto, vorrei quello, grazie.

Dialogo 2 — Nota de plată (Il conto)

ANA

Am putea primi nota de plată, vă rog?

Potremmo avere il conto, per favore?

CHELNERIȚĂ

Sigur. Plătiți împreună sau separat?

Certo. Pagate insieme o separatamente?

MARCO

Separat, vă rog. Eu plătesc cu cardul.

Separatamente, per favore. Io pago con la carta.

ANA

Iar eu plătesc cu bani gheață. Păstrați restul.

E io pago in contanti. Tenga il resto.

CHELNERIȚĂ

Mulțumesc mult! O seară frumoasă în continuare.

Grazie mille! Buona serata.

Lettura — O cină în oraș

O cină în oraș

Vineri seara, Ana și Marco au o rezervare la restaurantul lor preferat din centru. Chelnerul îi conduce la o masă lângă fereastră și le aduce meniul. Marco este alergic la lactate, așa că întreabă ce conține fiecare fel de mâncare, iar chelnerul îl ajută să aleagă. Ana comandă un fel de mâncare la grătar cu o garnitură de legume, iar Marco alege peștele, care nu conține lactate. La final, comandă și un desert dulce, pentru amândoi. Când vine nota de plată, decid să plătească separat, fiecare cu metoda lui preferată.

Vocabolario: îi conduce = li accompagna · așa că = così, quindi · îl ajută = lo aiuta · pentru amândoi = per entrambi

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Marco este alergic la pește. 2) Ana comandă un fel de mâncare la grătar. 3) Plătesc separat.

1) Falso (la lactate) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Aș vrea

Traduci con cortesia: "Vorremmo un tavolo per due."

Am vrea o masă pentru doi.

Esercizio 2 — Allergie e ingredienti

Traduci: "Sono allergica alle noci. Cosa contiene questo dolce?"

Sunt alergică la nuci. Ce conține desertul ăsta?

Esercizio 3 — Vocabolario

Traduci: "il conto", "la mancia", "il cameriere".

nota de plată · bacșișul · chelnerul

Esercizio 4 — Aggettivi del cibo

Completa: "Sosul este cam ___ (piccante), dar carnea e foarte ___ (tenera)."

Sosul este cam picant, dar carnea e foarte fragedă.

Esercizio 5 — Coniugazione di "aș vrea"

Completa con la persona giusta: "Noi ___ (vorremmo) o masă lângă fereastră."

Noi am vrea o masă lângă fereastră.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "de / nota / vă rog / plată / am putea / primi"

Am putea primi nota de plată, vă rog?

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce ne recomandați astăzi? — ___ (rispondi consigliando un piatto e descrivendone una qualità)

Vă recomand peștele la grătar, este foarte proaspăt astăzi.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi in 5 frasi un'ordinazione al ristorante, includendo "aș vrea", una domanda su un ingrediente e la richiesta del conto.

Esempio: Aș vrea o supă și un fel de mâncare la grătar. Ce conține garnitura? Sunt alergic la lactate. Totul a fost delicios. Am putea primi nota de plată?

Ho completato la Settimana 18

Settimana 19Primii Pași Ai Perfectului Compus

Obiettivo: formare e usare il passato prossimo rumeno (perfectul compus) per raccontare cosa hai comprato o mangiato.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: espressioni di tempo al passato, participi passati comuni (24 parole)
3	Grammatica: formazione del perfectul compus con i verbi in -a (avea + participio)
4	Grammatica: participi in -i, negazione, e i participi irregolari più comuni
5	18 frasi al passato
6	Due dialoghi (raccontare la spesa di ieri / raccontare una cena) + lettura "Ce am făcut ieri"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Espressioni di tempo al passato

Rumeno	Pronuncia	Italiano
ieri	ieri	ieri
alaltăieri	a-lal-tə-ieri	l'altro ieri
săptămâna trecută	səp-tə-mɨ-na tre-ku-tə	la settimana scorsa
luna trecută	lu-na tre-ku-tə	il mese scorso
acum două zile	a-kum do-uə zi-le	due giorni fa
deja	de-zha	già
încă	ɨn-kə	ancora
de curând	de ku-rɨnd	di recente

Participi passati comuni

Verbo	Participio	Italiano
a cumpăra	cumpărat	comprato
a mânca	mâncat	mangiato
a plăti	plătit	pagato
a comanda	comandat	ordinato
a găti	gătit	cucinato
a vorbi	vorbit	parlato
a merge	mers	andato
a bea	băut	bevuto
a vedea	văzut	visto
a lua	luat	preso
a face	făcut	fatto
a spune	spus	detto

Giorno 3 · Grammatica

Il perfectul compus: avea + participio (verbi in -a)

Due parole, come in italiano

Il rumeno forma il passato prossimo esattamente come l'italiano: un ausiliare più un participio passato. L'ausiliare è "a avea" (avere), ma attenzione — al perfectul compus ha delle forme brevi, leggermente diverse dal presente pieno di "avere":

	Ausiliare (perfectul compus)
eu	am
tu	ai
el/ea	a
noi	am
voi	ați
ei/ele	au

Am cumpărat roșii la piață. — Ho comprato pomodori al mercato.
El a mâncat la restaurant. — Lui ha mangiato al ristorante.

Attenzione alla terza persona singolare — a differenza del presente di "a avea" (el/ea are = lui/lei ha), al perfectul compus la terza persona singolare usa a, non "are": el a cumpărat (lui ha comprato), non "el are cumpărat". È l'errore più comune per chi parte dall'italiano — tienilo d'occhio.

Il participio dei verbi in -a

Per i verbi che finiscono in -a all'infinito (il gruppo più numeroso, come "a cumpăra", "a mânca", "a găti"), il participio si forma togliendo -a e aggiungendo -at:

Infinito	Participio
a cumpăra	cumpărat
a mânca	mâncat
a găti	gătit (eccezione: appartiene al gruppo -i)
a comanda	comandat
a lucra	lucrat

Giorno 4 · Grammatica

Participi in -i, negazione, e le forme irregolari da imparare

Il participio dei verbi in -i

Per i verbi che finiscono in -i all'infinito (come "a vorbi", "a plăti", "a găti"), il participio si forma togliendo -i e aggiungendo -it:

Infinito	Participio
a vorbi	vorbit
a plăti	plătit
a găti	gătit

La negazione: nu am + participio

Per negare, "nu" si mette prima dell'ausiliare, non prima del participio: Nu am mâncat încă. — Non ho ancora mangiato. Ea nu a plătit nota. — Lei non ha pagato il conto.

Un piccolo gruppo di participi irregolari da imparare a memoria — alcuni verbi molto comuni (che appartengono ad altri gruppi, come i verbi in -e e in -ea) hanno participi che non seguono queste due regole: mers (da a merge), băut (da a bea), văzut (da a vedea), făcut (da a face), spus (da a spune). Per ora impara questi cinque come vocabolario; la lista completa dei participi irregolari arriverà nel Mese 06, insieme al resto del perfectul compus.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi al passato

Ce ai făcut ieri?Cosa hai fatto ieri?
Am fost la piață și am cumpărat legume.Sono stato al mercato e ho comprato verdure.
Am cumpărat un kilogram de roșii și câțiva castraveți.Ho comprato un chilo di pomodori e qualche cetriolo.
Cât ai plătit pentru toate?Quanto hai pagato per tutto?
Am plătit doar cincisprezece lei.Ho pagato solo quindici lei.
Aseară am mâncat la un restaurant nou.Ieri sera ho mangiato in un nuovo ristorante.
Ce ai comandat?Cosa hai ordinato?
Am comandat pește la grătar și o salată.Ho ordinato pesce alla griglia e un'insalata.
Ai băut și ceva de vin?Hai anche bevuto un po' di vino?
Nu, am băut doar apă.No, ho bevuto solo acqua.
Am văzut un meniu foarte interesant acolo.Ho visto un menù molto interessante lì.
Cine a gătit cina săptămâna trecută?Chi ha cucinato la cena la settimana scorsa?
Eu am gătit luni, iar el a gătit marți.Io ho cucinato lunedì, e lui ha cucinato martedì.
Nu am mâncat încă astăzi.Non ho ancora mangiato oggi.
Am mers deja de două ori la piața asta.Sono già andato due volte a questo mercato.
Ați plătit deja nota de plată?Avete già pagato il conto?
Nu încă, o plătim acum.Non ancora, la paghiamo adesso.
Ce ați spus vânzătorului la piață?Cosa avete detto al venditore al mercato?

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Ce ai cumpărat ieri? (Cosa hai comprato ieri?)

MARCO

Ai fost la piață ieri?

Sei andata al mercato ieri?

ANA

Da, am mers dimineața devreme. Am cumpărat roșii, castraveți și câteva lămâi.

Sì, ci sono andata la mattina presto. Ho comprato pomodori, cetrioli e qualche limone.

MARCO

Cât ai plătit pentru toate?

Quanto hai pagato per tutto?

ANA

Am plătit doar douăzeci de lei, m-am și târguit puțin.

Ho pagato solo venti lei, ho anche contrattato un po'.

MARCO

Bravo! Eu nu am mers încă la piața asta.

Bravo! Io non sono ancora andato a questo mercato.

Dialogo 2 — Cina de aseară (La cena di ieri sera)

ANA

Unde ai mâncat aseară?

Dove hai mangiato ieri sera?

MARCO

Am mers la restaurantul de lângă birou. Am comandat pește la grătar.

Sono andato al ristorante vicino all'ufficio. Ho ordinato pesce alla griglia.

ANA

A fost bun?

Era buono?

MARCO

Foarte bun, și foarte proaspăt. Am băut și un pahar de vin.

Molto buono, e molto fresco. Ho anche bevuto un bicchiere di vino.

ANA

Ați plătit mult?

Avete pagato molto?

MARCO

Nu foarte mult, prețurile au fost destul de bune.

Non moltissimo, i prezzi erano abbastanza buoni.

Lettura — Ce am făcut ieri

Ce am făcut ieri

Ieri am avut o zi plină. Dimineața am mers la piață și am cumpărat legume proaspete: roșii, castraveți și o ceapă mare. Vânzătorul mi-a făcut un preț bun, așa că am plătit mai puțin decât credeam. La prânz am gătit o supă de legume acasă, cu tot ce am cumpărat. Seara, am ieșit cu un prieten la un restaurant nou din centru. Am comandat pește la grătar, iar el a comandat carne. Am băut un pahar de vin și am vorbit mult despre muncă. Nu am mâncat desert, pentru că am fost deja plini. La final, am plătit fiecare partea lui, și am ajuns acasă mulțumit de toată ziua.

Vocabolario: mi-a făcut = mi ha fatto · credeam = pensavo · am ieșit = sono uscito · plini = sazi · fiecare partea lui = ciascuno la sua parte

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) A mers la piață seara. 2) A gătit o supă la prânz. 3) Au mâncat un desert la restaurant.

1) Falso (dimineața) · 2) Vero · 3) Falso (nu au mâncat)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Ausiliare del perfectul compus

Completa: "Ea ___ (aus.) cumpărat roșii, iar noi ___ (aus.) mâncat la restaurant."

Ea a cumpărat roșii, iar noi am mâncat la restaurant.

Esercizio 2 — Participi in -at

Forma il participio di "a comanda" e "a lucra".

comandat · lucrat

Esercizio 3 — Negazione

Traduci: "Non ho ancora pagato il conto."

Nu am plătit încă nota de plată.

Esercizio 4 — Participi irregolari

Traduci: "sono andato", "ho bevuto", "ho visto".

am mers · am băut · am văzut

Esercizio 5 — Terza persona singolare

Traduci correttamente: "Lui ha mangiato al ristorante ieri sera." (occhio all'ausiliare!)

El a mâncat la restaurant aseară.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "piață / mers / am / ieri / la"

Am mers la piață ieri.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce ai făcut ieri? — ___ (rispondi con due azioni al perfectul compus)

Am mers la piață și am cumpărat legume proaspete.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 5 frasi cosa hai fatto ieri, usando almeno tre verbi diversi al perfectul compus (regolari e irregolari).

Esempio: Ieri am mers la piață și am cumpărat legume. La prânz am gătit o supă. Seara am mâncat la restaurant și am băut un pahar de vin. Am plătit nota, iar apoi am mers acasă.

Ho completato la Settimana 19

Settimana 20Ripasso: La Piață, La Restaurant, La Trecut

Obiettivo: consolidare quantità, cortesia e perfectul compus insieme, raccontando spese e cene passate.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: pagamento e denaro, numeri grandi da 100 in su (24 parole)
3	Grammatica: comparativi applicati ai prezzi e ripasso mirato del perfectul compus
4	Grammatica: ripasso integrato — quantità, cortesia e perfectul compus insieme
5	18 frasi miste
6	Due dialoghi (raccontare la spesa della settimana / raccontare una cena speciale) + lettura "O zi obișnuită: piața și cina"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + conversazione finale + verifica del mese

Giorno 1–2 · Vocabolario

Pagamento e denaro

Rumeno	Pronuncia	Italiano
bani gheață	bani gea-tsə	contanti
cardul	kar-dul	la carta
a plăti cu cardul	a plə-ti ku kar-dul	pagare con carta
restul	res-tul	il resto
chitanța / bonul fiscal	ki-tan-tsa	lo scontrino
o reducere	o re-du-tʃe-re	uno sconto

Numeri grandi: da 100 in su

Rumeno	Pronuncia	Italiano
o sută	o su-tə	cento
două sute	do-uə su-te	duecento
cinci sute	tʃintʃ su-te	cinquecento
o mie	o mi-e	mille
două mii	do-uə mii	duemila
un milion	un mi-li-on	un milione

Giorno 3 · Grammatica

I comparativi applicati ai prezzi, e ripasso del perfectul compus

Confrontare i prezzi con gli strumenti del Mese 04

I comparativi visti nel mese scorso tornano utilissimi al mercato e al ristorante: mai ieftin decât (più economico di), mai scump decât (più caro di), la fel de scump ca (caro quanto).

Roșiile de aici sunt mai ieftine decât la celălalt vânzător. — I pomodori qui sono più economici che dall'altro venditore.

Ripasso rapido — ricorda: l'ausiliare del perfectul compus è "am / ai / a / am / ați / au", e va sempre prima del participio, mai dopo. La negazione "nu" va prima dell'ausiliare: nu am plătit, non "am nu plătit".

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese

Le tre strutture del mese, insieme

Ieri am cumpărat un kilogram de roșii, care au fost mai ieftine decât săptămâna trecută. — Ieri ho comprato un chilo di pomodori, che sono stati più economici della settimana scorsa. (perfectul compus + quantità + comparativo)

Aș vrea nota de plată, vă rog — am mâncat foarte bine astă-seară. — Vorrei il conto, per favore — ho mangiato molto bene stasera. (cortesia + perfectul compus)

Am plătit cu cardul și am primit o reducere de zece lei. — Ho pagato con la carta e ho ricevuto uno sconto di dieci lei. (perfectul compus + pagamento)

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi miste

Am făcut cumpărături toată dimineața.Ho fatto la spesa tutta la mattina.
Roșiile de aici sunt mai ieftine decât acolo.I pomodori qui sono più economici che lì.
Am plătit în total o sută de lei.Ho pagato in totale cento lei.
Am primit o reducere frumoasă la struguri.Ho ricevuto un bello sconto sull'uva.
Ați plătit cu cardul sau cu bani gheață?Avete pagato con carta o in contanti?
Am plătit cu cardul, e mai simplu așa.Ho pagato con carta, è più semplice così.
Nu am cerut chitanța, dar cred că am nevoie de ea.Non ho chiesto lo scontrino, ma credo mi serva.
Aș vrea o masă pentru patru persoane.Vorrei un tavolo per quattro persone.
Am comandat deja, mulțumim.Abbiamo già ordinato, grazie.
Cina de aseară a fost la fel de bună ca ultima dată.La cena di ieri sera è stata buona quanto l'ultima volta.
Am cheltuit mai mult decât credeam luna asta.Ho speso più di quanto pensassi questo mese.
Prețurile la piață au crescut puțin.I prezzi al mercato sono aumentati un po'.
Am găsit un restaurant nou și mai ieftin.Ho trovato un ristorante nuovo e più economico.
Câte lei ai cheltuit în total săptămâna asta?Quanti lei hai speso in totale questa settimana?
Am cheltuit aproape două sute de lei.Ho speso quasi duecento lei.
Am mâncat mai bine decât acasă.Ho mangiato meglio che a casa.
Data viitoare aș vrea să mă târguiesc mai mult.La prossima volta vorrei contrattare di più.
A fost o zi bună, atât la piață cât și la restaurant.È stata una buona giornata, sia al mercato che al ristorante.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Cheltuielile săptămânii (Le spese della settimana)

ANA

Câți bani ai cheltuit săptămâna asta la piață?

Quanti soldi hai speso questa settimana al mercato?

MARCO

Am cheltuit aproape o sută de lei, dar am cumpărat multe legume.

Ho speso quasi cento lei, ma ho comprato molte verdure.

ANA

Ai plătit cu cardul sau cu bani gheață?

Hai pagato con la carta o in contanti?

MARCO

Cu bani gheață, și am primit și o reducere pentru că am cumpărat mult.

In contanti, e ho anche ricevuto uno sconto perché ho comprato tanto.

ANA

Bine făcut! Prețurile de acolo sunt mai bune decât la supermarket.

Ben fatto! I prezzi lì sono migliori che al supermercato.

Dialogo 2 — O cină de sărbătoare (Una cena speciale)

MARCO

Cum a fost cina de aniversare de aseară?

Com'è stata la cena di compleanno di ieri sera?

ANA

Excelentă! Am rezervat o masă la restaurantul nostru preferat.

Eccellente! Abbiamo prenotato un tavolo al nostro ristorante preferito.

MARCO

Ce ați comandat?

Cosa avete ordinato?

ANA

Am comandat pește, carne la grătar și un desert pentru toți.

Abbiamo ordinato pesce, carne alla griglia e un dolce per tutti.

MARCO

Cât ați plătit în total?

Quanto avete pagato in totale?

ANA

Cam trei sute de lei, dar a meritat fiecare leu.

Circa trecento lei, ma è valsa ogni leu.

Lettura — O zi obișnuită: piața și cina

O zi obișnuită: piața și cina

Sâmbăta trecută am avut o zi tipică pentru mine. Dimineața am mers la piață, unde am cumpărat un kilogram de roșii, câțiva castraveți și o pungă de cartofi. Prețurile au fost mai bune decât săptămâna trecută, așa că am cheltuit doar treizeci de lei. Am plătit cu bani gheață și am cerut chitanța, ca de obicei. Seara, am ieșit cu familia la un restaurant nou din oraș. Am rezervat o masă cu o zi înainte. Chelnerul ne-a recomandat peștele, care a fost la fel de proaspăt ca legumele de la piață. Am comandat, am mâncat bine, și la final am plătit cu cardul, fiecare partea lui. A fost o zi simplă, dar completă — cu gustul pieței dimineața și confortul unui restaurant seara.

Vocabolario: ca de obicei = come al solito · ne-a recomandat = ci ha consigliato · fiecare partea lui = ciascuno la sua parte · completă = completa

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) A cheltuit mai mult decât săptămâna trecută la piață. 2) A rezervat o masă cu o zi înainte. 3) A plătit cina cu bani gheață.

1) Falso (mai puțin) · 2) Vero · 3) Falso (cu cardul)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Comparativi sui prezzi

Traduci: "Questo ristorante è più economico di quello di ieri."

Restaurantul ăsta este mai ieftin decât cel de ieri.

Esercizio 2 — Numeri grandi

Scrivi in lettere: 200, 1000.

două sute · o mie

Esercizio 3 — Perfectul compus + quantità

Traduci: "Ho comprato mezzo chilo di uva ieri."

Am cumpărat jumătate de kilogram de struguri ieri.

Esercizio 4 — Vocabolario pagamento

Traduci: "il resto", "lo scontrino", "uno sconto".

restul · chitanța · o reducere

Esercizio 5 — Cortesia + perfectul compus

Traduci: "Vorremmo il conto, per favore — abbiamo mangiato benissimo."

Am vrea nota de plată, vă rog — am mâncat foarte bine.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "decât / ieftine / mai / sunt / roșiile / acolo"

Roșiile sunt mai ieftine decât acolo.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cât ai cheltuit la piață azi? — ___ (rispondi con una cifra e cosa hai comprato)

Am cheltuit cincizeci de lei pe legume și fructe proaspete.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 6 frasi una giornata tra mercato e ristorante, usando perfectul compus, almeno un comparativo e "aș vrea".

Esempio: Dimineața am mers la piață și am cumpărat legume mai ieftine decât săptămâna trecută. Am plătit cu bani gheață. Seara aș vrea să mergem la restaurant. Am rezervat deja o masă. Am comandat pește și am băut vin. A fost o zi foarte bună.

Ho completato la Settimana 20

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "O zi la piață și la restaurant" (Un giorno al mercato e al ristorante)

Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Al mercato, chiedi il prezzo di due prodotti diversi e prova a contrattare, usando "cât costă" e un'espressione di quantità con "de".
Racconta al passato (perfectul compus) cosa hai comprato e quanto hai pagato.
Al ristorante, ordina con cortesia usando "aș vrea" e chiedi un'informazione su un ingrediente o un'allergia.
Confronta due piatti o due prezzi con un comparativo del Mese 04.
Chiedi il conto, specifica come vuoi pagare, e racconta al passato com'è andata la serata.

Verifica del Mese 05

Prima di passare al Mese 06, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Usare le espressioni di quantità con "de"(un kilogram de roșii, o sticlă de apă) e l'accordo di câțiva/câteva
☐ Chiedere il prezzocon cât costă / cât fac, e usare câți/câte per chiedere la quantità
☐ Ordinare con cortesiausando "aș vrea" al posto di "vreau"
☐ Chiedere ingredienti e segnalare allergieal ristorante, con le espressioni del mese
☐ Formare il perfectul compuscon l'ausiliare am/ai/a/am/ați/au + participio, per i verbi in -a e in -i
☐ Riconoscere i cinque participi irregolari del mese(mers, băut, văzut, făcut, spus)
☐ Negare al perfectul compusmettendo "nu" prima dell'ausiliare (nu am plătit)
☐ Raccontare una spesa o una cena passatacombinando quantità, comparativi e perfectul compus in un breve racconto

Mese 06 · Livello A2

Povestind
Trecutul

Il sesto mese completa il quadro del passato: dopo i primi passi del Mese 05, imparerai a formare il perfectul compus per tutti i gruppi di verbi rimasti — quelli in -ea, in -e e in -î — oltre ai verbi riflessivi e ai pochi participi davvero irregolari da imparare a memoria. Userai tutto questo per raccontare viaggi, esperienze personali e piccole storie più lunghe, con i connettori che le tengono insieme. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 21Restul Perfectului Compus

Obiettivo: completare la formazione del perfectul compus per i verbi in -ea, -e e -î, e imparare i verbi riflessivi al passato.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: verbi riflessivi comuni, participi dei verbi in -ea, -e e -î (21 parole)
3	Grammatica: il participio dei verbi in -ea e in -e (regola in -ut, e il sottogruppo in -s)
4	Grammatica: il participio dei verbi in -î, e il perfectul compus dei verbi riflessivi
5	18 frasi sulla routine e le piccole storie quotidiane
6	Due dialoghi (mattina agitata / notizie da un amico) + lettura "O dimineață obișnuită"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Verbi riflessivi comuni

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a se trezi	a se tre-zi	svegliarsi
a se culca	a se kul-ka	coricarsi, andare a letto
a se spăla	a se spə-la	lavarsi
a se opri	a se o-pri	fermarsi
a se distra	a se dis-tra	divertirsi
a se odihni	a se o-dih-ni	riposarsi
a se plimba	a se plim-ba	passeggiare, fare una passeggiata
a se grăbi	a se grə-bi	affrettarsi
a se simți	a se sim-tsi	sentirsi

Participi: verbi in -ea, -e e -î

Verbo	Participio	Italiano
a putea	putut	potuto
a plăcea	plăcut	piaciuto
a cădea	căzut	caduto
a vinde	vândut	venduto
a cere	cerut	chiesto
a crede	crezut	creduto
a pierde	pierdut	perso
a scrie	scris	scritto
a deschide	deschis	aperto
a închide	închis	chiuso
a ajunge	ajuns	arrivato
a coborî	coborât	sceso
a hotărî	hotărât	deciso

Giorno 3 · Grammatica

Il participio dei verbi in -ea e in -e

Verbi in -ea → participio in -ut

I verbi che finiscono in -ea all'infinito formano il participio togliendo -ea e aggiungendo -ut. A questo gruppo appartengono anche "a avea" (avut) e "a vedea" (văzut), che già conosci dal Mese 05:

Infinito	Participio
a putea	putut
a plăcea	plăcut
a cădea	căzut
a avea (ripasso)	avut

Verbi in -e → participio in -ut

Il gruppo più numeroso dei verbi in -e segue la stessa regola: si toglie -e e si aggiunge -ut.

Infinito	Participio
a vinde	vândut
a cere	cerut
a crede	crezut
a pierde	pierdut

Am vândut mașina veche. — Ho venduto la vecchia macchina.
Nu am crezut povestea lui. — Non ho creduto alla sua storia.

Un piccolo sottogruppo di verbi in -e ha il participio in -s, non in -ut — lo hai già incontrato con "a merge" (mers) e "a spune" (spus) nel Mese 05. Fanno parte dello stesso sottogruppo anche a scrie → scris, a deschide → deschis, a închide → închis e a ajunge → ajuns. Non c'è modo di prevedere quali verbi in -e scelgano -ut e quali -s: vanno imparati caso per caso, ma sono un gruppo ristretto e ricorrente.

Giorno 4 · Grammatica

Il participio dei verbi in -î, e il perfectul compus dei verbi riflessivi

Verbi in -î → participio in -ât

Un piccolo gruppo di verbi termina all'infinito in -î (invece di -i): il participio si forma togliendo -î e aggiungendo -ât.

Infinito	Participio
a coborî	coborât
a hotărî	hotărât

Am coborât la stația următoare. — Sono sceso alla fermata successiva.

Il perfectul compus dei verbi riflessivi

Per i verbi riflessivi (come "a se trezi"), il pronome riflessivo si fonde con l'ausiliare in un'unica parola con l'apostrofo, e il tutto precede il participio:

	Pronome + ausiliare	Perfectul compus
eu	mă + am → m-am	m-am trezit
tu	te + ai → te-ai	te-ai trezit
el/ea	se + a → s-a	s-a trezit
noi	ne + am → ne-am	ne-am trezit
voi	vă + ați → v-ați	v-ați trezit
ei/ele	se + au → s-au	s-au trezit

M-am trezit la ora șapte. — Mi sono svegliato/a alle sette.
Ne-am plimbat prin parc. — Abbiamo passeggiato nel parco.

La negazione va prima del pronome fuso — "nu" si mette prima dell'intero blocco pronome+ausiliare, non in mezzo: Nu m-am trezit devreme. (Non mi sono svegliato/a presto), non "m-am nu trezit". Vale per tutte le persone: nu s-a odihnit, nu ne-am grăbit.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi sulla routine e le piccole storie quotidiane

M-am trezit foarte devreme azi.Mi sono svegliato/a molto presto oggi.
Ne-am plimbat prin parc toată după-amiaza.Abbiamo passeggiato nel parco tutto il pomeriggio.
Ai citit cartea aceea?Hai letto quel libro?
Am scris un mesaj lung.Ho scritto un messaggio lungo.
Ea a deschis fereastra.Lei ha aperto la finestra.
Am închis ușa cu grijă.Ho chiuso la porta con attenzione.
Trenul a ajuns cu întârziere.Il treno è arrivato in ritardo.
Am coborât la stația următoare.Sono sceso/a alla fermata successiva.
Nu am hotărât încă.Non ho ancora deciso.
Mi-a plăcut foarte mult filmul.Mi è piaciuto molto il film.
A căzut pe stradă, dar nu s-a lovit.È caduto/a per strada, ma non si è fatto/a male.
Am pierdut autobuzul de dimineață.Ho perso l'autobus del mattino.
Ce ai cerut la cină?Cosa hai chiesto/ordinato a cena?
Nu am crezut o clipă povestea lui.Non ho creduto per un attimo alla sua storia.
Ne-am distrat foarte bine la petrecere.Ci siamo divertiti/e molto alla festa.
Te-ai odihnit destul?Ti sei riposato/a abbastanza?
S-a grăbit să ajungă la timp.Si è affrettato/a ad arrivare in tempo.
Cum te-ai simțit după călătorie?Come ti sei sentito/a dopo il viaggio?

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Dimineața agitată (La mattina agitata)

ANA

Te-ai trezit devreme azi?

Ti sei svegliato presto oggi?

MARCO

Da, m-am trezit la șase, dar m-am grăbit toată dimineața.

Sì, mi sono svegliato alle sei, ma mi sono affrettato tutta la mattina.

ANA

De ce te-ai grăbit atât?

Perché ti sei affrettato così tanto?

MARCO

Am pierdut primul autobuz și am ajuns cu întârziere la birou.

Ho perso il primo autobus e sono arrivato in ritardo in ufficio.

ANA

Măcar te-ai odihnit bine la noapte?

Almeno ti sei riposato bene stanotte?

MARCO

Nu chiar, m-am culcat foarte târziu.

Non proprio, sono andato a letto molto tardi.

Dialogo 2 — Vești de la un prieten (Notizie da un amico)

ANA

Am scris un mesaj lung despre weekend. L-ai citit?

Ho scritto un messaggio lungo sul weekend. L'hai letto?

MARCO

Da, l-am citit acum un sfert de oră. Mi-a plăcut foarte mult povestea ta.

Sì, l'ho letto un quarto d'ora fa. Mi è piaciuta molto la tua storia.

ANA

Mă bucur! Am făcut și multe poze la munte.

Mi fa piacere! Ho fatto anche molte foto in montagna.

MARCO

Le-ai deschis pe toate? Vreau să le văd și eu.

Le hai aperte tutte? Voglio vederle anch'io.

ANA

Nu încă, dar ți le trimit diseară.

Non ancora, ma te le mando stasera.

Lettura — O dimineață obișnuită

O dimineață obișnuită

Astăzi m-am trezit mai târziu decât de obicei, pentru că am uitat să pun alarma. M-am grăbit toată dimineața: m-am spălat, m-am îmbrăcat repede și am băut o cafea în picioare. Am ieșit din casă și am mers pe jos până la stație, dar am pierdut autobuzul cu doar un minut. Nu m-am supărat prea tare — am așteptat zece minute și am luat următorul. La birou, am deschis calculatorul și am citit mesajele de peste noapte. Colegii mi-au spus că nu am pierdut nimic important. Seara m-am culcat devreme, ca să mă odihnesc bine pentru ziua următoare.

Vocabolario: am uitat = ho dimenticato · în picioare = in piedi · nu m-am supărat = non mi sono arrabbiato · de peste noapte = della notte, arrivati durante la notte

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) S-a trezit mai devreme decât de obicei. 2) A pierdut autobuzul. 3) S-a culcat devreme seara.

1) Falso (mai târziu) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Participi in -ut

Forma il participio di "a vinde", "a cere" e "a plăcea".

vândut · cerut · plăcut

Esercizio 2 — Il sottogruppo in -s

Traduci: "ho scritto", "ho aperto", "ho chiuso".

am scris · am deschis · am închis

Esercizio 3 — Verbi riflessivi al passato

Traduci: "Mi sono svegliato alle sette" e "Si sono divertiti molto."

M-am trezit la ora șapte. · S-au distrat foarte mult.

Esercizio 4 — Negazione con i riflessivi

Traduci: "Non ci siamo riposati abbastanza."

Nu ne-am odihnit destul.

Esercizio 5 — Verbi in -î

Traduci: "Non ho ancora deciso" e "Sono sceso alla fermata successiva."

Nu am hotărât încă. · Am coborât la stația următoare.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "devreme / m-am / azi / trezit"

M-am trezit devreme azi.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cum te-ai simțit după călătorie? — ___ (rispondi con una frase completa al perfectul compus)

M-am simțit foarte obosit, dar mulțumit.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 5 frasi la tua mattinata di oggi, usando almeno due verbi riflessivi e due participi in -ut o -s.

Esempio: M-am trezit la șapte. M-am spălat și m-am îmbrăcat repede. Am băut o cafea și am citit mesajele. Am pierdut autobuzul, dar nu m-am supărat. Am ajuns la timp la birou.

Ho completato la Settimana 21

Settimana 22Participii Cu Adevărat Neregulați

Obiettivo: imparare a memoria i pochi participi davvero irregolari, coniugare per intero "a fi" e "a avea" al passato, e fare domande sulle esperienze.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: i participi realmente irregolari, espressioni per fare domande sul passato (16 parole)
3	Grammatica: il perfectul compus di "a fi" e "a avea"
4	Grammatica: fare domande al passato con vreodată/niciodată e le risposte brevi
5	18 frasi per raccontare esperienze
6	Due dialoghi (un'intervista tra amici / mai stati in un posto) + lettura "Cea mai frumoasă amintire a mea"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Participi da imparare a memoria

Verbo	Participio	Italiano
a fi	fost	stato
a ști	știut	saputo
a rămâne	rămas	rimasto
a bea (ripasso)	băut	bevuto
a merge (ripasso)	mers	andato
a spune (ripasso)	spus	detto
a face (ripasso)	făcut	fatto

Domande ed espressioni sul passato

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Ai fost vreodată în...?	ai fost vre-o-da-tə ɨn	sei mai stato/a in...?
N-am fost niciodată	nam fost ni-tʃo-da-tə	non sono mai stato/a
Când ai fost ultima dată...?	kɨnd ai fost ul-ti-ma da-tə	quando sei stato/a l'ultima volta...?
Cât timp ai stat?	kɨt timp ai stat	quanto tempo sei rimasto/a?
Cu cine ai fost?	ku tʃi-ne ai fost	con chi sei stato/a?
De câte ori ai...?	de kɨ-te ori ai	quante volte hai...?
o dată / de două ori	o da-tə / de do-uə ori	una volta / due volte
niciodată în viață	ni-tʃo-da-tə ɨn vi-a-tsə	mai in vita mia

Giorno 3 · Grammatica

Il perfectul compus di "a fi" e "a avea"

"A fi" — essere stato

Oltre a fare da ausiliare per l'ausiliare stesso (a avea), "a fi" ha un proprio perfectul compus: significa "essere stato" e si usa moltissimo per raccontare i luoghi visitati.

	Perfectul compus
eu	am fost
tu	ai fost
el/ea	a fost
noi	am fost
voi	ați fost
ei/ele	au fost

Am fost în România anul trecut. — Sono stato/a in Romania l'anno scorso.
Nu am fost niciodată la Paris. — Non sono mai stato/a a Parigi.

"A avea" — avere avuto

Il participio di "a avea" è "avut" (segue in realtà la regola dei verbi in -ea del Giorno 3 della settimana scorsa: avea → avut).

	Perfectul compus
eu	am avut
tu	ai avut
el/ea	a avut
noi	am avut
voi	ați avut
ei/ele	au avut

Am avut o zi grea. — Ho avuto una giornata pesante.
N-am avut timp să sun. — Non ho avuto tempo di chiamare.

"A fost" ha due ruoli diversi da distinguere dal contesto — come participio di "a fi" (è stato/a: A fost la mare. — È stato/a al mare) e, nelle frasi con altri soggetti, come ausiliare vero e proprio non esiste — l'ausiliare resta sempre am/ai/a/am/ați/au, mai "a fost" usato come ausiliare per un altro verbo.

Giorno 4 · Grammatica

Fare domande al passato: vreodată, niciodată e le risposte brevi

Le domande sì/no non cambiano ordine delle parole

Come per il presente, per fare una domanda al perfectul compus basta l'intonazione (o il punto interrogativo scritto): non serve invertire soggetto e verbo. Si può aggiungere "oare" all'inizio per una sfumatura di dubbio, tipica del parlato:

Ai mâncat deja? — Hai già mangiato?
Oare a ajuns trenul? — Chissà se è arrivato il treno?

Vreodată e niciodată

Vreodată (mai, in senso di "in qualche occasione") si usa nelle domande e nelle frasi affermative dubitative; niciodată (mai, in senso negativo) richiede sempre "nu" prima dell'ausiliare — e spesso "nu" si contrae in n- davanti a un ausiliare che inizia per vocale:

Rumeno	Italiano
Ai fost vreodată în Spania?	Sei mai stato/a in Spagna?
N-am fost niciodată acolo.	Non sono mai stato/a lì.

Le risposte brevi seguono lo stesso schema del presente — Da, am fost. (Sì, ci sono stato/a) oppure Nu, n-am fost niciodată. (No, non ci sono mai stato/a): si ripete l'ausiliare della domanda, come in inglese, non un semplice "sì/no" isolato.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per raccontare esperienze

Ai fost vreodată în Italia?Sei mai stato/a in Italia?
Da, am fost de două ori.Sì, ci sono stato/a due volte.
N-am fost niciodată la munte iarna.Non sono mai stato/a in montagna d'inverno.
Când ai fost ultima dată la mare?Quando sei stato/a l'ultima volta al mare?
Am fost acum două veri.Ci sono stato/a due estati fa.
Cât timp ați stat acolo?Quanto tempo siete rimasti lì?
Am stat o săptămână întreagă.Siamo rimasti una settimana intera.
Cu cine ai fost în vacanță?Con chi sei stato/a in vacanza?
Am fost singur/singură.Sono stato/a da solo/a.
Ați avut vreme bună?Avete avuto bel tempo?
Am avut noroc, a fost soare toată săptămâna.Abbiamo avuto fortuna, c'è stato sole tutta la settimana.
Ai știut dinainte unde mergem?Sapevi già in anticipo dove andavamo?
Nu am știut până în ultima clipă.Non l'ho saputo fino all'ultimo momento.
Am rămas surprins de tot ce am văzut.Sono rimasto sorpreso da tutto quello che ho visto.
De câte ori ai fost în străinătate?Quante volte sei stato/a all'estero?
De multe ori, nici nu le mai țin minte.Molte volte, non le ricordo nemmeno più.
A fost cea mai frumoasă experiență a mea.È stata l'esperienza più bella della mia vita.
Niciodată în viață nu am mai văzut așa ceva.Non ho mai visto niente del genere in vita mia.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Un interviu între prieteni (Un'intervista tra amici)

ANA

Ai fost vreodată în Grecia?

Sei mai stato in Grecia?

MARCO

Da, am fost o dată, acum trei ani.

Sì, ci sono stato una volta, tre anni fa.

ANA

Cât timp ai stat, și cu cine ai fost?

Quanto tempo sei rimasto, e con chi sei stato?

MARCO

Am stat zece zile, cu familia mea. Am avut vreme perfectă.

Sono rimasto dieci giorni, con la mia famiglia. Abbiamo avuto tempo perfetto.

ANA

Eu n-am fost niciodată. A fost greu de organizat?

Io non ci sono mai stata. È stato difficile da organizzare?

MARCO

Deloc, am avut noroc și am găsit bilete ieftine.

Per niente, abbiamo avuto fortuna e abbiamo trovato biglietti economici.

Dialogo 2 — Nu am mai fost acolo (Non ci sono mai stato lì)

ANA

Ce ai făcut de ziua ta anul trecut?

Cosa hai fatto per il tuo compleanno l'anno scorso?

MARCO

Am rămas acasă, nu am avut chef de nimic special.

Sono rimasto a casa, non avevo voglia di niente di speciale.

ANA

Serios? Eu am fost la un concert extraordinar.

Davvero? Io sono stata a un concerto straordinario.

MARCO

N-am mai fost niciodată la un concert mare. Cum a fost?

Non sono mai stato a un concerto grande. Com'è stato?

ANA

A fost cea mai frumoasă experiență a mea din tot anul.

È stata l'esperienza più bella dell'intero anno per me.

Lettura — Cea mai frumoasă amintire a mea

Cea mai frumoasă amintire a mea

N-am știut niciodată cât de mult îmi place muntele, până anul trecut. Am fost pentru prima dată la munte iarna, cu doi prieteni. Am avut noroc cu vremea: a fost soare în fiecare zi, deși era foarte frig. Am rămas acolo o săptămână întreagă, într-o cabană mică fără internet. La început mi-a fost puțin greu fără telefon, dar apoi m-am obișnuit repede. Am mers pe jos ore întregi, am văzut peisaje pe care nu le-am mai văzut niciodată, și am dormit foarte bine în fiecare noapte. Când am plecat, am promis că mă întorc anul următor.

Vocabolario: amintire = ricordo · deși = anche se · m-am obișnuit = mi sono abituato · peisaje = paesaggi · am promis = ho promesso

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) A fost la munte vara. 2) A avut vreme bună. 3) A rămas o săptămână.

1) Falso (iarna) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il perfectul compus di "a fi"

Traduci: "Sono stato in Francia" e "Non siamo mai stati lì."

Am fost în Franța. · N-am fost niciodată acolo.

Esercizio 2 — Il perfectul compus di "a avea"

Traduci: "Ha avuto una bella sorpresa."

A avut o surpriză frumoasă.

Esercizio 3 — Participi irregolari

Traduci: "ho saputo", "è rimasto", "abbiamo bevuto".

am știut · a rămas · am băut

Esercizio 4 — Vreodată / niciodată

Completa: "Ai fost ___ (mai) în Anglia?" / "Nu am fost ___ (mai, negativo) acolo."

Ai fost vreodată în Anglia? · Nu am fost niciodată acolo.

Esercizio 5 — Risposte brevi

Rispondi affermativamente e negativamente a "Ai avut timp să citești?"

Da, am avut. · Nu, n-am avut.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "fost / niciodată / n-am / Spania / în"

N-am fost niciodată în Spania.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— De câte ori ai fost la mare anul acesta? — ___ (rispondi con una frase completa)

Am fost de trei ori, de fiecare dată cu familia.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 5 frasi la tua esperienza più bella, usando "a fi", "a avea" e almeno un participio irregolare del giorno 1–2.

Esempio: Cea mai frumoasă experiență a mea a fost o călătorie la munte. Am avut vreme perfectă toată săptămâna. N-am mai văzut niciodată peisaje atât de frumoase. Am rămas acolo șapte zile. Nu am știut că muntele îmi place atât de mult.

Ho completato la Settimana 22

Settimana 23Povestind O Călătorie

Obiettivo: vocabolario di viaggio e aeroporto, e raccontare al passato dove sei stato, come ci sei arrivato e quanto sei rimasto.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: aeroporto e mezzi di trasporto, alloggio e vacanza (21 parole)
3	Grammatica: le preposizioni di moto al passato — am fost la/în, am mers cu
4	Grammatica: esprimere durata e frequenza col perfectul compus
5	18 frasi di viaggio
6	Due dialoghi (organizzare un viaggio / il racconto al ritorno) + lettura "Vacanța la mare"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

In viaggio: aeroporto e mezzi di trasporto

Rumeno	Pronuncia	Italiano
călătoria	kə-lə-to-ri-a	il viaggio
aeroportul	a-e-ro-por-tul	l'aeroporto
avionul	a-vi-o-nul	l'aereo
zborul	zbo-rul	il volo
biletul	bi-le-tul	il biglietto
bagajul	ba-ga-zhul	il bagaglio
valiza	va-li-za	la valigia
pașaportul	pa-sha-por-tul	il passaporto
a zbura	a zbu-ra	volare
a decola	a de-ko-la	decollare
a ateriza	a a-te-ri-za	atterrare
a rezerva	a re-zer-va	prenotare

Alloggio e vacanza

Rumeno	Pronuncia	Italiano
hotelul	ho-te-lul	l'hotel
cazarea	ka-za-rea	l'alloggio
camera dublă	ka-me-ra du-blə	la camera doppia
camera simplă	ka-me-ra sim-plə	la camera singola
la mare	la ma-re	al mare
la munte	la mun-te	in montagna
în străinătate	ɨn strə-i-nə-ta-te	all'estero
concediul	kon-tʃe-di-ul	le ferie
vacanța	va-kan-tsa	la vacanza

Giorno 3 · Grammatica

Le preposizioni di moto al passato: am fost la/în, am mers cu

La vs în, applicate al passato

La distinzione che hai visto nel Mese 03 resta valida al perfectul compus: la per luoghi generici, eventi ed edifici puntuali; în per stati, regioni e spazi chiusi in cui "si entra".

Rumeno	Italiano
Am fost la mare.	Sono stato/a al mare.
Am fost la munte.	Sono stato/a in montagna.
Am fost în România.	Sono stato/a in Romania.
Am fost în străinătate.	Sono stato/a all'estero.

"Cu" + mezzo di trasporto

Per dire con quale mezzo hai viaggiato, si usa cu + il nome del mezzo, con l'articolo determinativo:

Am mers cu avionul. — Sono andato/a in aereo.
Am călătorit cu trenul. — Ho viaggiato in treno.
Am zburat cu o companie ieftină. — Ho volato con una compagnia economica.

"A merge cu" e "a călători cu" si usano quasi allo stesso modo — ma "a zbura cu" è specifico per l'aereo, mentre "a merge cu" e "a călători cu" vanno bene con qualsiasi mezzo: treno, macchina, autobus, nave.

Giorno 4 · Grammatica

Esprimere durata e frequenza col perfectul compus

La durata: am stat + periodo di tempo

Per dire quanto tempo sei rimasto in un posto, usa am stat (participio di "a sta") seguito direttamente dal periodo, senza preposizione:

Am stat trei zile la mare. — Sono rimasto/a tre giorni al mare.
Am stat o săptămână întreagă. — Sono rimasto/a una settimana intera.

La frequenza: de + numero + ori

Per dire quante volte hai fatto qualcosa, usa de + numero + ori (volte):

Rumeno	Italiano
o dată	una volta
de două ori	due volte
de trei ori	tre volte

Dove va "deja", "mai" e "încă" — avverbi brevi come mai si inseriscono tra ausiliare e participio (am mai fost = ci sono già stato un'altra volta); "deja" e "încă" invece si mettono più spesso dopo il participio: Am ajuns deja. (Sono già arrivato) e Nu am ajuns încă. (Non sono ancora arrivato).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi di viaggio

Am rezervat un bilet dus-întors.Ho prenotato un biglietto andata e ritorno.
Am ajuns la aeroport cu două ore înainte.Sono arrivato/a in aeroporto due ore prima.
Avionul a decolat cu întârziere.L'aereo è decollato in ritardo.
Am aterizat pe timp de furtună.Siamo atterrati durante un temporale.
Mi-am pierdut o valiză.Ho perso una valigia.
Am mers cu trenul până la graniță.Sono andato/a in treno fino al confine.
Am stat cinci zile la hotel.Sono rimasto/a cinque giorni in hotel.
Am rezervat o cameră dublă cu vedere la mare.Ho prenotato una camera doppia con vista mare.
Am fost la munte de două ori anul acesta.Sono stato/a in montagna due volte quest'anno.
Am luat concediu o săptămână întreagă.Ho preso ferie per una settimana intera.
Am mai fost în orașul acesta.Sono già stato/a in questa città un'altra volta.
Încă nu am despachetat valizele.Non ho ancora disfatto le valigie.
Am plătit deja cazarea online.Ho già pagato online l'alloggio.
Am uitat pașaportul acasă!Ho dimenticato il passaporto a casa!
Din fericire, am ajuns la timp la poartă.Per fortuna, sono arrivato/a in tempo al gate.
Am zburat cu o companie ieftină.Ho volato con una compagnia economica.
Ne-am cazat la un hotel mic din centru.Ci siamo sistemati in un piccolo hotel del centro.
A fost cea mai lungă călătorie a mea.È stato il mio viaggio più lungo.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Organizăm o călătorie (Organizziamo un viaggio)

ANA

Ai rezervat biletele de avion?

Hai prenotato i biglietti aerei?

MARCO

Da, am rezervat aseară. Am găsit un zbor ieftin.

Sì, ho prenotato ieri sera. Ho trovato un volo economico.

ANA

Perfect! Și cazarea, ai rezervat-o?

Perfetto! E l'alloggio, l'hai prenotato?

MARCO

Am rezervat o cameră dublă la un hotel mic, aproape de plajă.

Ho prenotato una camera doppia in un piccolo hotel, vicino alla spiaggia.

ANA

Cât timp am stat data trecută acolo?

Quanto tempo siamo rimasti l'ultima volta lì?

MARCO

Am stat doar patru zile. De data asta rămânem o săptămână întreagă.

Siamo rimasti solo quattro giorni. Questa volta restiamo una settimana intera.

Dialogo 2 — Povestea călătoriei (Il racconto del viaggio)

ANA

Cum a fost zborul?

Com'è stato il volo?

MARCO

Avionul a decolat cu o oră întârziere, dar am aterizat bine.

L'aereo è decollato con un'ora di ritardo, ma siamo atterrati bene.

ANA

Din fericire! Și hotelul, cum a fost?

Per fortuna! E l'hotel, com'è stato?

MARCO

Foarte curat, și camera a avut o priveliște frumoasă spre mare.

Molto pulito, e la camera aveva una bella vista sul mare.

ANA

Din păcate eu n-am mai putut veni. Ați mers și cu trenul undeva?

Purtroppo io non sono potuta venire. Siete andati anche in treno da qualche parte?

MARCO

Da, am mers cu trenul într-un oraș mic de lângă graniță.

Sì, siamo andati in treno in una piccola città vicino al confine.

Lettura — Vacanța la mare

Vacanța la mare

Anul acesta am fost în vacanță la mare, în Grecia. Am zburat cu o companie ieftină și am ajuns la aeroport cu două ore înainte, ca de obicei. Zborul a decolat la timp, iar avionul a aterizat fără nicio problemă. Am rezervat o cameră dublă la un hotel mic, la doar câteva minute de plajă. Am stat șapte zile în total. Din fericire, am avut vreme excelentă în fiecare zi. Ne-am plimbat mult pe plajă, am mâncat pește proaspăt și ne-am odihnit foarte bine. Singura problemă a fost la întoarcere: am uitat pașaportul în cameră, dar din fericire l-am găsit la timp. A fost una dintre cele mai frumoase vacanțe pe care le-am avut vreodată.

Vocabolario: ca de obicei = come al solito · la întoarcere = al ritorno · l-am găsit = l'ho trovato

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) A zburat cu o companie scumpă. 2) A stat o săptămână. 3) Nu a avut nicio problemă.

1) Falso (ieftină) · 2) Vero · 3) Falso (a uitat pașaportul)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — La vs în

Traduci: "Sono stato al mare" e "Sono stato in Spagna."

Am fost la mare. · Am fost în Spania.

Esercizio 2 — Cu + mezzo

Traduci: "Abbiamo viaggiato in treno."

Am călătorit cu trenul.

Esercizio 3 — Durata

Traduci: "Siamo rimasti cinque giorni al mare."

Am stat cinci zile la mare.

Esercizio 4 — Frequenza

Traduci: "Sono stato in montagna tre volte."

Am fost la munte de trei ori.

Esercizio 5 — Vocabolario di viaggio

Traduci: "il bagaglio", "il volo", "l'aeroporto".

bagajul · zborul · aeroportul

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "cu / am / trenul / graniță / mers / până la"

Am mers cu trenul până la graniță.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cum a fost zborul? — ___ (rispondi con due dettagli al perfectul compus)

A decolat la timp și am aterizat fără nicio problemă.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 6 frasi il tuo ultimo viaggio: dove sei stato, con che mezzo, quanto sei rimasto e com'è andata.

Esempio: Anul trecut am fost la munte. Am mers cu mașina, împreună cu doi prieteni. Am stat patru zile într-o cabană mică. Am avut vreme bună în fiecare zi. Ne-am plimbat mult și ne-am odihnit foarte bine. A fost o vacanță de neuitat.

Ho completato la Settimana 23

Settimana 24Ripasso: Trecutul, Călătoriile Și Experiențele

Obiettivo: raccontare un'esperienza personale usando i connettori temporali, e ripassare tutto il perfectul compus del mese.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: aggettivi per descrivere un'esperienza, connettori per raccontare (16 parole)
3	Grammatica: ripasso generale di tutti i gruppi del perfectul compus
4	Grammatica: ripasso integrato del mese — costruire un racconto
5	18 frasi miste
6	Due dialoghi (raccontare un imprevisto / la miglior esperienza dell'anno) + lettura "O poveste de călătorie"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Aggettivi per descrivere un'esperienza

Rumeno	Pronuncia	Italiano
emoționant	e-mo-tsio-nant	emozionante
de neuitat	de ne-ui-tat	indimenticabile
obositor	o-bo-si-tor	faticoso
plictisitor	plik-ti-si-tor	noioso
extraordinar	eks-tra-or-di-nar	straordinario
dezamăgitor	de-za-mə-dʒi-tor	deludente
amuzant	a-mu-zant	divertente
neașteptat	ne-ash-tep-tat	inaspettato

Connettori per raccontare una storia

Rumeno	Pronuncia	Italiano
mai întâi	mai ɨn-tɨi	prima di tutto
apoi / după aceea	a-poi / du-pə a-tʃe-a	poi / dopo
în cele din urmă	ɨn tʃe-le din ur-mə	alla fine
între timp	ɨn-tre timp	nel frattempo
dintr-o dată	din-tro da-tə	all'improvviso
la un moment dat	la un mo-ment dat	a un certo punto
din păcate	din pə-ka-te	purtroppo
din fericire	din fe-ri-tʃi-re	per fortuna

Giorno 3 · Grammatica

Ripasso generale: tutti i gruppi del perfectul compus

La regola in breve

A questo punto del corso conosci tutte le regole per formare il participio passato. Eccole riassunte in un'unica tabella:

Infinito termina in	Participio	Esempio
-a	-at	cumpăra → cumpărat
-i	-it	vorbi → vorbit
-î	-ât	coborî → coborât
-ea	-ut	plăcea → plăcut
-e	-ut (o, per un piccolo gruppo, -s)	vinde → vândut · scrie → scris
irregolari da imparare	—	fi → fost · ști → știut · rămâne → rămas · merge → mers · spune → spus · bea → băut

L'ausiliare resta sempre lo stesso, per ogni gruppo: am / ai / a / am / ați / au + participio. Per i verbi riflessivi, il pronome si fonde con l'ausiliare: m-am, te-ai, s-a, ne-am, v-ați, s-au.

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese: costruire un racconto

Mettere insieme perfectul compus e connettori

Una storia raccontata bene non è solo una sequenza di frasi al passato: i connettori del Giorno 1–2 aiutano a collegarle in un racconto fluido. Osserva come si combinano:

Mai întâi am rezervat biletele. — Prima di tutto abbiamo prenotato i biglietti.
Apoi am făcut bagajele. — Poi abbiamo fatto i bagagli.
La un moment dat, am pierdut zborul. — A un certo punto, abbiamo perso il volo.
Din fericire, am găsit un altul. — Per fortuna, ne abbiamo trovato un altro.
În cele din urmă, am ajuns cu bine. — Alla fine, siamo arrivati sani e salvi.

Un racconto completo usa più tipi di participi insieme — non limitarti a un solo gruppo: mescola verbi in -a, -i, riflessivi e qualche irregolare, proprio come faresti in italiano raccontando una giornata. È esattamente quello che ti chiederà la conversazione guidata di fine mese.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi miste

Mai întâi ne-am trezit devreme, apoi am plecat spre aeroport.Prima di tutto ci siamo svegliati presto, poi siamo partiti verso l'aeroporto.
Între timp, prietenii noștri au ajuns deja.Nel frattempo, i nostri amici sono già arrivati.
Dintr-o dată, a început să plouă.All'improvviso, ha iniziato a piovere.
Din păcate, am pierdut trenul.Purtroppo, abbiamo perso il treno.
Din fericire, am găsit rapid o soluție.Per fortuna, abbiamo trovato rapidamente una soluzione.
A fost o experiență cu adevărat emoționantă.È stata un'esperienza davvero emozionante.
N-am crezut că poate fi atât de obositor.Non pensavo potesse essere così faticoso.
A fost o zi de neuitat.È stata una giornata indimenticabile.
Filmul a fost cam plictisitor.Il film è stato piuttosto noioso.
La un moment dat, ne-am rătăcit.A un certo punto, ci siamo persi.
În cele din urmă, am găsit drumul înapoi.Alla fine, abbiamo trovato la strada del ritorno.
A fost o surpriză total neașteptată.È stata una sorpresa del tutto inaspettata.
Rezultatul a fost puțin dezamăgitor.Il risultato è stato un po' deludente.
Ne-am distrat de minune toată seara.Ci siamo divertiti alla grande tutta la sera.
A fost o poveste amuzantă, chiar dacă lungă.È stata una storia divertente, anche se lunga.
Apoi ne-am odihnit și am povestit toată noaptea.Poi ci siamo riposati e abbiamo raccontato storie tutta la notte.
A fost cea mai extraordinară vacanță de până acum.È stata la vacanza più straordinaria fino ad ora.
Nu am mai trăit niciodată așa ceva.Non ho mai vissuto niente del genere prima.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Un imprevist pe drum (Un imprevisto durante il viaggio)

ANA

Ați avut vreo problemă pe drum?

Avete avuto qualche problema durante il viaggio?

MARCO

Da, la un moment dat mașina s-a defectat.

Sì, a un certo punto la macchina si è rotta.

ANA

Ce ați făcut?

Cosa avete fatto?

MARCO

Din fericire, am găsit repede un mecanic. A reparat-o în două ore.

Per fortuna, abbiamo trovato rapidamente un meccanico. L'ha riparata in due ore.

ANA

A fost un moment stresant, presupun.

Immagino sia stato un momento stressante.

MARCO

Da, dar în cele din urmă a fost doar o poveste amuzantă de povestit acasă.

Sì, ma alla fine è stata solo una storia divertente da raccontare a casa.

Dialogo 2 — Cea mai bună experiență a anului (La miglior esperienza dell'anno)

ANA

Care a fost cea mai bună experiență a ta din acest an?

Qual è stata la tua esperienza migliore di quest'anno?

MARCO

Fără îndoială, călătoria la munte cu prietenii. A fost de neuitat.

Senza dubbio, il viaggio in montagna con gli amici. È stato indimenticabile.

ANA

Povestește-mi! Ce ați făcut mai întâi?

Raccontami! Cosa avete fatto per prima cosa?

MARCO

Mai întâi am mers pe jos câteva ore, apoi ne-am odihnit lângă un lac.

Prima abbiamo camminato per alcune ore, poi ci siamo riposati vicino a un lago.

ANA

Sună extraordinar. Eu n-am mai avut o vacanță atât de bună de mult timp.

Sembra straordinario. Io non facevo una vacanza così bella da molto tempo.

MARCO

Data viitoare, vino și tu cu noi!

La prossima volta, vieni anche tu con noi!

Lettura — O poveste de călătorie

O poveste de călătorie

Anul acesta am avut, în sfârșit, timp pentru o călătorie mai lungă. Mai întâi am hotărât destinația: am ales să mergem în străinătate, într-un oraș pe care nu l-am mai vizitat niciodată. Am rezervat biletele de avion cu o lună înainte și am făcut bagajele cu o zi înainte de plecare. Zborul a decolat la timp, dar între timp am aflat că hotelul rezervat era închis pentru renovare. Din fericire, recepția ne-a găsit rapid un alt hotel, la fel de bun. La un moment dat, în a treia zi, ne-am rătăcit prin oraș fără hartă, dar în cele din urmă am găsit drumul înapoi, râzând de toată situația. A fost o călătorie plină de mici probleme, dar și de momente extraordinare — genul de experiență de neuitat pe care o povestești ani întregi.

Vocabolario: în sfârșit = finalmente · am aflat = abbiamo scoperto · ne-am rătăcit = ci siamo persi · plină de = piena di

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Au ales o destinație deja vizitată. 2) Hotelul rezervat era închis. 3) Nu s-au rătăcit niciodată.

1) Falso (nevizitată) · 2) Vero · 3) Falso (s-au rătăcit)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Ripasso di tutti i gruppi

Forma il participio di "a coborî", "a vinde" e "a spune".

coborât · vândut · spus

Esercizio 2 — Connettori

Traduci: "Prima di tutto..., poi..., alla fine..."

Mai întâi..., apoi..., în cele din urmă...

Esercizio 3 — Aggettivi

Traduci: "indimenticabile", "deludente", "inaspettato".

de neuitat · dezamăgitor · neașteptat

Esercizio 4 — Verbi riflessivi + connettori

Traduci: "A un certo punto, ci siamo persi."

La un moment dat, ne-am rătăcit.

Esercizio 5 — Din fericire / din păcate

Completa con l'espressione giusta: "___, am pierdut zborul." (purtroppo) / "___, am găsit altul." (per fortuna)

Din păcate, am pierdut zborul. · Din fericire, am găsit altul.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "extraordinară / a fost / experiență / o"

A fost o experiență extraordinară.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Care a fost cea mai bună experiență a ta? — ___ (rispondi con due frasi complete)

A fost călătoria mea la mare din vara trecută. A fost de neuitat.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 7 frasi un'esperienza personale, usando almeno tre connettori del giorno 1–2 e verbi da tutti i gruppi del perfectul compus imparati questo mese.

Esempio: Mai întâi am rezervat un bilet de tren spre munte. Apoi ne-am trezit devreme și am plecat. Între timp a început să plouă, dar nu ne-am supărat. La un moment dat, am coborât din tren într-un sat mic și necunoscut. Din fericire, am găsit o cabană frumoasă. În cele din urmă, a fost o experiență de neuitat.

Ho completato la Settimana 24

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "Povestea unei călătorii" (Il racconto di un viaggio)

Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Racconta se sei mai stato in un posto particolare, usando "ai fost vreodată" e una risposta con "am fost" o "n-am fost niciodată".
Descrivi come ci sei arrivato (mezzo di trasporto) e quanto tempo sei rimasto, usando "am mers cu" e "am stat".
Racconta un piccolo imprevisto della giornata usando almeno un verbo riflessivo al passato (ad esempio "ne-am rătăcit" o "m-am grăbit").
Collega due o tre azioni con i connettori "mai întâi", "apoi" e "în cele din urmă".
Concludi descrivendo l'esperienza con un aggettivo del mese (emoționant, de neuitat, extraordinar…).

Verifica del Mese 06

Prima di passare al Mese 07, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Formare il participio dei verbi in -ea, -e e -î(plăcut, vândut, coborât), incluso il piccolo sottogruppo in -s (scris, deschis, ajuns)
☐ Coniugare i verbi riflessivi al perfectul compusfondendo pronome e ausiliare (m-am trezit, te-ai grăbit, s-au distrat)
☐ Riconoscere i participi davvero irregolari(fost, știut, rămas, mers, spus, băut) e coniugare per intero "a fi" e "a avea" al passato
☐ Fare domande sul passato con vreodată/niciodatăe rispondere brevemente ripetendo l'ausiliare
☐ Usare la vs în e cu + mezzo di trasporto al passato(am fost la mare, am fost în România, am mers cu trenul)
☐ Esprimere durata e frequenzacon "am stat" + periodo e "de + numero + ori"
☐ Collegare più frasi al passato con i connettori del mese(mai întâi, apoi, între timp, în cele din urmă, din fericire/din păcate)
☐ Raccontare un'esperienza personale o un viaggiocombinando tutti i gruppi del perfectul compus in un racconto coerente

Mese 07 · Livello A2→B1

Muncă
Și Studii

Il settimo mese segna il passaggio verso il livello B1 e ti porta nel mondo del lavoro e dello studio: come si dice che lavoro fai e come si descrive un ufficio, come si parla dei propri progetti con le due forme del futuro — quella scritta (voi lucra) e quella parlata (o să lucrez) — e come si scrive un'email formale impeccabile, dall'apertura alla firma. Nell'ultima settimana metterai insieme passato, presente e futuro per raccontare il tuo percorso e affrontare un colloquio di lavoro. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 25La Locul De Muncă

Obiettivo: dire che lavoro fai, descrivere il tuo posto di lavoro e il tuo orario, e cavartela il primo giorno in un nuovo ufficio.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: le professioni (maschile e femminile), il posto di lavoro (26 parole)
3	Grammatica: dire la propria professione senza articolo, e il femminile delle professioni
4	Grammatica: lucrez la / în / ca / de acasă, e l'orario con de la... până la...
5	18 frasi sul lavoro
6	Due dialoghi (che lavoro fai? / il primo giorno in ufficio) + lettura "Noul meu loc de muncă"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Le professioni

Rumeno	Pronuncia	Italiano
profesor / profesoară	pro-fe-sor / pro-fe-so-a-rə	insegnante, professore / professoressa
medic	me-dik	medico (anche per una donna)
inginer / ingineră	in-dʒi-ner / in-dʒi-ne-rə	ingegnere
avocat / avocată	a-vo-kat / a-vo-ka-tə	avvocato / avvocata
contabil / contabilă	kon-ta-bil / kon-ta-bi-lə	contabile
programator / programatoare	pro-gra-ma-tor / pro-gra-ma-to-a-re	programmatore / programmatrice
asistent medical / asistentă medicală	a-sis-tent me-di-kal / a-sis-ten-tə me-di-ka-lə	infermiere / infermiera
vânzător / vânzătoare	vɨn-zə-tor / vɨn-zə-to-a-re	commesso / commessa
bucătar / bucătăreasă	bu-kə-tar / bu-kə-tə-rea-sə	cuoco / cuoca
șofer / șoferiță	sho-fer / sho-fe-ri-tsə	autista
funcționar / funcționară	funk-tsio-nar / funk-tsio-na-rə	impiegato / impiegata
student / studentă	stu-dent / stu-den-tə	studente / studentessa
pensionar / pensionară	pen-sio-nar / pen-sio-na-rə	pensionato / pensionata
șomer / șomeră	sho-mer / sho-me-rə	disoccupato / disoccupata

Il posto di lavoro

Rumeno	Pronuncia	Italiano
loc de muncă	lok de mun-kə	posto di lavoro, impiego
birou	bi-rou	ufficio; scrivania
firmă	fir-mə	ditta, azienda
coleg / colegă	ko-leg / ko-le-gə	collega
șef / șefă	shef / she-fə	capo, responsabile
salariu	sa-la-riu	stipendio
ședință	she-din-tsə	riunione
program de lucru	pro-gram de lu-kru	orario di lavoro
concediu	kon-tʃe-diu	ferie, congedo
pauză de masă	pa-u-zə de ma-sə	pausa pranzo
a angaja	a an-ga-zha	assumere
a demisiona	a de-mi-sio-na	dimettersi, licenziarsi

Giorno 3 · Grammatica

Dire la propria professione: niente articolo, e il femminile

Sunt + professione, senza articolo

Come in italiano ("sono medico"), dopo il verbo a fi la professione si usa senza articolo. L'articolo indeterminativo torna solo quando aggiungi un aggettivo — esattamente come in italiano:

Senza aggettivo	Con aggettivo
Sunt profesor.	Sunt un profesor exigent.
Ea este avocată.	Ea este o avocată foarte bună.
El este medic.	El este un medic cunoscut.

Cu ce te ocupi? — Sunt inginer. — Di cosa ti occupi? — Sono ingegnere.

Il femminile delle professioni

La maggior parte delle professioni ha una forma femminile regolare. Le terminazioni più frequenti sono queste:

Maschile	Regola	Femminile
avocat, inginer, student	+ -ă	avocată, ingineră, studentă
vânzător, programator	-or → -oare	vânzătoare, programatoare
șofer	-er → -eriță	șoferiță
bucătar	-ar → -ăreasă	bucătăreasă

Attenzione a due casi: profesor → profesoară (non "profesoare") e medic, che resta uguale anche per una donna: Ea este medic. Nel parlato si sente anche "doctoriță".

Per chiedere a qualcuno che lavoro fa, la domanda più naturale è "Cu ce te ocupi?" — letteralmente "di cosa ti occupi?". Esiste anche Ce meserie ai? (che mestiere hai?), un po' più diretta. In registro formale diventano Cu ce vă ocupați? e Ce meserie aveți?.

Giorno 4 · Grammatica

Parlare del proprio lavoro: la, în, ca, e l'orario

Lucrez la / în / ca / de acasă

Il verbo a lucra (lavorare) si combina con preposizioni diverse a seconda di cosa vuoi dire:

Costruzione	Uso	Esempio
la + ente/azienda	per chi lavori	Lucrez la o bancă. / Lucrez la spital.
în / într-un + luogo	dove si trova il lavoro	Lucrez într-un birou în centru.
ca + professione	con che ruolo (senza articolo)	Lucrez ca programator.
de acasă	da casa	Lucrez de acasă vinerea.

Per il tipo di contratto: cu normă întreagă (a tempo pieno) e cu jumătate de normă (part-time, anche detto semplicemente "part-time").

L'orario: de la... până la...

Per dire "dalle... alle..." e "dal... al..." si usa de la ... până la ..., con le ore e con i giorni. Con i giorni, "până" basta da solo:

Rumeno	Italiano
de la nouă până la cinci	dalle nove alle cinque
de luni până vineri	dal lunedì al venerdì
Încep la opt și termin la patru.	Comincio alle otto e finisco alle quattro.
Am liber sâmbăta și duminica.	Ho libero il sabato e la domenica.

"A lucra" e "a munci" significano entrambi "lavorare", ma non sono identici — a lucra è il verbo neutro di tutti i giorni, mentre a munci insiste sulla fatica (A muncit toată viața. — Ha sgobbato tutta la vita). Il sostantivo più comune è però muncă: Sunt la muncă. (Sono al lavoro), Îmi place munca mea. (Mi piace il mio lavoro).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi sul lavoro

Cu ce te ocupi?Di cosa ti occupi? / Che lavoro fai?
Sunt inginer de doi ani.Sono ingegnere da due anni.
Lucrez ca programator la o firmă mică.Lavoro come programmatore in una piccola azienda.
Ea este asistentă medicală la spitalul județean.Lei è infermiera all'ospedale provinciale.
Lucrez de acasă de trei ori pe săptămână.Lavoro da casa tre volte a settimana.
Programul meu e de la nouă până la cinci.Il mio orario è dalle nove alle cinque.
Am o ședință importantă la zece.Ho una riunione importante alle dieci.
Șeful meu e foarte exigent, dar corect.Il mio capo è molto esigente, ma corretto.
Colegii mei sunt foarte amabili.I miei colleghi sono molto gentili.
Lucrez cu normă întreagă.Lavoro a tempo pieno.
Ea lucrează cu jumătate de normă.Lei lavora part-time.
În pauza de masă mănânc cu colegii.Nella pausa pranzo mangio con i colleghi.
Îmi place munca mea.Mi piace il mio lavoro.
Salariul nu e mare, dar îmi place ce fac.Lo stipendio non è alto, ma mi piace quello che faccio.
Săptămâna asta sunt în concediu.Questa settimana sono in ferie.
Firma noastră angajează oameni noi.La nostra azienda assume persone nuove.
Caut un loc de muncă în Milano.Cerco lavoro a Milano.
De cât timp lucrezi aici?Da quanto tempo lavori qui?

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Cu ce te ocupi? (Di cosa ti occupi?)

ANA

Marco, cu ce te ocupi, de fapt?

Marco, di cosa ti occupi, in realtà?

MARCO

Sunt programator. Lucrez la o firmă de software din centru.

Sono programmatore. Lavoro in un'azienda di software del centro.

ANA

Și îți place?

E ti piace?

MARCO

Da, foarte mult. Și lucrez de acasă de două ori pe săptămână.

Sì, moltissimo. E lavoro da casa due volte a settimana.

ANA

Ce noroc! Eu sunt profesoară, lucrez la școală în fiecare zi, de la opt până la două.

Che fortuna! Io sono insegnante, lavoro a scuola tutti i giorni, dalle otto alle due.

MARCO

Măcar ai după-amiezile libere!

Almeno hai i pomeriggi liberi!

ANA

Teoretic... dar corectez lucrări acasă.

In teoria... ma correggo i compiti a casa.

Dialogo 2 — Prima zi la birou (Il primo giorno in ufficio)

ȘEFĂ

Bună dimineața și bine ați venit! Eu sunt Elena Popa, șefa departamentului.

Buongiorno e benvenuto! Io sono Elena Popa, la responsabile del reparto.

MARCO

Bună dimineața, doamna Popa. Mă bucur să vă cunosc.

Buongiorno, signora Popa. Piacere di conoscerla.

ȘEFĂ

Acesta este biroul dumneavoastră, lângă colega noastră, Ioana.

Questa è la sua scrivania, accanto alla nostra collega Ioana.

MARCO

Mulțumesc. Care este programul de lucru?

Grazie. Qual è l'orario di lavoro?

ȘEFĂ

De luni până vineri, de la nouă până la șase, cu o oră de pauză de masă.

Dal lunedì al venerdì, dalle nove alle sei, con un'ora di pausa pranzo.

MARCO

Perfect. Și ședințele de echipă?

Perfetto. E le riunioni di squadra?

ȘEFĂ

Avem ședință în fiecare luni, la zece.

Abbiamo riunione ogni lunedì, alle dieci.

Lettura — Noul meu loc de muncă

Noul meu loc de muncă

Mă numesc Ioana și de o lună lucrez ca asistentă medicală la un spital mare din Cluj. Înainte am lucrat trei ani într-o clinică privată, dar am vrut o schimbare. Programul meu nu este ușor: lucrez în ture, uneori ziua, alteori noaptea. Colegii mei sunt foarte amabili și m-au ajutat mult în primele zile. Șefa secției este o femeie exigentă, dar corectă. Salariul este mai mare decât înainte, și asta contează. În pauza de masă mănânc de obicei cu două colege la cantina spitalului. La sfârșitul zilei sunt obosită, dar mulțumită: îmi place munca mea și simt că sunt utilă.

Vocabolario: în ture = a turni · uneori... alteori = a volte... altre volte · secție = reparto · contează = conta, è importante · cantină = mensa

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Ioana lucrează la spital de un an. 2) Înainte a lucrat într-o clinică privată. 3) Salariul este mai mic decât înainte.

1) Falso (de o lună) · 2) Vero · 3) Falso (mai mare)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il femminile delle professioni

Forma il femminile di "profesor", "avocat" e "vânzător".

profesoară · avocată · vânzătoare

Esercizio 2 — Articolo sì o no?

Traduci: "Sono ingegnere" e "Lei è un'avvocata molto brava."

Sunt inginer. · Ea este o avocată foarte bună.

Esercizio 3 — La / în / ca

Completa: "Lucrez ___ o bancă, ___ contabil."

Lucrez la o bancă, ca contabil.

Esercizio 4 — L'orario

Traduci: "Lavoro dalle otto alle quattro."

Lucrez de la opt până la patru.

Esercizio 5 — Vocabolario del lavoro

Traduci: "stipendio", "riunione", "ferie".

salariu · ședință · concediu

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "firmă / lucrez / o / la / mică"

Lucrez la o firmă mică.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cu ce te ocupi? — ___ (rispondi con due informazioni: professione e posto di lavoro)

Sunt profesor de matematică și lucrez la un liceu din centru.

Esercizio 8 — Produzione libera

Presenta in 5 frasi il tuo lavoro (o i tuoi studi): cosa fai, dove, con che orario, com'è l'ambiente e cosa ti piace.

Esempio: Sunt contabilă. Lucrez la o firmă de construcții din Milano. Programul meu e de la nouă până la cinci, de luni până vineri. Colegii mei sunt amabili, iar șefa mea e exigentă, dar corectă. Îmi place munca mea, dar aș vrea un salariu mai mare.

Ho completato la Settimana 25

Settimana 26Planuri De Viitor

Obiettivo: parlare di progetti e intenzioni con le due forme del futuro, quella scritta (voi lucra) e quella parlata (o să lucrez).

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: espressioni di tempo per il futuro, verbi per fare progetti (20 parole)
3	Grammatica: il futuro "letterario" — voi/vei/va + infinito, anche con "a fi" e "a avea"
4	Grammatica: il futuro colloquiale — o să + congiuntivo, e la 3ª persona
5	18 frasi per parlare di progetti
6	Due dialoghi (progetti per il weekend / dopo l'università) + lettura "Planurile mele pentru anul viitor"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Espressioni di tempo per il futuro

Rumeno	Pronuncia	Italiano
mâine	mɨi-ne	domani
poimâine	poi-mɨi-ne	dopodomani
săptămâna viitoare	səp-tə-mɨ-na vi-i-to-a-re	la settimana prossima
luna viitoare	lu-na vi-i-to-a-re	il mese prossimo
anul viitor	a-nul vi-i-tor	l'anno prossimo
peste o oră	pes-te o o-rə	tra un'ora
în curând	ɨn ku-rɨnd	presto, a breve
mai târziu	mai tɨr-ziu	più tardi
de acum înainte	de a-kum ɨ-na-in-te	d'ora in poi
cândva	kɨnd-va	un giorno, prima o poi

Verbi per fare progetti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a plănui	a plə-nu-i	progettare, pianificare
a spera	a spe-ra	sperare
a începe	a ɨn-tʃe-pe	cominciare
a termina	a ter-mi-na	finire
a schimba	a skim-ba	cambiare
a căuta	a kə-u-ta	cercare
a găsi	a gə-si	trovare
a se muta	a se mu-ta	trasferirsi, traslocare
a economisi	a e-ko-no-mi-si	risparmiare
a se înscrie	a se ɨn-skri-e	iscriversi

Giorno 3 · Grammatica

Il futuro "letterario": voi + infinito

Ausiliare + infinito senza "a"

Il rumeno forma il futuro con un ausiliare che cambia secondo la persona, seguito dall'infinito senza la particella "a": a lucra → voi lucra. È la forma dello scritto, delle notizie, delle email formali e delle promesse solenni:

	Ausiliare	a lucra	a merge
eu	voi	voi lucra	voi merge
tu	vei	vei lucra	vei merge
el/ea	va	va lucra	va merge
noi	vom	vom lucra	vom merge
voi	veți	veți lucra	veți merge
ei/ele	vor	vor lucra	vor merge

Voi termina proiectul vineri. — Finirò il progetto venerdì.
Nu vom lucra sâmbătă. — Non lavoreremo sabato.

"A fi" e "a avea" al futuro

Buona notizia: in questa forma "a fi" e "a avea" sono perfettamente regolari.

	a fi	a avea
eu	voi fi	voi avea
tu	vei fi	vei avea
el/ea	va fi	va avea
noi	vom fi	vom avea
voi	veți fi	veți avea
ei/ele	vor fi	vor avea

Va fi o zi lungă. — Sarà una giornata lunga.
Vom avea o ședință mâine. — Avremo una riunione domani.

Occhio al doppio "voi" — la stessa parola è sia il pronome "voi" sia l'ausiliare della 1ª persona singolare. Eu voi pleca = io partirò; Voi veți pleca = voi partirete. Il contesto (e l'ausiliare che segue) chiarisce sempre tutto.

Giorno 4 · Grammatica

Il futuro colloquiale: o să + congiuntivo

"O să" non cambia mai

Nel parlato di tutti i giorni il futuro si fa quasi sempre con o să, invariabile, seguito dal verbo al conjunctiv prezent (congiuntivo presente). Lo studierai a fondo nel Mese 08, ma per ora basta un trucco: per eu, tu, noi e voi il congiuntivo è identico al presente che conosci già. Cambia solo la 3ª persona (singolare e plurale, che sono uguali):

	Presente	Futuro colloquiale
eu	lucrez	o să lucrez
tu	lucrezi	o să lucrezi
el/ea	lucrează	o să lucreze
noi	lucrăm	o să lucrăm
voi	lucrați	o să lucrați
ei/ele	lucrează	o să lucreze

La negazione si mette davanti: Nu o să lucrez mâine., spesso contratta in N-o să lucrez mâine.

La 3ª persona: la regola e le eccezioni

I verbi in -a prendono la desinenza -e (o -eze se hanno -ez); tutti gli altri prendono -ă (o -ească se hanno -esc):

Presente (el/ea)	Futuro colloquiale (el/ea)
lucrează · pleacă · mănâncă	o să lucreze · o să plece · o să mănânce
vorbește · citește · găsește	o să vorbească · o să citească · o să găsească
merge · vine · face	o să meargă · o să vină · o să facă

"A fi" e "a avea" sono irregolari e vanno imparati a memoria:
a fi: o să fiu, o să fii, o să fie, o să fim, o să fiți, o să fie
a avea: o să am, o să ai, o să aibă, o să avem, o să aveți, o să aibă

O să fie bine. — Andrà bene. · Ea o să aibă mult de lucru. — Lei avrà molto da fare.

"Tra un'ora" si dice "peste o oră", non "într-o oră" — per indicare quando succederà qualcosa si usa peste: Ajung peste zece minute. (Arrivo tra dieci minuti), Plecăm peste o săptămână. (Partiamo tra una settimana). "Într-o oră" significa invece "nel giro di un'ora", cioè quanto tempo ci vuole. E come in italiano, per un futuro vicino e programmato basta spesso il presente: Mâine plec la Cluj.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per parlare di progetti

Mâine o să lucrez de acasă.Domani lavorerò da casa.
Săptămâna viitoare voi începe un curs nou.La settimana prossima comincerò un nuovo corso.
Ce o să faci în weekend?Cosa farai nel weekend?
O să mergem la munte cu prietenii.Andremo in montagna con gli amici.
Anul viitor vreau să mă mut în București.L'anno prossimo voglio trasferirmi a Bucarest.
Sper să găsesc un loc de muncă mai bun.Spero di trovare un lavoro migliore.
Termin raportul peste o oră.Finisco il rapporto tra un'ora.
N-o să uit niciodată ziua asta.Non dimenticherò mai questo giorno.
Va fi o zi lungă.Sarà una giornata lunga.
O să fie bine, nu-ți face griji.Andrà tutto bene, non preoccuparti.
Când o să termini facultatea?Quando finirai l'università?
Vom avea o ședință luni dimineață.Avremo una riunione lunedì mattina.
O să te sun mai târziu.Ti chiamerò più tardi.
De acum înainte o să economisesc mai mult.D'ora in poi risparmierò di più.
Ei o să vină poimâine.Loro verranno dopodomani.
Ea o să înceapă un job nou luna viitoare.Lei comincerà un nuovo lavoro il mese prossimo.
Cândva o să vizitez toată România.Un giorno visiterò tutta la Romania.
Nu știu încă ce o să fac.Non so ancora cosa farò.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Planuri pentru weekend (Progetti per il weekend)

ANA

Ce o să faci sâmbătă?

Cosa farai sabato?

MARCO

Dimineața o să dorm mult, apoi o să merg la sală.

La mattina dormirò tanto, poi andrò in palestra.

ANA

Și seara? Vrei să mergem la un concert?

E la sera? Vuoi che andiamo a un concerto?

MARCO

Sună bine! La ce oră începe?

Sembra bello! A che ora comincia?

ANA

La opt. O să cumpăr biletele azi, pe internet.

Alle otto. Comprerò i biglietti oggi, su internet.

MARCO

Perfect. O să vin să te iau cu mașina pe la șapte.

Perfetto. Verrò a prenderti in macchina verso le sette.

Dialogo 2 — După facultate (Dopo l'università)

MARCO

Când o să termini facultatea?

Quando finirai l'università?

ANA

Anul viitor, în iunie. Apoi o să fac un master.

L'anno prossimo, a giugno. Poi farò un master.

MARCO

Aici, în Cluj?

Qui, a Cluj?

ANA

Nu, sper să plec în străinătate. Poate în Italia!

No, spero di andare all'estero. Magari in Italia!

MARCO

Și după master?

E dopo il master?

ANA

O să caut un loc de muncă într-o firmă internațională. Dar mai e mult până atunci!

Cercherò lavoro in un'azienda internazionale. Ma manca ancora tanto!

Lettura — Planurile mele pentru anul viitor

Planurile mele pentru anul viitor

Anul acesta a fost foarte aglomerat, așa că anul viitor vreau să schimb câteva lucruri. Mai întâi, o să lucrez mai puțin: am vorbit cu șeful meu și, de la 1 ianuarie, o să lucrez de acasă două zile pe săptămână. Apoi o să mă înscriu la un curs de fotografie, pentru că e o pasiune veche. Vara o să plec o lună în Italia, la niște prieteni din Bologna, și o să încerc să vorbesc doar italiană. Sper să economisesc destul pentru o mașină nouă, dar nu sunt sigur că o să reușesc. Și, cel mai important, o să petrec mai mult timp cu familia mea. La sfârșitul anului vom vedea ce am reușit să fac!

Vocabolario: aglomerat = pieno, intenso · a încerca = provare · a reuși = riuscire · a petrece timp = trascorrere del tempo · vom vedea = vedremo

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Anul viitor o să lucreze de acasă două zile pe săptămână. 2) Vara o să plece în Spania. 3) E sigur că o să-și cumpere o mașină nouă.

1) Vero · 2) Falso (în Italia) · 3) Falso (nu e sigur)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Futuro letterario

Coniuga "a termina" al futuro con voi/vei/va… per tutte le persone.

voi termina · vei termina · va termina · vom termina · veți termina · vor termina

Esercizio 2 — Futuro colloquiale

Traduci con "o să": "Domani lavorerò da casa."

Mâine o să lucrez de acasă.

Esercizio 3 — La 3ª persona

Metti al futuro con "o să": "el vorbește", "ea merge", "ei lucrează".

o să vorbească · o să meargă · o să lucreze

Esercizio 4 — A fi al futuro

Traduci con "o să": "Sarà una giornata lunga."

O să fie o zi lungă.

Esercizio 5 — Peste

Traduci: "Arrivo tra dieci minuti."

Ajung peste zece minute.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "o să / ea / înceapă / un job nou / luna viitoare"

Ea o să înceapă un job nou luna viitoare.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce o să faci după facultate? — ___ (rispondi con due azioni al futuro)

O să caut un loc de muncă și poate o să fac un master.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 6 frasi i tuoi progetti per il prossimo anno, usando entrambe le forme del futuro e almeno tre espressioni di tempo del giorno 1–2.

Esempio: Anul viitor o să mă mut într-un apartament nou. Luna viitoare voi începe un curs de română. În curând o să caut un loc de muncă mai aproape de casă. Vara o să plec o săptămână la mare. De acum înainte o să economisesc mai mult. Cândva voi vizita toată România.

Ho completato la Settimana 26

Settimana 27Registrul Formal

Obiettivo: scrivere email e messaggi formali completi, dall'apertura alla firma, e passare con naturalezza dal "tu" al "dumneavoastră".

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: email e comunicazione in ufficio, formule di apertura e chiusura (22 parole)
3	Grammatica: il registro formale per iscritto — dumneavoastră, vă e il possessivo formale
4	Grammatica: la struttura di un'email formale e le formule fisse aș dori / ați putea / v-aș ruga
5	18 formule per email e messaggi formali
6	Due dialoghi (al telefono con la segreteria / tu o Lei?) + lettura "O cerere de concediu"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Email e comunicazione in ufficio

Rumeno	Pronuncia	Italiano
e-mail	i-meil	email
subiect	su-bi-ekt	oggetto (di un'email)
destinatar	des-ti-na-tar	destinatario
atașament	a-ta-sha-ment	allegato
a atașa	a a-ta-sha	allegare
a trimite	a tri-mi-te	inviare, mandare
a răspunde	a rəs-pun-de	rispondere
cerere	tʃe-re-re	richiesta, domanda (ufficiale)
programare	pro-gra-ma-re	appuntamento
a confirma	a kon-fir-ma	confermare
a amâna	a a-mɨ-na	rimandare, posticipare
termen limită	ter-men li-mi-tə	scadenza

Formule di apertura e di chiusura

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Stimate domnule / Stimată doamnă	sti-ma-te dom-nu-le / sti-ma-tə do-am-nə	Egregio signore / Gentile signora
Bună ziua	bu-nə zi-ua	Buongiorno (apertura neutra)
Vă scriu în legătură cu...	və skriu ɨn le-gə-tu-rə ku	Le scrivo in merito a...
Găsiți atașat...	gə-sits a-ta-shat	In allegato trova...
Vă mulțumesc anticipat	və mul-tsu-mesk an-ti-tʃi-pat	La ringrazio in anticipo
Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră	ash-tept ku in-te-res rəs-pun-sul dum-nea-vo-as-trə	Resto in attesa di una Sua risposta
Vă stau la dispoziție	və stau la dis-po-zi-tsi-e	Resto a Sua disposizione
Cu stimă	ku sti-mə	Distinti saluti
Cu respect	ku res-pekt	Con osservanza, cordiali saluti
Cu drag	ku drag	Con affetto (solo informale)

Giorno 3 · Grammatica

Il registro formale per iscritto: dumneavoastră e vă

Dumneavoastră + verbo alla 2ª plurale (ripasso)

Lo hai visto nel Mese 01: il "Lei" italiano in rumeno è dumneavoastră, e il verbo va alla 2ª persona plurale, non alla 3ª singolare come in italiano:

Informale (tu)	Formale (dumneavoastră)	Italiano (Lei)
Ești liber mâine?	Sunteți liber mâine?	È libero domani?
Ai timp?	Aveți timp?	Ha tempo?
Unde lucrezi?	Unde lucrați?	Dove lavora?

Il pronome "vă" e il possessivo formale

Anche i pronomi complemento passano alla forma del "voi": te e îți diventano vă, che davanti a un ausiliare con vocale si accorcia in v-. Il possessivo "tuo" diventa semplicemente dumneavoastră, dopo il nome articolato:

Informale	Formale	Italiano
Te rog.	Vă rog.	La prego. / Per favore.
Îți mulțumesc.	Vă mulțumesc.	La ringrazio.
Îți scriu.	Vă scriu.	Le scrivo.
Ți-am trimis documentele.	V-am trimis documentele.	Le ho mandato i documenti.
mesajul tău	mesajul dumneavoastră	il Suo messaggio

Il verbo va al plurale, ma l'aggettivo segue la persona reale — se ti rivolgi con "dumneavoastră" a una sola donna, il verbo resta alla 2ª plurale ma l'aggettivo è femminile singolare: Sunteți mulțumită, doamnă? (È soddisfatta, signora?). A un uomo: Sunteți mulțumit?. Nei messaggi veloci vedrai spesso l'abbreviazione dvs., ma in un'email davvero formale è meglio scrivere la parola per intero.

Giorno 4 · Grammatica

La struttura di un'email formale e le formule di cortesia

Cinque blocchi, sempre nello stesso ordine

Un'email formale in rumeno segue uno schema molto prevedibile. Impara un'espressione per ogni blocco e potrai scriverne qualsiasi:

Blocco	Formula
1. Apertura	Stimată doamnă Ionescu, / Stimate domnule Popa, / Bună ziua,
2. Motivo	Vă scriu în legătură cu...
3. Richiesta	Aș dori să... / V-aș ruga să...
4. Ringraziamento	Vă mulțumesc anticipat. / Vă stau la dispoziție.
5. Saluto e firma	Cu stimă, / Cu respect, + nome e cognome

Aș dori, ați putea, v-aș ruga: formule fisse

Queste espressioni sono forme del condițional-optativ, il condizionale rumeno, che studierai nel Mese 10. Per ora imparale come blocchi fissi: dopo di loro viene să + verbo, che per eu, noi e voi (e per il "voi" di cortesia) ha la stessa forma del presente:

Formula	Italiano	Esempio
Aș dori să...	Vorrei...	Aș dori să programez o întâlnire.
Ați putea să...?	Potrebbe...?	Ați putea să-mi confirmați data?
V-aș ruga să...	La pregherei di...	V-aș ruga să-mi răspundeți până vineri.

"Stimate" e "Stimată" si accordano con la persona — Stimate domnule Popa per un uomo (con il vocativo "domnule"), Stimată doamnă Popa per una donna, Stimați colegi per un gruppo. Se non conosci il nome del destinatario, la scelta più sicura è semplicemente Bună ziua,.

Giorno 5 · Frasi utili

18 formule per email e messaggi formali

Bună ziua, mă numesc Marco Rossi.Buongiorno, mi chiamo Marco Rossi.
Vă scriu în legătură cu anunțul de pe site.Le scrivo in merito all'annuncio sul sito.
Aș dori să programez o întâlnire.Vorrei fissare un incontro.
Ați putea să-mi confirmați data?Potrebbe confermarmi la data?
Vă trimit atașat CV-ul meu.Le invio in allegato il mio CV.
Găsiți atașat documentele cerute.In allegato trova i documenti richiesti.
V-aș ruga să-mi răspundeți până vineri.La pregherei di rispondermi entro venerdì.
Din păcate, trebuie să amân întâlnirea.Purtroppo devo rimandare l'incontro.
Îmi cer scuze pentru întârziere.Mi scuso per il ritardo.
Vă mulțumesc pentru răspunsul rapid.La ringrazio per la rapida risposta.
Vă mulțumesc anticipat.La ringrazio in anticipo.
Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră.Resto in attesa di una Sua risposta.
Vă stau la dispoziție pentru orice informații suplimentare.Resto a disposizione per qualsiasi ulteriore informazione.
Termenul limită este 15 martie.La scadenza è il 15 marzo.
V-am trimis ieri un e-mail. L-ați primit?Le ho mandato ieri un'email. L'ha ricevuta?
Vă confirm prezența la ședință.Le confermo la mia presenza alla riunione.
Vă doresc o zi bună!Le auguro una buona giornata!
Cu stimă, Marco RossiDistinti saluti, Marco Rossi

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La telefon cu secretariatul (Al telefono con la segreteria)

SECRETARĂ

Bună ziua, secretariatul facultății, vă ascult.

Buongiorno, segreteria della facoltà, mi dica.

MARCO

Bună ziua. Vă sun în legătură cu înscrierea la cursul de limba română.

Buongiorno. La chiamo in merito all'iscrizione al corso di lingua romena.

SECRETARĂ

Desigur. Ați trimis deja cererea?

Certo. Ha già inviato la domanda?

MARCO

Da, v-am trimis-o ieri pe e-mail, cu toate documentele atașate.

Sì, gliel'ho inviata ieri per email, con tutti i documenti allegati.

SECRETARĂ

Un moment, vă rog... Da, am găsit-o. O să primiți confirmarea până vineri.

Un momento, prego... Sì, l'ho trovata. Riceverà la conferma entro venerdì.

MARCO

Perfect. Vă mulțumesc frumos!

Perfetto. La ringrazio molto!

SECRETARĂ

Cu plăcere. O zi bună!

Prego. Buona giornata!

Dialogo 2 — Tu sau dumneavoastră? (Tu o Lei?)

MARCO

Bună ziua, doamna Ionescu. Ați primit raportul meu?

Buongiorno, signora Ionescu. Ha ricevuto il mio rapporto?

ANA

Da, l-am citit azi-dimineață. Dar te rog, spune-mi Ana!

Sì, l'ho letto stamattina. Ma per favore, chiamami Ana!

MARCO

Sigur? Sunteți... adică, ești șefa departamentului.

Sicura? Lei è... cioè, tu sei la responsabile del reparto.

ANA

Da, dar aici ne tutuim toți. Doar în e-mailurile către clienți folosim „dumneavoastră”.

Sì, ma qui ci diamo tutti del tu. Solo nelle email ai clienti usiamo "dumneavoastră".

MARCO

Am înțeles. Atunci, Ana, ți-a plăcut raportul?

Ho capito. Allora, Ana, ti è piaciuto il rapporto?

ANA

Foarte mult! O să-l trimit mâine clientului.

Moltissimo! Lo manderò domani al cliente.

Lettura — O cerere de concediu

O cerere de concediu

Stimată doamnă Popa,

Vă scriu în legătură cu concediul meu de odihnă din această vară. Aș dori să îmi iau concediu două săptămâni, de la 4 până la 15 august. Până atunci voi termina proiectul pentru clientul din Timișoara, iar colegul meu, Andrei Stan, s-a oferit să mă înlocuiască pe durata absenței mele. În atașament găsiți cererea completată și semnată. V-aș ruga să îmi confirmați dacă perioada este potrivită pentru departament. Vă stau la dispoziție pentru orice informații suplimentare.

Vă mulțumesc anticipat,
Cu stimă,
Marco Rossi

Vocabolario: concediu de odihnă = ferie · a-și lua concediu = prendersi le ferie · a înlocui = sostituire · semnată = firmata · potrivită = adatta, opportuna

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Marco vrea concediu trei săptămâni. 2) Marco va termina proiectul înainte de concediu. 3) Cererea este atașată la e-mail.

1) Falso (două săptămâni) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Formule d'apertura

Scrivi l'apertura di un'email per "il signor Popescu" e per "la signora Dinu".

Stimate domnule Popescu, · Stimată doamnă Dinu,

Esercizio 2 — Dal tu al Lei

Trasforma in registro formale: "Îți mulțumesc", "Te rog", "Ți-am trimis".

Vă mulțumesc · Vă rog · V-am trimis

Esercizio 3 — Il possessivo formale

Traduci: "la Sua risposta".

răspunsul dumneavoastră

Esercizio 4 — Formule di cortesia

Traduci: "Vorrei fissare un incontro."

Aș dori să programez o întâlnire.

Esercizio 5 — Vocabolario dell'email

Traduci: "allegato", "scadenza", "rimandare".

atașament · termen limită · a amâna

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "anticipat / mulțumesc / vă"

Vă mulțumesc anticipat.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ați primit documentele? — ___ (rispondi in registro formale, con un ringraziamento)

Da, le-am primit ieri. Vă mulțumesc!

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi un'email formale di 5–6 righe al tuo insegnante per rimandare una lezione, seguendo i cinque blocchi del giorno 4.

Esempio: Stimată doamnă Dinu, Vă scriu în legătură cu lecția de joi. Din păcate, trebuie să amân întâlnirea, pentru că am o ședință importantă la birou. V-aș ruga să-mi spuneți dacă sunteți liberă vineri după-amiază. Vă mulțumesc anticipat și îmi cer scuze pentru schimbare. Cu stimă, Marco Rossi

Ho completato la Settimana 27

Settimana 28Ripasso: Muncă, Studii Și Viitor

Obiettivo: raccontare il tuo percorso di studio e lavoro collegando passato, presente e futuro, e affrontare un colloquio in registro formale.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: università e studi, candidarsi a un lavoro (20 parole)
3	Grammatica: ripasso — passato, presente e futuro a confronto
4	Grammatica: ripasso integrato del mese — i pronomi con il passato e il futuro
5	18 frasi miste
6	Due dialoghi (il colloquio di lavoro / dopo l'esame) + lettura "De la facultate la primul job"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Università e studi

Rumeno	Pronuncia	Italiano
facultate	fa-kul-ta-te	facoltà, università
universitate	u-ni-ver-si-ta-te	università (l'ateneo)
examen	e-gza-men	esame
a da un examen	a da un e-gza-men	sostenere un esame
a lua un examen	a lu-a un e-gza-men	superare un esame
a pica un examen	a pi-ka un e-gza-men	essere bocciato a un esame (colloquiale)
notă	no-tə	voto
curs	kurs	corso, lezione
bursă	bur-sə	borsa di studio
a absolvi	a ab-sol-vi	laurearsi, diplomarsi
diplomă	di-plo-mə	diploma, titolo di studio
cămin	kə-min	studentato, casa dello studente

Candidarsi a un lavoro

Rumeno	Pronuncia	Italiano
anunț	a-nunts	annuncio
post	post	posto, posizione
CV	tʃe-ve	curriculum
scrisoare de intenție	skri-so-a-re de in-ten-tsi-e	lettera di presentazione
interviu de angajare	in-ter-viu de an-ga-zha-re	colloquio di lavoro
a candida	a kan-di-da	candidarsi
candidat	kan-di-dat	candidato
experiență	eks-pe-ri-en-tsə	esperienza

Giorno 3 · Grammatica

Ripasso: passato, presente e futuro a confronto

Tre tempi, un verbo alla volta

Da questo mese hai tutti e tre i tempi fondamentali. Ecco come si presentano uno accanto all'altro, alla 1ª persona:

Verbo	Ieri (perfectul compus)	Azi (prezent)	Mâine (viitor)
a lucra	am lucrat	lucrez	o să lucrez / voi lucra
a merge	am mers	merg	o să merg / voi merge
a face	am făcut	fac	o să fac / voi face
a fi	am fost	sunt	o să fiu / voi fi
a avea	am avut	am	o să am / voi avea

Le espressioni di tempo che guidano la scelta

Passato	Presente	Futuro
ieri, alaltăieri	azi, acum	mâine, poimâine
săptămâna trecută	săptămâna asta	săptămâna viitoare
acum doi ani	în fiecare zi	peste doi ani

Nota la simmetria: acum doi ani (due anni fa) ↔ peste doi ani (tra due anni).

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese: i pronomi con il passato e il futuro

Dove va il pronome?

I pronomi complemento (te, îl, vă...) cambiano posizione a seconda del tempo verbale. È la cosa che serve di più per scrivere email e messaggi di lavoro:

Tempo	Posizione	te	îl	vă
Perfectul compus	fuso con l'ausiliare	te-am sunat	l-am citit	v-am scris
Futuro letterario	prima dell'ausiliare	te voi suna	îl voi citi	vă voi scrie
Futuro colloquiale	dopo "o să"	o să te sun	o să-l citesc	o să vă scriu

Un'email che usa tutti e tre i tempi

Ecco come passato, presente e futuro convivono in poche righe di un'email di lavoro:

V-am trimis ieri raportul. Acum lucrez la prezentare și vă voi trimite totul până vineri.
— Le ho mandato ieri il rapporto. Ora sto lavorando alla presentazione e Le manderò tutto entro venerdì.

La negazione va sempre all'inizio del blocco — prima del pronome e dell'ausiliare, mai in mezzo: Nu te-am uitat. (Non ti ho dimenticato), Nu te voi uita. e N-o să te uit. (Non ti dimenticherò). È la stessa regola che hai visto per i riflessivi nel Mese 06.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi miste

Am terminat facultatea acum doi ani.Ho finito l'università due anni fa.
Acum lucrez ca inginer la o firmă mare.Ora lavoro come ingegnere in una grande azienda.
Anul viitor o să fac un master.L'anno prossimo farò un master.
Am luat examenul cu nota zece!Ho superato l'esame con dieci!
Din păcate, am picat examenul de statistică.Purtroppo sono stato/a bocciato/a all'esame di statistica.
Am primit o bursă de studiu în Italia.Ho ottenuto una borsa di studio in Italia.
Am văzut anunțul și vreau să candidez.Ho visto l'annuncio e voglio candidarmi.
V-am trimis CV-ul și scrisoarea de intenție.Le ho mandato il CV e la lettera di presentazione.
Mâine am un interviu de angajare.Domani ho un colloquio di lavoro.
Ce experiență aveți în domeniu?Che esperienza ha nel settore?
Am lucrat trei ani într-o companie internațională.Ho lavorato tre anni in un'azienda internazionale.
Vă voi răspunde până la sfârșitul săptămânii.Le risponderò entro la fine della settimana.
O să te sun după interviu.Ti chiamerò dopo il colloquio.
Te-am sunat ieri, dar n-ai răspuns.Ti ho chiamato ieri, ma non hai risposto.
Locuiesc într-un cămin studențesc.Abito in uno studentato.
Sesiunea de examene începe în iunie.La sessione d'esami comincia a giugno.
Când o să afli rezultatul?Quando saprai il risultato?
Sper să primesc postul!Spero di ottenere il posto!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Interviul de angajare (Il colloquio di lavoro)

ANGAJATOR

Bună ziua, luați loc, vă rog. Povestiți-mi puțin despre dumneavoastră.

Buongiorno, si accomodi, prego. Mi parli un po' di Lei.

MARCO

Bună ziua. Am absolvit Facultatea de Informatică la Milano acum trei ani.

Buongiorno. Mi sono laureato alla Facoltà di Informatica a Milano tre anni fa.

ANGAJATOR

Și ce experiență aveți?

E che esperienza ha?

MARCO

Am lucrat doi ani ca programator la o firmă mică, iar acum lucrez ca freelancer.

Ho lavorato due anni come programmatore in una piccola azienda, e ora lavoro come freelance.

ANGAJATOR

De ce ați candidat pentru acest post?

Perché si è candidato per questa posizione?

MARCO

Pentru că aș dori să lucrez într-o echipă internațională și să învăț lucruri noi.

Perché vorrei lavorare in un team internazionale e imparare cose nuove.

ANGAJATOR

Foarte bine. Vă vom anunța rezultatul până vineri.

Molto bene. Le comunicheremo l'esito entro venerdì.

Dialogo 2 — După examen (Dopo l'esame)

ANA

Marco! Cum a fost examenul?

Marco! Com'è andato l'esame?

MARCO

Cred că bine! Am răspuns la toate întrebările.

Credo bene! Ho risposto a tutte le domande.

ANA

Super! Când o să afli nota?

Fantastico! Quando saprai il voto?

MARCO

Profesorul va publica rezultatele luni.

Il professore pubblicherà i risultati lunedì.

ANA

Și după sesiune, ce planuri ai?

E dopo la sessione, che progetti hai?

MARCO

O să plec o săptămână la mare, apoi o să caut un stagiu de practică.

Andrò una settimana al mare, poi cercherò un tirocinio.

Lettura — De la facultate la primul job

De la facultate la primul job

După liceu, am ales Facultatea de Litere din Iași, pentru că mi-au plăcut mereu limbile străine. În primul an am locuit într-un cămin cu alte trei studente și am învățat foarte mult — nu doar la cursuri! Am luat aproape toate examenele cu note mari și, în anul al treilea, am primit o bursă de un semestru în Italia. Acolo am descoperit că îmi place să traduc. După ce am absolvit, am trimis CV-ul la zece firme și am avut patru interviuri de angajare. Acum lucrez ca traducătoare la o agenție din București. Anul viitor o să încep un master în traducere, iar peste câțiva ani sper să deschid propria mea agenție.

Vocabolario: Litere = Lettere · limbi străine = lingue straniere · a descoperi = scoprire · traducătoare = traduttrice · propria mea = la mia (propria)

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) A studiat la Facultatea de Litere din Cluj. 2) A avut o bursă în Italia. 3) Acum lucrează ca profesoară.

1) Falso (din Iași) · 2) Vero · 3) Falso (ca traducătoare)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Tre tempi a confronto

Metti "a lucra" (eu) al passato, al presente e al futuro (entrambe le forme).

am lucrat · lucrez · o să lucrez / voi lucra

Esercizio 2 — Vocabolario degli studi

Traduci: "superare un esame", "borsa di studio", "voto".

a lua un examen · bursă · notă

Esercizio 3 — Pronomi al futuro

Traduci in due modi: "Ti chiamerò domani."

Te voi suna mâine. · O să te sun mâine.

Esercizio 4 — Pronomi al passato

Traduci in registro formale: "Le ho mandato il CV."

V-am trimis CV-ul.

Esercizio 5 — Candidarsi

Traduci: "Venerdì ho un colloquio di lavoro."

Vineri am un interviu de angajare.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "acum doi ani / am absolvit / facultatea"

Am absolvit facultatea acum doi ani.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— De ce ați candidat pentru acest post? — ___ (rispondi in registro formale, con "aș dori")

Pentru că aș dori să lucrez într-o firmă mare și am deja experiență în domeniu.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 7 frasi il tuo percorso di studio e lavoro: cosa hai studiato, dove hai lavorato, cosa fai ora e cosa farai nei prossimi anni.

Esempio: Am absolvit Facultatea de Economie la Torino acum cinci ani. Apoi am lucrat doi ani ca contabil la o bancă. Acum lucrez la o firmă internațională din Milano. Îmi place munca mea, dar programul e lung. Anul viitor o să mă înscriu la un curs de management. Peste câțiva ani voi căuta un post în România. Sper să vorbesc româna foarte bine până atunci!

Ho completato la Settimana 28

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "Interviul de angajare" (Il colloquio di lavoro)

Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Saluta in registro formale e presentati, usando "dumneavoastră" e i pronomi "vă" / "v-" (ad esempio "Vă mulțumesc pentru invitație").
Racconta i tuoi studi e le tue esperienze al perfectul compus ("am absolvit", "am lucrat ca..."), poi descrivi il tuo lavoro attuale al presente con la/în/ca e l'orario.
Spiega perché ti candidi usando almeno una formula di cortesia ("aș dori să...", "v-aș ruga să...").
Parla dei tuoi progetti usando entrambe le forme del futuro ("o să...", "voi...") e un'espressione come "peste doi ani" o "de acum înainte".
Concludi come in un'email formale: ringrazia ("Vă mulțumesc anticipat") e congedati ("Vă doresc o zi bună!").

Verifica del Mese 07

Prima di passare al Mese 08, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Dire la propria professione senza articoloe formare il femminile delle professioni (profesoară, avocată, vânzătoare)
☐ Descrivere il proprio lavorocon la / în / ca, l'orario (de la... până la...) e il tipo di contratto
☐ Formare il futuro "letterario"voi / vei / va / vom / veți / vor + infinito (voi lucra, vom fi, vor avea)
☐ Formare il futuro colloquiale con "o să"compresa la 3ª persona (o să lucreze, o să meargă, o să fie, o să aibă)
☐ Usare le espressioni di tempo per il futuro(mâine, săptămâna viitoare, peste o oră, de acum înainte), senza confondere "peste" con "într-o"
☐ Rivolgersi a qualcuno in registro formalecon dumneavoastră, vă e v- (vă rog, v-am trimis, răspunsul dumneavoastră)
☐ Scrivere un'email formale completadall'apertura (Stimată doamnă...) alla firma (Cu stimă), con aș dori / ați putea / v-aș ruga
☐ Raccontare il proprio percorso di studio e lavorocollegando passato, presente e futuro e mettendo i pronomi al posto giusto

Mese 08 · Livello B1

Sănătate
Și Emoții

L'ottavo mese è pienamente di livello B1 e ti porta in un territorio più personale: il corpo e i sintomi, la visita dal medico e la farmacia, e soprattutto le emozioni — come si dice che sei felice, preoccupato o che ti manca qualcuno. È anche il mese del conjunctiv prezent (congiuntivo presente): lo hai già intravisto con trebuie să e con il futuro o să, ora lo impari per intero, con le regole, i cambi di vocale e gli irregolari. Nell'ultima settimana metterai insieme salute, emozioni e congiuntivo per dare consigli, incoraggiare e fare gli auguri. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 29Corpul Și Simptomele

Obiettivo: nominare le parti del corpo, dire dove ti fa male e descrivere i sintomi più comuni di un malanno.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: il corpo umano, sintomi e malanni (26 parole)
3	Grammatica: le parti del corpo — plurali irregolari e articolo al posto del possessivo
4	Grammatica: "mă doare / mă dor" e le espressioni per dire come stai (mă simt, mi-e rău, am febră)
5	18 frasi per dire come stai
6	Due dialoghi (non mi sento bene / al telefono con un'amica) + lettura "O săptămână cu gripă"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Il corpo umano

Rumeno	Pronuncia	Italiano
cap	kap	testa
ochi	okʲ	occhio, occhi
ureche	u-re-ke	orecchio
nas	nas	naso
gură	gu-rə	bocca
dinte	din-te	dente
gât	gɨt	collo; gola
umăr	u-mər	spalla
braț	brats	braccio
mână	mɨ-nə	mano
deget	de-dʒet	dito
spate	spa-te	schiena
stomac	sto-mak	stomaco
picior	pi-tʃior	gamba; piede

Sintomi e malanni

Rumeno	Pronuncia	Italiano
durere	du-re-re	dolore
febră	fe-brə	febbre
tuse	tu-se	tosse
răceală	rə-tʃea-lə	raffreddore
gripă	gri-pə	influenza
a răci	a rə-tʃi	prendere il raffreddore
a tuși	a tu-shi	tossire
a strănuta	a strə-nu-ta	starnutire
amețeală	a-me-tsea-lə	capogiro, giramento di testa
greață	grea-tsə	nausea
nas înfundat	nas ɨn-fun-dat	naso chiuso
obosit / obosită	o-bo-sit / o-bo-si-tə	stanco / stanca

Giorno 3 · Grammatica

Le parti del corpo: plurali e articolo

Singolare, plurale e forma articolata

Molte parti del corpo hanno plurali poco prevedibili: conviene impararle subito insieme alla forma con l'articolo, che è quella che userai di più.

Singolare	Articolato	Plurale	Plurale articolato
cap	capul	capete	capetele
ochi	ochiul	ochi	ochii
ureche	urechea	urechi	urechile
dinte	dintele	dinți	dinții
mână	mâna	mâini	mâinile
braț	brațul	brațe	brațele
umăr	umărul	umeri	umerii
deget	degetul	degete	degetele
picior	piciorul	picioare	picioarele

Nota due casi: ochi è uguale al singolare e al plurale — la differenza la fa solo l'articolo (ochiul / ochii); mână ha un plurale del tutto irregolare, mâini.

L'articolo al posto del possessivo

Proprio come in italiano ("mi lavo le mani", non "mi lavo le mie mani"), con le parti del corpo il rumeno usa l'articolo determinativo e non il possessivo. Chi "possiede" la parte del corpo è indicato dal pronome:

Italiano	Rumeno
Ho gli occhi verdi.	Am ochii verzi.
Mi sono rotto il braccio.	Mi-am rupt brațul.
Si lava le mani.	Se spală pe mâini.
Ha i capelli lunghi.	Are părul lung.

Attenzione all'ultimo esempio: "i capelli" in rumeno è un singolare collettivo, părul — letteralmente "il pelo". Are părul negru și ochii albaștri. — Ha i capelli neri e gli occhi azzurri.

"Picior" e "mână" sono più larghi dell'italiano — picior indica sia la gamba sia il piede (per il piede in senso stretto si dice laba piciorului), e nel parlato mână copre spesso tutto il braccio. Se ti serve precisione, dal medico usa braț per il braccio e indica con il dito il punto esatto.

Giorno 4 · Grammatica

Dire dove fa male: mă doare, mă dor

A durea: il dolore è il soggetto

Come in italiano ("mi fa male la testa", "mi fanno male i piedi"), il soggetto grammaticale è la parte del corpo; la persona che sente dolore è un pronome complemento diretto (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le). Per questo il verbo a durea al presente ha solo due forme: doare (una cosa) e dor (più cose).

	+ singolare	+ plurale
eu	Mă doare capul.	Mă dor picioarele.
tu	Te doare gâtul?	Te dor ochii?
el	Îl doare spatele.	Îl dor dinții.
ea	O doare stomacul.	O dor urechile.
noi	Ne doare capul.	Ne dor mâinile.
voi	Vă doare ceva?	Vă dor umerii?
ei / ele	Îi / Le doare capul.	Îi / Le dor picioarele.

Al passato il participio è durut: M-a durut capul toată ziua. — Mi ha fatto male la testa tutto il giorno. Per dire che il dolore è passato: Nu mă mai doare. — Non mi fa più male.

Dire come stai: mă simt, mi-e, am

Per descrivere il tuo stato hai tre costruzioni diverse, ognuna con il suo tipo di parola:

Struttura	Esempio	Italiano
mă simt + avverbio	Nu mă simt bine.	Non mi sento bene.
mi-e + sostantivo	Mi-e rău. / Mi-e greață.	Sto male. / Ho la nausea.
am + sintomo	Am febră și tuse.	Ho la febbre e la tosse.
am + participio	Am răcit.	Mi sono raffreddato.

La costruzione con mi-e la conosci già da Mi-e foame (Mese 02): nella Settimana 31 la vedrai per intero, con tutte le persone e con le emozioni.

"Am o durere de cap" o "mă doare capul"? — sono entrambe corrette, ma la seconda è molto più frequente nel parlato. Per il mal di gola si dice Mă doare gâtul: ricorda che gât è sia il collo sia la gola, e il contesto chiarisce sempre quale dei due.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per dire come stai

Cum te simți?Come ti senti?
Nu mă simt prea bine.Non mi sento molto bene.
Mă doare capul de azi-dimineață.Mi fa male la testa da stamattina.
Mă doare tot corpul.Mi fa male tutto il corpo.
Am febră mare.Ho la febbre alta.
Cred că am răcit.Credo di essermi raffreddato.
Tușesc toată noaptea.Tossisco tutta la notte.
Am nasul înfundat și strănut mereu.Ho il naso chiuso e starnutisco di continuo.
Mi-e rău, mi-e greață.Sto male, ho la nausea.
Am amețeli când mă ridic.Ho giramenti di testa quando mi alzo.
Îl doare spatele de o săptămână.Gli fa male la schiena da una settimana.
Te doare ceva?Ti fa male qualcosa?
Unde te doare?Dove ti fa male?
Mi-am rupt brațul la schi.Mi sono rotto il braccio sciando.
Sunt foarte obosit, n-am dormit deloc.Sono stanchissimo, non ho dormito per niente.
Nu mai am febră, mă simt mai bine.Non ho più la febbre, mi sento meglio.
Ai o față cam palidă.Hai una faccia un po' pallida.
Stai în pat și bea mult ceai!Stai a letto e bevi molto tè!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Nu mă simt bine (Non mi sento bene)

ANA

Marco, ce ai? Arăți cam obosit.

Marco, cos'hai? Sembri un po' stanco.

MARCO

Nu mă simt bine deloc. Mă doare capul și mi-e frig.

Non mi sento per niente bene. Mi fa male la testa e ho freddo.

ANA

Ai febră?

Hai la febbre?

MARCO

Cred că da. Și aseară am tușit mult.

Credo di sì. E ieri sera ho tossito molto.

ANA

Probabil ai răcit. De ce nu mergi acasă?

Probabilmente ti sei raffreddato. Perché non vai a casa?

MARCO

Ai dreptate. O să-i scriu un mesaj șefei.

Hai ragione. Scriverò un messaggio alla responsabile.

ANA

Și bea un ceai cald cu lămâie!

E bevi un tè caldo con il limone!

Dialogo 2 — La telefon cu o prietenă (Al telefono con un'amica)

IOANA

Alo, Ana? Am auzit că ai fost bolnavă.

Pronto, Ana? Ho sentito che sei stata male.

ANA

Da, am avut gripă toată săptămâna.

Sì, ho avuto l'influenza tutta la settimana.

IOANA

Vai de mine! Și acum cum te simți?

Oddio! E adesso come ti senti?

ANA

Mai bine. Nu mai am febră, dar încă tușesc.

Meglio. Non ho più la febbre, ma tossisco ancora.

IOANA

Te mai doare gâtul?

Ti fa ancora male la gola?

ANA

Puțin. Dar mâine mă întorc la muncă.

Un po'. Ma domani torno al lavoro.

IOANA

Ai grijă de tine!

Abbi cura di te!

Lettura — O săptămână cu gripă

O săptămână cu gripă

Luni dimineață m-am trezit cu o durere de cap puternică. Am crezut că e doar oboseala și am mers totuși la birou. Pe la prânz mi-a fost foarte rău: am avut frisoane și m-a durut tot corpul. Colegii m-au trimis acasă. Seara mi-am luat temperatura: 39 de grade! A doua zi am fost la medic, care mi-a spus că am gripă și că trebuie să stau în pat cel puțin cinci zile. Am dormit mult, am băut litri de ceai și de supă de pui și am citit două romane. Joi febra a scăzut, dar am tușit încă mult. Azi, după o săptămână, mă simt în sfârșit bine. Mâine mă întorc la muncă — cu o mulțime de e-mailuri necitite!

Vocabolario: puternică = forte · totuși = comunque · frisoane = brividi · a-și lua temperatura = misurarsi la febbre · a scăzut = è scesa · necitite = non letti

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Luni dimineață s-a simțit foarte bine. 2) Seara a avut 39 de grade de febră. 3) Mâine rămâne acasă.

1) Falso (s-a trezit cu o durere de cap) · 2) Vero · 3) Falso (se întoarce la muncă)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — I plurali del corpo

Dai il plurale di "mână", "ochi" e "picior".

mâini · ochi · picioare

Esercizio 2 — Doare o dor?

Completa: "Mă ___ capul" e "Mă ___ picioarele".

Mă doare capul · Mă dor picioarele

Esercizio 3 — Il pronome giusto

Traduci: "Gli fa male la schiena."

Îl doare spatele.

Esercizio 4 — I sintomi

Traduci: "Ho la febbre e la tosse."

Am febră și tuse.

Esercizio 5 — Vocabolario del corpo

Traduci: "dente", "spalla", "nausea".

dinte · umăr · greață

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "bine / nu / simt / mă / prea"

Nu mă simt prea bine.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Unde te doare? — ___ (rispondi indicando due parti del corpo, una al singolare e una al plurale)

Mă doare gâtul și mă dor urechile.

Esercizio 8 — Produzione libera

Descrivi in 5 frasi l'ultima volta che sei stato male: cosa avevi, dove ti faceva male, quanto è durato e cosa hai fatto per guarire.

Esempio: Luna trecută am răcit. Am avut febră și m-a durut gâtul trei zile. Am tușit mult și am avut nasul înfundat. Am stat acasă și am băut mult ceai cu miere. După o săptămână m-am simțit din nou bine.

Ho completato la Settimana 29

Settimana 30La Doctor Și La Farmacie

Obiettivo: prendere appuntamento dal medico, spiegare il problema durante la visita, capire le indicazioni e comprare un medicinale in farmacia — imparando il congiuntivo presente per intero.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: dal medico, in farmacia (24 parole)
3	Grammatica: il congiuntivo presente (conjunctiv prezent) — formazione completa e cambi di vocale
4	Grammatica: quando si usa il congiuntivo — dopo verbi ed espressioni (trebuie, pot, vreau, e bine...)
5	18 frasi dal medico e in farmacia
6	Due dialoghi (dal medico di base / in farmacia) + lettura "La doctor în România"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Dal medico

Rumeno	Pronuncia	Italiano
medic de familie	me-dik de fa-mi-li-e	medico di base, medico di famiglia
cabinet medical	ka-bi-net me-di-kal	studio medico, ambulatorio
programare	pro-gra-ma-re	appuntamento (dal medico, in un ufficio)
consultație	kon-sul-ta-tsi-e	visita medica
a consulta	a kon-sul-ta	visitare (un paziente)
a lua tensiunea	a lu-a ten-siu-ne-a	misurare la pressione
analize	a-na-li-ze	analisi (del sangue, ecc.)
diagnostic	di-ag-nos-tik	diagnosi
tratament	tra-ta-ment	terapia, cura
alergic / alergică la	a-ler-dʒik / a-ler-dʒi-kə la	allergico / allergica a
urgență	ur-dʒen-tsə	emergenza; (la Urgențe) pronto soccorso
a se face bine	a se fa-tʃe bi-ne	guarire, rimettersi

In farmacia

Rumeno	Pronuncia	Italiano
farmacie	far-ma-tʃi-e	farmacia
farmacist / farmacistă	far-ma-tʃist / far-ma-tʃis-tə	farmacista
rețetă	re-tse-tə	ricetta (medica)
medicament	me-di-ka-ment	medicinale, farmaco
pastilă	pas-ti-lə	pastiglia, compressa
sirop de tuse	si-rop de tu-se	sciroppo per la tosse
picături	pi-kə-turʲ	gocce
unguent	un-gu-ent	pomata
plasture	plas-tu-re	cerotto
fără rețetă	fə-rə re-tse-tə	senza ricetta, da banco
de trei ori pe zi	de trei orʲ pe zi	tre volte al giorno
după masă	du-pə ma-sə	dopo i pasti

Giorno 3 · Grammatica

Il congiuntivo presente: să + verbo

Eu, tu, noi, voi: come il presente

Il congiuntivo presente rumeno è sempre introdotto da să. La buona notizia l'hai già scoperta con trebuie să (Mese 03) e con il futuro o să (Mese 07): per eu, tu, noi e voi le forme sono identiche al presente indicativo. Tutto il lavoro si concentra sulla 3ª persona, che è uguale al singolare e al plurale.

	a lucra	a merge	a vorbi	a dormi
eu	să lucrez	să merg	să vorbesc	să dorm
tu	să lucrezi	să mergi	să vorbești	să dormi
el/ea	să lucreze	să meargă	să vorbească	să doarmă
noi	să lucrăm	să mergem	să vorbim	să dormim
voi	să lucrați	să mergeți	să vorbiți	să dormiți
ei/ele	să lucreze	să meargă	să vorbească	să doarmă

La 3ª persona: due desinenze e qualche cambio di vocale

La regola l'hai vista nel Mese 07: i verbi in -a prendono -e (-eze se hanno -ez), tutti gli altri prendono -ă (-ească se hanno -esc). Davanti a queste desinenze, però, la vocale della radice spesso cambia (e → ea, o → oa, ea → e):

Infinito	Presente (el/ea)	Congiuntivo (el/ea)
a pleca	pleacă	să plece
a mânca	mănâncă	să mănânce
a merge	merge	să meargă
a putea	poate	să poată
a vedea	vede	să vadă
a dormi	doarme	să doarmă
a face	face	să facă
a veni	vine	să vină
a spune	spune	să spună

Il congiuntivo rumeno è molto più frequente di quello italiano — dove l'italiano usa l'infinito ("voglio dormire", "devo andare"), il rumeno usa quasi sempre să + congiuntivo: Vreau să dorm., Trebuie să plec. L'infinito con "a" resta per i dizionari e per poche costruzioni fisse: da qui in avanti il congiuntivo sarà il modo che userai di più.

Giorno 4 · Grammatica

Quando si usa il congiuntivo

Dopo i verbi che reggono un altro verbo

Tutti i verbi che in italiano reggono un infinito (dovere, potere, volere, cercare di, cominciare a, dimenticare di...) in rumeno sono seguiti da să + congiuntivo:

Verbo	Esempio	Italiano
a trebui	Trebuie să iau pastilele.	Devo prendere le pastiglie.
a putea	Pot să vin mâine?	Posso venire domani?
a vrea	Vreau să fac o programare.	Voglio prendere un appuntamento.
a încerca	Încearcă să dormi puțin.	Cerca di dormire un po'.
a începe	Am început să mă simt mai bine.	Ho cominciato a sentirmi meglio.
a uita	Nu uita să iei siropul!	Non dimenticare di prendere lo sciroppo!

A lua è irregolare (să iau, să iei, să ia): lo ripasserai nella Settimana 32. Con a putea esiste anche la costruzione con l'infinito senza "a" — Pot veni mâine? — un po' più formale, ma altrettanto corretta.

Soggetto uguale o diverso: in rumeno non cambia nulla

In italiano cambi costruzione a seconda del soggetto: "voglio riposarmi" ma "voglio che tu ti riposi". In rumeno la struttura resta sempre la stessa — cambia solo la persona del verbo:

Italiano	Rumeno
Voglio riposarmi.	Vreau să mă odihnesc.
Voglio che tu ti riposi.	Vreau să te odihnești.
Il medico vuole che lui faccia le analisi.	Medicul vrea să facă analizele.
È importante che tu beva molta acqua.	E important să bei multă apă.
È meglio che restiate a casa.	E mai bine să stați acasă.

Quando il nuovo soggetto è un nome e vuoi metterlo prima del verbo, si usa ca ... să: Vreau ca Ana să vină cu mine. Più semplicemente, puoi anche dire Vreau să vină Ana cu mine.

"Nu trebuie să" e "nu e nevoie să" non sono la stessa cosa — Nu trebuie să fumezi. è un divieto (non devi fumare), mentre Nu e nevoie să vii. significa "non c'è bisogno che tu venga". Dal medico sentirai spesso entrambe: fai attenzione a quale delle due ti viene detta.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi dal medico e in farmacia

Aș dori să fac o programare la medic.Vorrei prendere un appuntamento dal medico.
Când pot să vin?Quando posso venire?
Ce vă supără?Qual è il problema? (lett. "cosa la disturba?")
De când aveți aceste simptome?Da quando ha questi sintomi?
Am tușit toată săptămâna.Ho tossito tutta la settimana.
Sunt alergic la penicilină.Sono allergico alla penicillina.
Respirați adânc, vă rog.Respiri profondamente, per favore.
Trebuie să vă iau tensiunea.Devo misurarle la pressione.
Trebuie să faceți niște analize.Deve fare delle analisi.
Vă dau o rețetă pentru un antibiotic.Le do una ricetta per un antibiotico.
Luați câte o pastilă de trei ori pe zi, după masă.Prenda una pastiglia tre volte al giorno, dopo i pasti.
E important să beți multe lichide.È importante che beva molti liquidi.
E mai bine să stați acasă două zile.È meglio che resti a casa due giorni.
Aveți ceva pentru durere de cap?Ha qualcosa per il mal di testa?
Se poate cumpăra fără rețetă?Si può comprare senza ricetta?
Cum se ia acest sirop?Come si prende questo sciroppo?
Unde găsesc o farmacie non-stop?Dove trovo una farmacia aperta 24 ore su 24?
În caz de urgență, sunați la 112!In caso di emergenza, chiamate il 112!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La medicul de familie (Dal medico di base)

MEDIC

Bună ziua, luați loc. Ce vă supără?

Buongiorno, si accomodi. Qual è il problema?

MARCO

Bună ziua, doamna doctor. De trei zile am febră și mă doare gâtul.

Buongiorno, dottoressa. Da tre giorni ho la febbre e mi fa male la gola.

MEDIC

Aveți și tuse?

Ha anche la tosse?

MARCO

Da, mai ales noaptea. Și nu pot să dorm.

Sì, soprattutto di notte. E non riesco a dormire.

MEDIC

Deschideți gura, vă rog... Da, gâtul e foarte roșu. Sunteți alergic la vreun medicament?

Apra la bocca, per favore... Sì, la gola è molto arrossata. È allergico a qualche medicinale?

MARCO

Nu, din câte știu.

No, che io sappia.

MEDIC

Bine. Vă dau un antibiotic. Trebuie să-l luați de două ori pe zi, o săptămână, și e important să vă odihniți.

Bene. Le do un antibiotico. Deve prenderlo due volte al giorno, per una settimana, ed è importante che si riposi.

Dialogo 2 — La farmacie (In farmacia)

FARMACISTĂ

Bună ziua! Cu ce vă pot ajuta?

Buongiorno! Come posso aiutarla?

ANA

Bună ziua. Am o rețetă de la medic și aș vrea și ceva pentru tuse.

Buongiorno. Ho una ricetta del medico e vorrei anche qualcosa per la tosse.

FARMACISTĂ

Pentru tuse vă recomand acest sirop. Se poate lua fără rețetă.

Per la tosse le consiglio questo sciroppo. Si può prendere senza ricetta.

ANA

Cum trebuie să-l iau?

Come devo prenderlo?

FARMACISTĂ

O linguriță de trei ori pe zi, după masă. Și nu uitați să beți multă apă.

Un cucchiaino tre volte al giorno, dopo i pasti. E non dimentichi di bere molta acqua.

ANA

Mulțumesc. Cât costă totul?

Grazie. Quanto costa in tutto?

FARMACISTĂ

Patruzeci și cinci de lei. Să vă faceți bine!

Quarantacinque lei. Guarisca presto!

Lettura — La doctor în România

La doctor în România

În România, fiecare persoană cu asigurare medicală are un medic de familie. Când te simți rău, de obicei suni la cabinet și faci o programare. Medicul te consultă, îți ia tensiunea și, dacă e nevoie, îți dă o rețetă sau te trimite să faci analize. Pentru problemele mai grave, medicul de familie îți dă un bilet de trimitere la un specialist. În caz de urgență, trebuie să mergi direct la Urgențe sau să suni la 112. Multe medicamente simple, ca siropul de tuse sau pastilele pentru durere de cap, se pot cumpăra fără rețetă. Farmaciștii sunt de obicei foarte amabili și îți pot spune ce să iei pentru o răceală. În orașele mari există și farmacii deschise non-stop.

Vocabolario: asigurare medicală = assicurazione sanitaria · dacă e nevoie = se necessario · bilet de trimitere = impegnativa · grave = gravi · ce să iei = cosa prendere

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Pentru un specialist ai nevoie de un bilet de trimitere. 2) Toate medicamentele se cumpără doar cu rețetă. 3) În caz de urgență poți suna la 112.

1) Vero · 2) Falso (multe se pot cumpăra fără rețetă) · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Congiuntivo, 3ª persona

Forma il congiuntivo di 3ª persona di "a lucra", "a merge" e "a vorbi".

să lucreze · să meargă · să vorbească

Esercizio 2 — I cambi di vocale

Forma il congiuntivo (el/ea) di "a putea", "a dormi" e "a pleca".

să poată · să doarmă · să plece

Esercizio 3 — Soggetto diverso

Traduci usando "doctor": "Voglio che tu vada dal medico."

Vreau să mergi la doctor.

Esercizio 4 — Espressioni impersonali

Traduci rivolgendoti a un amico (tu): "È importante che tu ti riposi" e "È meglio che tu non esca."

E important să te odihnești. · E mai bine să nu ieși.

Esercizio 5 — Vocabolario della farmacia

Traduci: "ricetta", "pomata", "cerotto".

rețetă · unguent · plasture

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "să / trebuie / iau / pastilele / după masă"

Trebuie să iau pastilele după masă.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce vă supără? — ___ (rispondi indicando due sintomi e da quanto tempo li hai)

De două zile am febră și mă doare capul.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 6 frasi una visita dal medico: il problema, le domande del medico, la diagnosi e le istruzioni ricevute (usa almeno tre volte il congiuntivo).

Esempio: Ieri am fost la medicul de familie, pentru că m-a durut stomacul două zile. Medicul m-a întrebat ce am mâncat și dacă am febră. Mi-a luat tensiunea și m-a consultat. A spus că nu e nimic grav, dar că trebuie să fac niște analize. Mi-a dat o rețetă și mi-a spus să iau o pastilă de două ori pe zi. E important să mănânc ușor și să beau multă apă.

Ho completato la Settimana 30

Settimana 31Sentimente Și Emoții

Obiettivo: dire come ti senti, parlare delle emozioni tue e degli altri, e usare le costruzioni con il dativo (mi-e dor, mi-e frică, îmi pare rău) e il congiuntivo dopo i verbi di sentimento.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: gli stati d'animo, verbi ed espressioni delle emozioni (24 parole)
3	Grammatica: mi-e, ți-e, îi e... — le emozioni con il pronome dativo, e "mi-e dor de"
4	Grammatica: mă bucur că / mă bucur să — indicativo o congiuntivo? e la negazione "să nu"
5	18 frasi per esprimere emozioni
6	Due dialoghi (mi manchi / una brutta giornata) + lettura "Dorul"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Gli stati d'animo

Rumeno	Pronuncia	Italiano
fericit / fericită	fe-ri-tʃit / fe-ri-tʃi-tə	felice
trist / tristă	trist / tris-tə	triste
supărat / supărată	su-pə-rat / su-pə-ra-tə	arrabbiato; turbato, dispiaciuto
nervos / nervoasă	ner-vos / ner-vo-a-sə	irritato, di cattivo umore
îngrijorat / îngrijorată	ɨn-gri-zho-rat / ɨn-gri-zho-ra-tə	preoccupato / preoccupata
speriat / speriată	spe-ri-at / spe-ri-a-tə	spaventato / spaventata
mândru / mândră	mɨn-dru / mɨn-drə	orgoglioso / orgogliosa, fiero
dezamăgit / dezamăgită	de-za-mə-dʒit / de-za-mə-dʒi-tə	deluso / delusa
emoționat / emoționată	e-mo-tsio-nat / e-mo-tsio-na-tə	emozionato; agitato (prima di un evento)
plictisit / plictisită	plik-ti-sit / plik-ti-si-tə	annoiato / annoiata
stresat / stresată	stre-sat / stre-sa-tə	stressato / stressata
singur / singură	sin-gur / sin-gu-rə	solo / sola

Verbi ed espressioni delle emozioni

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a se bucura (de)	a se bu-ku-ra	rallegrarsi, essere contento (di)
a se îngrijora	a se ɨn-gri-zho-ra	preoccuparsi
a se enerva	a se e-ner-va	arrabbiarsi, innervosirsi
a se speria	a se spe-ri-a	spaventarsi
a se simți	a se sim-tsi	sentirsi
a se plictisi	a se plik-ti-si	annoiarsi
a plânge	a plɨn-dʒe	piangere
a râde	a rɨ-de	ridere
a-i fi dor de	a-i fi dor de	sentire la mancanza di
a-i fi frică de	a-i fi fri-kə de	avere paura di
a-i fi rușine	a-i fi ru-shi-ne	vergognarsi
a-i părea rău	a-i pə-rea rəu	dispiacersi

Giorno 3 · Grammatica

Le emozioni con il dativo: mi-e dor, mi-e frică

Pronome dativo + e + sostantivo

Come in Mi-e foame (Mese 02), molte emozioni e sensazioni si esprimono con il pronome dativo + e (è) + un sostantivo. Letteralmente: "a me è paura", "a me è nostalgia". Ecco la costruzione per tutte le persone:

	Forma	Esempio	Italiano
eu	mi-e	Mi-e dor de mama.	Mi manca la mamma.
tu	ți-e	Ți-e frică de câini?	Hai paura dei cani?
el/ea	îi e	Îi e rușine.	Si vergogna.
noi	ne e	Ne e dor de voi.	Ci mancate.
voi	vă e	Vă e somn?	Avete sonno?
ei/ele	le e	Le e frig.	Hanno freddo.

Al passato e diventa a fost: Mi-a fost frică. (Ho avuto paura), Ne-a fost dor de tine. (Ci sei mancato). Al futuro colloquiale: O să-ți fie dor de mine! (Ti mancherò!)

"Mi-e dor de tine": la mancanza vista al contrario

Attenzione alla prospettiva. In italiano il soggetto è chi manca ("tu mi manchi"); in rumeno la mancanza appartiene a chi la prova, e ciò che manca va dopo de:

Italiano	Rumeno
Mi manchi.	Mi-e dor de tine.
Ti manco?	Ți-e dor de mine?
Gli manca l'Italia.	Îi e dor de Italia.
Ci manca il mare.	Ne e dor de mare.

Il sostantivo dor è una delle parole più amate dai romeni: indica la nostalgia struggente per qualcuno o qualcosa di lontano. Lo ritrovi nella lettura di questa settimana.

"Îmi pare rău" è il tuo "mi dispiace" — si costruisce con il dativo, come îmi place: Îmi pare rău. (Mi dispiace), Ne pare rău pentru întârziere. (Ci dispiace per il ritardo). Il suo opposto, Îmi pare bine!, significa "sono contento" o "piacere!" quando conosci qualcuno. Da non confondere con Scuze!, che è una scusa rapida, un semplice "scusa!".

Giorno 4 · Grammatica

Indicativo o congiuntivo dopo le emozioni?

Mă bucur că... / Mă bucur să...

Con i verbi e le espressioni di sentimento, il rumeno sceglie in base al significato: că + indicativo quando constati un fatto reale, să + congiuntivo quando parli di un'azione desiderata, temuta o ancora da realizzarsi.

Con că (fatto reale)	Con să (azione, desiderio, timore)
Mă bucur că ai venit. — Sono contento che tu sia venuto.	Mă bucur să te văd. — Sono contento di vederti.
Mi-e frică că am greșit. — Ho paura di aver sbagliato.	Mi-e frică să zbor. — Ho paura di volare.
Sper că e bine. — Spero che stia bene.	Sper să te faci bine. — Spero che tu guarisca.
Îmi pare rău că n-am sunat. — Mi dispiace di non aver chiamato.	Îmi pare rău să aud asta. — Mi dispiace sentire questo.

Nota come l'italiano usi il congiuntivo ("che tu sia venuto") proprio dove il rumeno usa l'indicativo con că: per un italiano è uno dei punti più controintuitivi del mese.

La negazione del congiuntivo: să nu

Il nu si mette tra să e il verbo, e prima di un eventuale pronome. L'ordine è sempre: să + nu + pronome + verbo.

Affermativo	Negativo
să plângi	să nu plângi
să te enervezi	să nu te enervezi
să-i spui	să nu-i spui
să ne îngrijorăm	să nu ne îngrijorăm

Încearcă să nu te enervezi. — Cerca di non arrabbiarti.
E mai bine să nu-i spui nimic. — È meglio non dirgli niente.

"Nervos" ed "emoționat" sono falsi amici a metà — nervos significa soprattutto irritato, di cattivo umore (E nervos azi, nu-l deranja! — Oggi è di cattivo umore, non disturbarlo!), mentre emoționat è l'emozione o l'agitazione prima di un evento: Sunt emoționat înainte de examen. Per l'ansia vera e propria si usa anxios.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per esprimere emozioni

Cum te simți azi?Come ti senti oggi?
Sunt foarte fericit că ești aici.Sono felicissimo che tu sia qui.
Mi-e dor de tine.Mi manchi.
Mi-e frică de înălțime.Ho paura dell'altezza.
Îmi pare foarte rău pentru ce s-a întâmplat.Mi dispiace molto per quello che è successo.
De ce ești supărată?Perché sei arrabbiata?
Nu te enerva, te rog!Non arrabbiarti, per favore!
Sunt îngrijorat pentru mama.Sono preoccupato per la mamma.
Nu-ți face griji, totul o să fie bine.Non preoccuparti, andrà tutto bene.
M-am speriat foarte tare!Mi sono spaventato tantissimo!
Sunt mândră de tine.Sono fiera di te.
A fost o zi grea, sunt foarte stresat.È stata una giornata pesante, sono molto stressato.
Mă bucur să te văd!Che piacere vederti!
Sper să ne vedem curând.Spero che ci vediamo presto.
Mi-e rușine să vorbesc în public.Mi vergogno a parlare in pubblico.
Am plâns de bucurie.Ho pianto di gioia.
Am râs toată seara.Ho riso tutta la sera.
Sunt puțin dezamăgit, dar o să treacă.Sono un po' deluso, ma passerà.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Mi-e dor de tine (Mi manchi)

ANA

Alo, Marco? Ce bine că te aud!

Pronto, Marco? Che bello sentirti!

MARCO

Ana! Ce mai faci? Mi-e tare dor de tine.

Ana! Come stai? Mi manchi tanto.

ANA

Și mie mi-e dor de tine. Cum e în Italia?

Anche tu mi manchi. Com'è in Italia?

MARCO

E bine, dar mă simt puțin singur. Mi-e dor și de Cluj, de prieteni...

Bene, ma mi sento un po' solo. Mi mancano anche Cluj, gli amici...

ANA

Te înțeleg. Dar mă bucur că ai găsit un job bun acolo.

Ti capisco. Ma sono contenta che tu abbia trovato un buon lavoro lì.

MARCO

Da, sunt mândru de asta. Sper să vii în vizită luna viitoare!

Sì, ne sono orgoglioso. Spero che tu venga a trovarmi il mese prossimo!

ANA

Sigur o să vin! Nu-ți face griji.

Certo che verrò! Non preoccuparti.

Dialogo 2 — O zi proastă (Una brutta giornata)

IOANA

Ce ai, Ana? Pari supărată.

Cos'hai, Ana? Sembri arrabbiata.

ANA

Am avut o zi groaznică. Șeful s-a enervat pe mine în fața tuturor.

Ho avuto una giornata terribile. Il capo si è arrabbiato con me davanti a tutti.

IOANA

Serios? De ce?

Davvero? Perché?

ANA

Pentru că am greșit niște cifre în raport. Mi-a fost atât de rușine!

Perché ho sbagliato delle cifre nel rapporto. Mi sono vergognata tantissimo!

IOANA

Îmi pare rău. Dar toată lumea greșește uneori.

Mi dispiace. Ma tutti sbagliano, a volte.

ANA

Știu, dar sunt dezamăgită de mine.

Lo so, ma sono delusa di me stessa.

IOANA

Hai să ieșim la o cafea. O să te simți mai bine!

Dai, usciamo a prendere un caffè. Ti sentirai meglio!

Lettura — Dorul

Dorul

Mulți români spun că „dor” este cel mai frumos cuvânt din limba lor și că nu există o traducere perfectă. Dorul nu este doar tristețe: este dorința de a fi aproape de cineva sau de ceva care e departe. Poți să simți dor de o persoană, de un loc, de copilărie sau chiar de o mâncare. Milioane de români trăiesc azi în străinătate, mai ales în Italia și în Spania, și cunosc bine acest sentiment. Le e dor de familie, de casa părintească, de sărbătorile de acasă. Poeții români au scris sute de poezii despre dor, iar în muzica populară există chiar un gen special, doina, care exprimă dorul și melancolia. Poate și ție o să-ți fie dor de România, după ce o vei vizita!

Vocabolario: tristețe = tristezza · dorință = desiderio · copilărie = infanzia · a trăi = vivere · casa părintească = la casa dei genitori · sărbători = feste · doină = canto popolare lirico

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Dorul este doar tristețe. 2) Mulți români trăiesc în Italia și în Spania. 3) Doina este un gen de muzică populară.

1) Falso (este și dorința de a fi aproape de cineva) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — La mancanza

Traduci: "Mi manchi" e "Ti manco?"

Mi-e dor de tine. · Ți-e dor de mine?

Esercizio 2 — Il dativo giusto

Completa con il pronome: "(noi) ___ e frică", "(ei) ___ e somn", "(ea) ___ e rușine".

Ne e frică · Le e somn · Îi e rușine

Esercizio 3 — Că o să?

Completa: "Mă bucur ___ ai venit." e "Mă bucur ___ te văd."

Mă bucur că ai venit. · Mă bucur să te văd.

Esercizio 4 — Mi dispiace

Traduci: "Mi dispiace molto."

Îmi pare foarte rău.

Esercizio 5 — Gli stati d'animo

Traduci: "preoccupato", "deluso", "orgoglioso".

îngrijorat · dezamăgit · mândru

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "să / sper / curând / ne vedem"

Sper să ne vedem curând.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Ce ai? Pari supărat. — ___ (spiega come ti senti e perché, usando "mi-e" o "îmi pare rău")

Mi-e dor de familie. N-am mai fost acasă de trei luni.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi in 6 frasi un messaggio a un amico lontano: come ti senti, cosa ti manca, di cosa sei contento e cosa speri per il futuro.

Esempio: Dragă Andrei, ce mai faci? Mi-e tare dor de tine și de serile noastre în oraș. Aici sunt bine, dar uneori mă simt puțin singur. Mă bucur că ți-ai găsit un apartament nou! Sper să vii în vizită de Crăciun. Nu-ți face griji pentru mine: sunt fericit aici.

Ho completato la Settimana 31

Settimana 32Ripasso: Sănătate, Emoții Și Conjunctiv

Obiettivo: dare consigli su salute e benessere, incoraggiare qualcuno e fare gli auguri, usando con sicurezza il congiuntivo — anche nelle sue forme irregolari.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: uno stile di vita sano, auguri e incoraggiamenti (20 parole)
3	Grammatica: ripasso — i congiuntivi irregolari e il "să" usato da solo
4	Grammatica: ripasso integrato del mese — dare consigli (dall'imperativo ad "ar trebui să") e fare auguri con să
5	18 frasi miste
6	Due dialoghi (un nuovo inizio / visita in ospedale) + lettura "Cum să trăiești mai sănătos"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Uno stile di vita sano

Rumeno	Pronuncia	Italiano
sănătate	sə-nə-ta-te	salute
sănătos / sănătoasă	sə-nə-tos / sə-nə-to-a-sə	sano / sana
a face mișcare	a fa-tʃe mish-ka-re	fare movimento, fare attività fisica
a se odihni	a se o-dih-ni	riposarsi
somn	somn	sonno
alimentație	a-li-men-ta-tsi-e	alimentazione
a se plimba	a se plim-ba	passeggiare
a se relaxa	a se re-la-ksa	rilassarsi
stres	stres	stress
a renunța la	a re-nun-tsa la	rinunciare a, smettere di
a fuma	a fu-ma	fumare
echilibru	e-ki-li-bru	equilibrio

Auguri e incoraggiamenti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Sănătate!	sə-nə-ta-te	Salute! (a chi starnutisce)
Multă sănătate!	mul-tə sə-nə-ta-te	Tanta salute! (augurio)
Să te faci bine!	sə te fatʃʲ bi-ne	Rimettiti presto!
Însănătoșire grabnică!	ɨn-sə-nə-to-shi-re grab-ni-kə	Pronta guarigione!
Curaj!	ku-razh	Coraggio!
Ține-te tare!	tsi-ne-te ta-re	Tieni duro!
Baftă!	baf-tə	In bocca al lupo! Buona fortuna!
Totul o să fie bine.	to-tul o sə fi-e bi-ne	Andrà tutto bene.

Giorno 3 · Grammatica

Ripasso: i congiuntivi irregolari e il "să" da solo

Otto verbi da sapere a memoria

Pochi verbi, ma usatissimi, hanno un congiuntivo irregolare. Il punto critico è quasi sempre la 3ª persona:

Infinito	eu	el/ea · ei/ele	Esempio
a fi	să fiu	să fie	Sper să nu fie nimic grav.
a avea	să am	să aibă	Sper să aibă noroc.
a da	să dau	să dea	Trebuie să-i dea o rețetă.
a lua	să iau	să ia	E bine să ia vitamine.
a sta	să stau	să stea	Medicul vrea să stea în pat.
a bea	să beau	să bea	Trebuie să bea multă apă.
a ști	să știu	să știe	Vreau să știe adevărul.
a vedea	să văd	să vadă	Trebuie să-l vadă un specialist.

Per intero, i due più importanti: a fi: să fiu, să fii, să fie, să fim, să fiți, să fie · a avea: să am, să ai, să aibă, să avem, să aveți, să aibă.

"Să" da solo: proposte, domande e ordini gentili

Il congiuntivo può anche stare da solo, senza un verbo che lo regga. In questi casi ha un valore esortativo o dubitativo:

Uso	Esempio	Italiano
Proposta (noi)	Să mergem acasă.	Andiamo a casa.
Domanda con dubbio	Ce să fac?	Cosa dovrei fare?
Richiesta di permesso	Să deschid fereastra?	Apro la finestra?
Ordine gentile	Să mă suni când ajungi!	Chiamami quando arrivi!

"A lua" e "a bea" hanno la 3ª persona uguale a quella del presente — să ia, să bea: niente -e né -ă. Con a lua fai attenzione anche a eu e tu, che cambiano radice: să iau, să iei. È il verbo che userai di più in farmacia: Ce trebuie să iau?

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese: dare consigli e fare auguri

Quattro modi di dare un consiglio, dal più diretto al più gentile

Con gli strumenti di questo mese e di quelli precedenti puoi dosare il tono di un consiglio con precisione:

Struttura	Esempio	Tono
Imperativo	Odihnește-te!	diretto
Trebuie să + congiuntivo	Trebuie să te odihnești.	deciso
E bine / E mai bine să + congiuntivo	E mai bine să te odihnești.	neutro
Ar trebui să + congiuntivo	Ar trebui să te odihnești.	gentile ("dovresti")

Ar trebui è un condizionale: per ora imparalo come blocco fisso, come aș dori nel Mese 07. Non cambia con la persona: Ar trebui să mergeți la doctor. — Dovreste (o dovrebbe) andare dal medico.

Gli auguri con să

Moltissimi auguri rumeni sono congiuntivi "sospesi", in cui è sottinteso un "spero che":

Rumeno	Italiano	Quando
Să te faci bine!	Rimettiti presto!	a chi è malato
Să fii sănătos!	Salute! / Stammi bene!	dopo uno starnuto, o salutando
Să ne vedem cu bine!	A presto, stammi bene!	congedandosi
Să ai noroc!	Buona fortuna!	prima di una prova
Să-ți fie de bine!	Buon pro ti faccia!	a chi ha finito di mangiare o bere

"Sănătate!" e "Noroc!" non sono intercambiabili — a chi starnutisce si dice Sănătate! (o Să fii sănătos!), mentre per un brindisi si dice Noroc!. E quando qualcuno ti augura salute, rispondi semplicemente Mulțumesc!.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi miste

Ar trebui să faci mai multă mișcare.Dovresti fare più movimento.
E important să dormi cel puțin șapte ore.È importante dormire almeno sette ore.
Am renunțat la fumat acum un an.Ho smesso di fumare un anno fa.
Încerc să mănânc mai sănătos.Cerco di mangiare in modo più sano.
Mă plimb în parc în fiecare seară.Passeggio nel parco ogni sera.
Munca îmi dă mult stres.Il lavoro mi dà molto stress.
Cum te simți după operație?Come ti senti dopo l'operazione?
Să te faci bine repede!Rimettiti presto!
Multă sănătate și ție!Tanta salute anche a te!
Nu-ți face griji, o să treacă.Non preoccuparti, passerà.
Ce să fac? Mă doare spatele de o lună.Cosa dovrei fare? Mi fa male la schiena da un mese.
Ar trebui să mergi la un specialist.Dovresti andare da uno specialista.
Sunt mândru că am terminat primul meu maraton.Sono fiero di aver finito la mia prima maratona.
Baftă la interviu!In bocca al lupo per il colloquio!
Curaj, ține-te tare!Coraggio, tieni duro!
Mă bucur că te simți mai bine.Sono contento che tu ti senta meglio.
Să mergem la o plimbare, o să-ți facă bine.Andiamo a fare una passeggiata, ti farà bene.
Sper să nu fie nimic grav.Spero che non sia niente di grave.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Un nou început (Un nuovo inizio)

ANA

Marco, arăți foarte bine! Ce ai făcut?

Marco, hai un ottimo aspetto! Cosa hai fatto?

MARCO

Am renunțat la fumat acum trei luni și acum alerg de trei ori pe săptămână.

Ho smesso di fumare tre mesi fa e adesso corro tre volte a settimana.

ANA

Bravo! Sunt mândră de tine. A fost greu?

Bravo! Sono fiera di te. È stato difficile?

MARCO

La început, foarte greu. M-am enervat des și am dormit prost.

All'inizio, molto. Mi innervosivo spesso e dormivo male.

ANA

Și acum?

E adesso?

MARCO

Acum mă simt mult mai bine. Ar trebui să vii și tu să alergi cu mine!

Adesso mi sento molto meglio. Dovresti venire anche tu a correre con me!

ANA

Să mă gândesc... Poate duminică!

Fammi pensare... Forse domenica!

Dialogo 2 — Vizită la spital (Visita in ospedale)

ANA

Bună, Ioana! Ți-am adus niște flori și o carte. Cum te simți?

Ciao, Ioana! Ti ho portato dei fiori e un libro. Come ti senti?

IOANA

Mulțumesc, ce drăguț din partea ta! Mă mai doare puțin piciorul, dar sunt bine.

Grazie, che gentile da parte tua! Mi fa ancora un po' male la gamba, ma sto bene.

ANA

Ce a spus medicul?

Cosa ha detto il medico?

IOANA

Că operația a mers bine și că trebuie să stau aici încă trei zile.

Che l'operazione è andata bene e che devo restare qui ancora tre giorni.

ANA

Mă bucur că nu e nimic grav. Ți-e frică de recuperare?

Sono contenta che non sia niente di grave. Hai paura della riabilitazione?

IOANA

Puțin. Dar medicul zice că, dacă fac exercițiile, o să merg normal în două luni.

Un po'. Ma il medico dice che, se faccio gli esercizi, camminerò normalmente entro due mesi.

ANA

Curaj! Să te faci bine repede!

Coraggio! Rimettiti presto!

Lettura — Cum să trăiești mai sănătos

Cum să trăiești mai sănătos

Medicii spun că nu e nevoie de schimbări mari ca să trăiești mai sănătos: sunt suficienți câțiva pași mici, dar făcuți în fiecare zi. În primul rând, e important să faci mișcare: o plimbare de jumătate de oră pe zi este deja un început bun. Apoi, ar trebui să mănânci variat, cu multe legume și fructe, și să bei destulă apă. Somnul contează la fel de mult: un adult are nevoie de șapte sau opt ore pe noapte. Nu uita nici de sănătatea emoțională! Stresul poate să provoace dureri de cap, probleme cu stomacul și oboseală. De aceea e bine să îți găsești timp pentru prieteni, pentru hobby-uri și pentru tine. Și, dacă te simți trist sau îngrijorat mult timp, nu-ți fie rușine să ceri ajutor: să vorbești cu cineva este deja un pas înainte.

Vocabolario: ca să = per, affinché · pași = passi · variat = in modo vario · destulă = abbastanza · la fel de = altrettanto · a provoca = causare · a cere ajutor = chiedere aiuto

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Pentru o viață sănătoasă sunt necesare schimbări mari. 2) Un adult are nevoie de șapte sau opt ore de somn. 3) Stresul poate provoca dureri de cap.

1) Falso (sunt suficienți pași mici) · 2) Vero · 3) Vero

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Congiuntivi irregolari

Forma il congiuntivo (el/ea) di "a fi", "a avea" e "a lua".

să fie · să aibă · să ia

Esercizio 2 — Tutta la coniugazione

Coniuga "a sta" al congiuntivo presente per tutte le persone.

să stau · să stai · să stea · să stăm · să stați · să stea

Esercizio 3 — Un consiglio gentile

Traduci con "ar trebui": "Dovresti dormire di più."

Ar trebui să dormi mai mult.

Esercizio 4 — Gli auguri

Cosa dici a un amico malato? E a qualcuno che starnutisce?

Să te faci bine! (oppure: Însănătoșire grabnică!) · Sănătate! (oppure: Să fii sănătos!)

Esercizio 5 — Vocabolario del benessere

Traduci: "fare movimento", "riposarsi", "smettere di fumare".

a face mișcare · a se odihni · a renunța la fumat

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "mergem / să / la o plimbare"

Să mergem la o plimbare.

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Mă doare spatele de o lună. Ce să fac? — ___ (dai due consigli con due strutture diverse)

Ar trebui să mergi la un specialist. Și e bine să faci mai multă mișcare.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi in 7 frasi un messaggio a un amico che è stato male: chiedigli come sta, raccontagli un'esperienza simile, dagli almeno tre consigli e chiudi con un augurio.

Esempio: Salut, Andrei! Am auzit că ai avut gripă. Cum te simți acum? Și eu am fost bolnav luna trecută și m-a durut capul o săptămână. Ar trebui să stai în pat și să te odihnești cât mai mult. E important să bei mult ceai și să nu ieși din casă prea devreme. Dacă nu te simți mai bine, mergi la medic! Să te faci bine repede!

Ho completato la Settimana 32

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "La medicul de familie" (Dal medico di base)

Recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Telefona allo studio medico e prendi un appuntamento in registro formale ("Aș dori să fac o programare..."), chiedendo quando puoi venire con "Când pot să...?".
Durante la visita descrivi i sintomi: dove ti fa male con "mă doare / mă dor", da quanto tempo, e come ti senti ("am febră", "mi-e rău", "nu mă simt bine").
Rispondi alle domande del medico al perfectul compus (cosa hai mangiato, se hai già preso qualche medicinale) e di' se sei allergico a qualcosa.
Ripeti le istruzioni con il congiuntivo per essere sicuro di aver capito ("Deci trebuie să iau... de trei ori pe zi și e bine să..."), e racconta come ti senti ("sunt îngrijorat", "mi-e frică să...").
Ringrazia e congedati; il medico chiude con un augurio ("Să vă faceți bine!") e tu rispondi ("Mulțumesc, o zi bună!").

Verifica del Mese 08

Prima di passare al Mese 09, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Nominare le parti del corpocon i plurali irregolari (ochi, mâini, dinți, picioare) e l'articolo al posto del possessivo (mă doare capul, am ochii verzi)
☐ Dire dove fa male con "a durea"scegliendo doare / dor e il pronome giusto (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le)
☐ Descrivere i sintomicon am + sintomo, mi-e rău / mi-e greață, mă simt... e am răcit
☐ Cavarsela dal medico e in farmaciaprendere appuntamento, spiegare il problema, capire posologia e istruzioni (de trei ori pe zi, după masă)
☐ Formare il congiuntivo presentedi tutti i gruppi, con i cambi di vocale (să meargă, să poată, să doarmă) e gli irregolari (să fie, să aibă, să ia, să stea)
☐ Usare să + congiuntivodopo trebuie, pot, vreau, încerc, e bine, e important — anche quando il soggetto cambia, e con la negazione să nu
☐ Esprimere emozionicon gli aggettivi del mese, i verbi riflessivi (mă bucur, mă îngrijorez) e il dativo (mi-e dor de, mi-e frică, îmi pare rău)
☐ Dare consigli e fare auguridall'imperativo ad "ar trebui să", e con le formule con să (Să te faci bine!, Să fii sănătos!)

Mese 09 · Livello B1

Opinii
Și Dezbateri

Il nono mese ti porta nel cuore del livello B1: non basta più raccontare e descrivere, ora devi ragionare in rumeno. Imparerai a dire cosa pensi e a chiedere il parere degli altri, a dichiararti d'accordo o in disaccordo con le giuste sfumature, e a collegare le idee con i connettori logici — causa, conseguenza, opposizione, aggiunta. È anche il mese del congiuntivo avanzato: la costruzione ca... să con il soggetto in evidenza, i connettori che reggono il congiuntivo (ca să, fără să, înainte să, în loc să) e il congiuntivo perfetto (să fi plecat). Nell'ultima settimana metterai tutto insieme per partecipare a un vero dibattito. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 33Păreri Și Opinii

Obiettivo: dire cosa pensi su un tema di attualità, chiedere l'opinione degli altri e scegliere tra "că" e "să" dopo le espressioni di valutazione.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: opinioni e punti di vista, temi di attualità (24 parole)
3	Grammatica: introdurre un'opinione — cred că, consider că, după părerea mea, mi se pare că
4	Grammatica: "e + aggettivo" con că o con să (e adevărat că / e important să) e l'opinione negativa
5	18 frasi per dare la propria opinione
6	Due dialoghi (auto in centro / un film che divide) + lettura "Rețelele sociale: pro sau contra?"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Opinioni e punti di vista

Rumeno	Pronuncia	Italiano
părere	pə-re-re	parere, opinione
opinie	o-pi-ni-e	opinione
punct de vedere	punkt de ve-de-re	punto di vista
a crede	a kre-de	credere
a considera	a kon-si-de-ra	ritenere, considerare
a se gândi (la)	a se gɨn-di	pensare (a)
a i se părea	a i se pə-rea	sembrare (a qualcuno)
a susține	a sus-tsi-ne	sostenere
convins / convinsă	kon-vins / kon-vin-sə	convinto / convinta
sigur / sigură	si-gur / si-gu-rə	sicuro / sicura
argument	ar-gu-ment	argomento (a sostegno di una tesi)
a discuta	a dis-ku-ta	discutere

Temi di attualità

Rumeno	Pronuncia	Italiano
subiect	su-bi-ekt	argomento, tema
problemă	pro-ble-mə	problema
societate	so-tʃi-e-ta-te	società
mediu (înconjurător)	me-diu (ɨn-kon-zhu-rə-tor)	ambiente
poluare	po-lu-a-re	inquinamento
tehnologie	teh-no-lo-dʒi-e	tecnologia
rețele sociale	re-tse-le so-tʃi-a-le	social network
educație	e-du-ka-tsi-e	istruzione, educazione
trafic	tra-fik	traffico
lege	le-dʒe	legge
schimbare	skim-ba-re	cambiamento
viitor	vi-i-tor	futuro

Giorno 3 · Grammatica

Introdurre un'opinione

Verbi di opinione + că + indicativo

Il modo più semplice di dire cosa pensi è un verbo di opinione seguito da că. Attenzione: dove l'italiano vuole il congiuntivo ("credo che sia"), il rumeno usa l'indicativo, perché presenti la tua opinione come un fatto.

Struttura	Esempio	Italiano
Cred că...	Cred că e o idee bună.	Credo che sia una buona idea.
Consider că...	Consider că e o problemă serioasă.	Ritengo che sia un problema serio.
Mă gândesc că...	Mă gândesc că poate e mai bine așa.	Penso che forse sia meglio così.
Sunt convins că...	Sunt convinsă că o să meargă.	Sono convinta che funzionerà.
Sunt sigur că...	Sunt sigur că știe.	Sono sicuro che lo sa.

È la stessa regola che hai visto nel Mese 08 con sper că e mă bucur că: dopo că il rumeno non mette mai il congiuntivo.

Espressioni fisse e "a i se părea"

Per aprire un intervento hai a disposizione alcune formule fisse, dalla più colloquiale alla più formale:

Rumeno	Italiano	Registro
Pentru mine, ...	Per me...	colloquiale
Personal, ...	Personalmente...	neutro
După părerea mea, ...	Secondo me...	neutro
Din punctul meu de vedere, ...	Dal mio punto di vista...	neutro-formale
În opinia mea, ...	A mio parere...	formale

Il verbo a i se părea (sembrare) funziona come îmi place: la persona a cui "sembra" è un pronome dativo, seguito da se pare: mi se pare, ți se pare, i se pare, ni se pare, vi se pare, li se pare. Al passato diventa mi s-a părut: Cum ți s-a părut filmul? — Come ti è sembrato il film?

"Mie mi se pare": in rumeno si può dire — in italiano "a me mi sembra" è considerato un errore, ma in rumeno il raddoppio del dativo è normale e serve a mettere in risalto chi parla: Mie mi se pare o idee bună, lui nu. — A me sembra una buona idea, a lui no. Stesso discorso per Mie îmi place. E ricorda: per chiedere un parere si dice Ce părere ai despre...? o, più alla buona, Ce zici?

Giorno 4 · Grammatica

"E + aggettivo": con că o con să?

Constatare un fatto o valutare un'azione

Molte opinioni si esprimono con e (è) + aggettivo. La scelta tra că e să dipende dal significato: gli aggettivi che constatano un fatto vogliono că + indicativo; quelli che valutano un'azione, o ne esprimono possibilità e necessità, vogliono să + congiuntivo.

Con că (constatazione)	Con să (valutazione, possibilità)
E adevărat că orașul e poluat. — È vero che la città è inquinata.	E important să reciclăm. — È importante che ricicliamo.
E clar că trebuie să schimbăm ceva. — È chiaro che dobbiamo cambiare qualcosa.	E posibil să aibă dreptate. — È possibile che abbia ragione.
E evident că nu e ușor. — È evidente che non è facile.	E normal să fii îngrijorat. — È normale che tu sia preoccupato.
E sigur că o să plouă. — È sicuro che pioverà.	E greu să schimbi obiceiurile. — È difficile cambiare le abitudini.

Alcuni aggettivi accettano entrambe le costruzioni, con un senso diverso: E păcat că pleci. (È un peccato che tu parta — lo stai facendo davvero) / E păcat să pleci acum. (Sarebbe un peccato partire adesso — è solo un'ipotesi).

L'opinione negativa: nu cred că, mă îndoiesc că

Anche al negativo il rumeno resta quasi sempre all'indicativo. Per un dubbio su un "sì o no", invece di că si usa dacă (se):

Affermativo	Negativo / dubbio	Italiano
Cred că e corect.	Nu cred că e corect.	Non credo che sia giusto.
Mi se pare normal.	Nu mi se pare normal.	Non mi sembra normale.
Sunt sigur că vine.	Nu sunt sigur dacă vine.	Non sono sicuro che venga.
Știu că e adevărat.	Mă îndoiesc că e adevărat.	Dubito che sia vero.

Esiste anche nu cred să + congiuntivo, per un dubbio più forte: Nu cred să vină. — Non credo proprio che venga. Per ora basta riconoscerlo: lo ritroverai nella Settimana 36.

"Ce părere ai?", "Ce crezi?", "Ce zici?" — sono tre modi di chiedere "che ne pensi?", dal più neutro al più colloquiale. Il tema della discussione si introduce con despre: Ce părere ai despre noua lege? Per rispondere senza sbilanciarti puoi dire Nu știu ce să zic. (Non so cosa dire) o Nu m-am gândit niciodată la asta. (Non ci ho mai pensato).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per dare la propria opinione

Ce părere ai despre asta?Che ne pensi?
Ce crezi, e o idee bună?Che dici, è una buona idea?
Care e opinia ta?Qual è la tua opinione?
După părerea mea, e o greșeală.Secondo me è un errore.
Din punctul meu de vedere, problema e alta.Dal mio punto di vista il problema è un altro.
Cred că orașul are nevoie de mai multe parcuri.Credo che la città abbia bisogno di più parchi.
Mi se pare că exagerezi puțin.Mi sembra che tu esageri un po'.
Mi se pare o idee excelentă.Mi sembra un'idea eccellente.
Cum ți se pare noul primar?Come ti sembra il nuovo sindaco?
Personal, prefer să lucrez de acasă.Personalmente preferisco lavorare da casa.
Sunt convins că tehnologia ne ajută.Sono convinto che la tecnologia ci aiuti.
Nu cred că e atât de simplu.Non credo che sia così semplice.
Mă îndoiesc că o să se schimbe ceva.Dubito che cambierà qualcosa.
E adevărat că traficul e o problemă.È vero che il traffico è un problema.
E important să ne gândim la viitor.È importante pensare al futuro.
E posibil să ai dreptate.È possibile che tu abbia ragione.
Pentru mine, familia e pe primul loc.Per me la famiglia viene prima di tutto.
Nu m-am gândit niciodată la asta.Non ci ho mai pensato.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Mașinile în centru (Le auto in centro)

ANA

Ai auzit? Primăria vrea să interzică mașinile în centru.

Hai sentito? Il comune vuole vietare le auto in centro.

MARCO

Da, am citit azi-dimineață. Tu ce părere ai?

Sì, l'ho letto stamattina. Tu cosa ne pensi?

ANA

Mie mi se pare o idee foarte bună. E prea mult trafic.

A me sembra un'ottima idea. C'è troppo traffico.

MARCO

E adevărat, dar cum o să ajungă oamenii la muncă?

È vero, ma come arriverà la gente al lavoro?

ANA

Cu autobuzul sau cu bicicleta. Consider că e important să avem un aer mai curat.

In autobus o in bicicletta. Ritengo che sia importante avere un'aria più pulita.

MARCO

Poate. Dar mi se pare că nu s-au gândit la magazine.

Forse. Ma mi sembra che non abbiano pensato ai negozi.

ANA

Mă rog, o să vedem.

Vabbè, vedremo.

Dialogo 2 — Un film care împarte (Un film che divide)

IOANA

Ai văzut filmul de aseară? Cum ți s-a părut?

Hai visto il film di ieri sera? Come ti è sembrato?

ANDREI

Sincer, mi s-a părut cam lung.

Sinceramente mi è sembrato un po' lungo.

IOANA

Serios? Eu cred că e un film excelent!

Davvero? Io credo che sia un film eccellente!

ANDREI

Actorii sunt buni, e adevărat. Dar povestea mi se pare puțin banală.

Gli attori sono bravi, è vero. Ma la storia mi sembra un po' banale.

IOANA

După părerea mea, finalul e extraordinar.

Secondo me il finale è straordinario.

ANDREI

Poate trebuie să-l mai văd o dată.

Forse devo rivederlo un'altra volta.

IOANA

Da, și de data asta să nu adormi!

Sì, e stavolta non addormentarti!

Lettura — Rețelele sociale: pro sau contra?

Rețelele sociale: pro sau contra?

Astăzi aproape toată lumea folosește rețelele sociale, dar părerile despre ele sunt foarte diferite. Unii consideră că sunt un instrument extraordinar: poți să vorbești cu prietenii din alte țări, să citești știri și chiar să găsești un loc de muncă. Alții cred că petrecem prea mult timp în fața ecranului și că relațiile reale devin mai superficiale. Personal, mi se pare că adevărul e la mijloc. E adevărat că rețelele sociale ne pot ajuta, dar e important să le folosim cu măsură. De exemplu, eu nu mă uit la telefon în timpul mesei și îl las în altă cameră când dorm. Sunt convinsă că problema nu e tehnologia, ci felul în care o folosim.

Vocabolario: unii / alții = alcuni / altri · a petrece = trascorrere · ecran = schermo · la mijloc = nel mezzo · cu măsură = con moderazione · nu... ci = non... ma · felul în care = il modo in cui

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Toată lumea are aceeași părere despre rețelele sociale. 2) Autoarea crede că adevărul e la mijloc. 3) Autoarea doarme cu telefonul lângă pat.

1) Falso (părerile sunt foarte diferite) · 2) Vero · 3) Falso (îl lasă în altă cameră)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Secondo me

Traduci "secondo me" / "dal mio punto di vista" in rumeno.

după părerea mea · din punctul meu de vedere

Esercizio 2 — Că o să?

Completa: "E important ___ reciclăm" e "E adevărat ___ traficul e o problemă".

E important să reciclăm · E adevărat că traficul e o problemă

Esercizio 3 — A i se părea

Traduci: "Mi sembra una buona idea."

Mi se pare o idee bună.

Esercizio 4 — Il pronome giusto

Completa con il pronome dativo: "___ se pare?" (a te) e "___ se pare că e prea scump." (a noi)

Ți se pare? · Ni se pare că e prea scump.

Esercizio 5 — Opinione negativa

Traduci: "Non credo che sia così semplice."

Nu cred că e atât de simplu.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "părere / ce / despre / ai / asta"

Ce părere ai despre asta?

Esercizio 7 — Completa il dialogo

— Cum ți s-a părut filmul? — ___ (rispondi con "a i se părea" al passato, un aspetto positivo e uno negativo)

Mi s-a părut interesant, dar puțin lung.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi 5 frasi sul traffico nella tua città: dai la tua opinione, usa almeno un'espressione con "că" e una con "să", e chiudi chiedendo il parere di un amico.

Esempio: După părerea mea, în orașul meu e prea mult trafic. E adevărat că autobuzele nu sunt foarte bune. Cred că primăria trebuie să construiască mai multe piste de biciclete. E important să folosim mai puțin mașina. Tu ce părere ai?

Ho completato la Settimana 33

Settimana 34Acord Și Dezacord

Obiettivo: dichiararti d'accordo o in disaccordo con le giuste sfumature, contraddire con cortesia e proporre soluzioni — usando il congiuntivo con il soggetto in evidenza (vreau ca... să).

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: essere d'accordo, non essere d'accordo (24 parole)
3	Grammatica: a fi de acord cu / să / că, a avea dreptate e a greși, și eu / nici eu / ba da
4	Grammatica: ca... să — il congiuntivo con il soggetto in evidenza, e i verbi per proporre (a propune, a cere, a insista să)
5	18 frasi per concordare e dissentire
6	Due dialoghi (in riunione / una discussione in famiglia) + lettura "Arta de a nu fi de acord"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Essere d'accordo

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a fi de acord (cu)	a fi de a-kord	essere d'accordo (con)
De acord!	de a-kord	D'accordo! Va bene!
a avea dreptate	a a-vea drep-ta-te	avere ragione
Exact!	eg-zakt	Esatto!
Așa e.	a-sha e	È così. Vero.
Bineînțeles!	bi-ne-ɨn-tse-les	Certo! Naturalmente!
Întocmai.	ɨn-tok-maj	Proprio così. (formale)
Și eu.	shi eu	Anch'io.
Nici eu.	nitʃʲ eu	Neanch'io.
parțial	par-tsi-al	in parte, parzialmente
a accepta	a ak-tʃep-ta	accettare
a propune	a pro-pu-ne	proporre

Non essere d'accordo

Rumeno	Pronuncia	Italiano
dezacord	de-za-kord	disaccordo
a greși	a gre-shi	sbagliare, sbagliarsi
Dimpotrivă!	dim-po-tri-və	Al contrario!
Nu chiar.	nu kiar	Non proprio.
Depinde.	de-pin-de	Dipende.
Ba da! / Ba nu!	ba da / ba nu	E invece sì! / E invece no!
Nici vorbă!	nitʃʲ vor-bə	Neanche per sogno!
a contrazice	a kon-tra-zi-tʃe	contraddire
a obiecta	a o-bi-ek-ta	obiettare
a se certa	a se tʃer-ta	litigare
a insista	a in-sis-ta	insistere
compromis	kom-pro-mis	compromesso

Giorno 3 · Grammatica

Accordo e disaccordo: le strutture di base

A fi de acord cu / să / că

L'espressione a fi de acord cambia costruzione a seconda di cosa segue: una persona, una cosa, un'azione o un fatto.

Struttura	Esempio	Italiano
cu + persona	Sunt de acord cu tine.	Sono d'accordo con te.
cu + cosa	Nu sunt de acord cu propunerea.	Non sono d'accordo con la proposta.
să + congiuntivo (accettare un'azione)	Ești de acord să plecăm mai devreme?	Sei d'accordo di partire prima?
că + indicativo (condividere un fatto)	Toți suntem de acord că e o problemă.	Siamo tutti d'accordo che è un problema.

Per dire chi ha ragione e chi torto: Ai dreptate. (Hai ragione) / Greșești. (Ti sbagli). Al passato: Am avut dreptate! — Avevo ragione! / Am greșit. — Mi sono sbagliato.

Și eu, nici eu, ba da: reagire in una parola

Per concordare o dissentire in modo rapido, il rumeno ha formule brevi che dipendono dalla frase a cui rispondi. Con i verbi al dativo (îmi place, mi se pare) si usa il pronome dativo tonico (mie):

Frase	Accordo	Disaccordo
Eu sunt de acord.	Și eu.	Eu nu.
Eu nu cred asta.	Nici eu.	Eu da.
Mie îmi place ideea.	Și mie.	Mie nu.
Mie nu mi se pare corect.	Nici mie.	Mie da.
Nu e adevărat!	—	Ba da, e adevărat!

Ba serve a contraddire con forza, soprattutto una frase negativa: — Nu ai sunat. — Ba da, am sunat de două ori! È molto colloquiale: in un contesto formale preferisci Dimpotrivă o Nu chiar.

"Ragione" non si traduce con "rațiune" — "avere ragione" è sempre a avea dreptate (da drept, giusto). Rațiune esiste, ma è la ragione come facoltà mentale; la "ragione" nel senso di motivo si dice motiv: Din ce motiv? — Per quale ragione? E "torto" non ha un equivalente diretto: Nu ai dreptate o Greșești.

Giorno 4 · Grammatica

Ca... să: il congiuntivo con il soggetto in evidenza

Quando il soggetto va prima del verbo

Nel Mese 08 hai visto che, anche se il soggetto cambia, la struttura resta să + congiuntivo: Vreau să vii. Ma quando il soggetto della seconda frase è espresso e viene messo prima del verbo, il rumeno lo "incornicia" tra ca e să:

Senza soggetto esplicito	Con soggetto esplicito
Vreau să vină.	Vreau ca Maria să vină. — Voglio che Maria venga.
E important să participe.	E important ca toți colegii să participe. — È importante che tutti i colleghi partecipino.
Propun să continuăm mâine.	Propun ca discuția să continue mâine. — Propongo che la discussione continui domani.
Nu vreau să vă certați.	Nu vreau ca voi doi să vă certați. — Non voglio che voi due litighiate.

L'ordine è sempre: ca + soggetto + să + (nu) + (pronome) + verbo. La negazione resta attaccata a să: E important ca nimeni să nu întârzie. — È importante che nessuno arrivi in ritardo.

Proporre, chiedere, insistere: verbi con să

In una discussione userai spesso verbi che introducono un'azione desiderata. Sono tutti seguiti da să + congiuntivo (o da ca... să):

Verbo	Esempio	Italiano
a propune	Propun să votăm.	Propongo di votare.
a sugera	Sugerez să ne mai gândim.	Suggerisco di pensarci ancora.
a cere	Șefa cere să terminăm azi.	La responsabile chiede che finiamo oggi.
a insista	Insistă să vină și el.	Insiste per venire anche lui.
a accepta	Au acceptat să schimbe planul.	Hanno accettato di cambiare il piano.
a refuza	Refuză să discute.	Si rifiuta di discutere.

Nota la 3ª persona del congiuntivo di a discuta (să discute) e di a continua (să continue): i verbi in -a prendono -e, come hai imparato nel Mese 08.

"Da, dar..." è il modo rumeno di dire di no — un "no" secco può sembrare scortese: in una discussione si parte quasi sempre da una concessione. Înțeleg ce vrei să spui, dar... (Capisco cosa vuoi dire, ma...), Poate ai dreptate, dar... (Forse hai ragione, ma...), Sunt parțial de acord. (Sono d'accordo in parte). E per chiudere una lite, la formula magica è Hai să găsim un compromis.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per concordare e dissentire

Sunt complet de acord cu tine.Sono completamente d'accordo con te.
Ai perfectă dreptate.Hai perfettamente ragione.
Așa e, nu m-am gândit la asta.È vero, non ci avevo pensato.
Și eu cred la fel.Anch'io la penso così.
Sunt parțial de acord.Sono d'accordo in parte.
Înțeleg ce vrei să spui, dar...Capisco cosa vuoi dire, ma...
Nu sunt deloc de acord.Non sono per niente d'accordo.
Cred că greșești.Credo che ti sbagli.
Dimpotrivă, mi se pare o idee excelentă.Al contrario, mi sembra un'idea eccellente.
Ba da, e adevărat!E invece sì, è vero!
Nici vorbă!Neanche per sogno!
Depinde de situație.Dipende dalla situazione.
Nici mie nu-mi place.Neanche a me piace.
Hai să găsim un compromis.Troviamo un compromesso.
Vreau ca toată lumea să-și spună părerea.Voglio che tutti dicano la loro opinione.
Propun să votăm.Propongo di votare.
Nu vreau să ne certăm pentru asta.Non voglio che litighiamo per questo.
Să fim serioși!Ma dai, siamo seri!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — În ședință (In riunione)

CARMEN

Propun să trecem la programul de patru zile pe săptămână. Ce părere aveți?

Propongo di passare alla settimana lavorativa di quattro giorni. Che ne pensate?

MARCO

Sunt complet de acord. Cred că o să fim mai motivați.

Sono completamente d'accordo. Credo che saremo più motivati.

IOANA

Înțeleg ce vreți să spuneți, dar nu sunt sigură că e bine pentru clienți.

Capisco cosa volete dire, ma non sono sicura che vada bene per i clienti.

CARMEN

De ce credeți asta?

Perché lo pensa?

IOANA

Clienții ne sună și vinerea. E important ca cineva să fie mereu la birou.

I clienti ci chiamano anche il venerdì. È importante che qualcuno sia sempre in ufficio.

MARCO

Aici ai dreptate. Putem să lucrăm prin rotație.

Su questo hai ragione. Possiamo lavorare a turno.

CARMEN

Bună idee. Vreau ca fiecare să se gândească și vorbim din nou luni.

Buona idea. Voglio che ciascuno ci pensi e ne riparliamo lunedì.

Dialogo 2 — O discuție în familie (Una discussione in famiglia)

ANA

Mamă, eu și Marco vrem să ne mutăm la țară.

Mamma, io e Marco vogliamo trasferirci in campagna.

MAMA

La țară? Nici vorbă! Acolo nu e nimic de făcut.

In campagna? Neanche per sogno! Lì non c'è niente da fare.

ANA

Ba da! E liniște, aer curat, iar casele sunt mai ieftine.

E invece sì! C'è tranquillità, aria pulita, e le case costano meno.

MAMA

Așa e, dar cum o să mergeți la muncă?

È vero, ma come andrete al lavoro?

ANA

Marco lucrează de acasă, iar eu o să iau trenul.

Marco lavora da casa, e io prenderò il treno.

MAMA

Bine, dar vreau ca voi să vă gândiți foarte bine înainte.

Va bene, ma voglio che ci pensiate molto bene prima.

ANA

Sigur, mamă. Și tu o să vii des în vizită!

Certo, mamma. E tu verrai spesso a trovarci!

Lettura — Arta de a nu fi de acord

Arta de a nu fi de acord

Să nu fii de acord cu cineva nu e un lucru rău: din discuțiile bune se nasc idei noi. Important e cum o faci. Psihologii spun că e mai bine să asculți până la capăt înainte să răspunzi. Apoi e util să începi cu ce ai în comun cu celălalt: "Ai dreptate că..." sau "Sunt de acord că...". Abia după aceea poți să spui ce nu ți se pare corect. E important ca tonul să rămână calm și să vorbești despre idei, nu despre persoane. Și nu uita: uneori cea mai bună soluție nu e să câștigi discuția, ci să găsești împreună un compromis.

Vocabolario: se nasc = nascono · până la capăt = fino in fondo · celălalt = l'altro · abia după aceea = solo dopo · a rămâne = restare · a câștiga = vincere · împreună = insieme

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Să nu fii de acord e mereu un lucru rău. 2) E bine să asculți până la capăt înainte să răspunzi. 3) Trebuie să vorbești despre persoane, nu despre idei.

1) Falso (din discuțiile bune se nasc idei noi) · 2) Vero · 3) Falso (despre idei, nu despre persoane)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Și eu o nici eu?

Rispondi dicendo che sei d'accordo: "Eu nu beau cafea." — ___ / "Mie îmi place ideea." — ___

Nici eu. · Și mie.

Esercizio 2 — Ragione e torto

Traduci: "Hai ragione" e "Ti sbagli".

Ai dreptate · Greșești

Esercizio 3 — Il disaccordo

Traduci: "Non sono d'accordo con te."

Nu sunt de acord cu tine.

Esercizio 4 — Ca... să

Trasforma "Vreau să vină." aggiungendo "Maria" come soggetto esplicito.

Vreau ca Maria să vină.

Esercizio 5 — Contraddici

— Nu e adevărat! — ___ (contraddici con forza, in registro colloquiale)

Ba da, e adevărat!

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "de / suntem / toți / acord / că / e / problemă / o"

Toți suntem de acord că e o problemă.

Esercizio 7 — Disaccordo diplomatico

Riformula in modo più cortese: "Nu! Greșești!"

Înțeleg ce vrei să spui, dar nu sunt sigur că ai dreptate.

Esercizio 8 — Produzione libera

Un collega propone di vietare i telefoni durante le riunioni. Reagisci in 5 frasi: di' se sei d'accordo (anche solo in parte), spiega perché e proponi una soluzione con "propun să" o "vreau ca... să".

Esempio: Sunt parțial de acord cu tine. E adevărat că mulți colegi se uită la telefon în timpul ședinței. Dar uneori clienții ne sună și trebuie să răspundem. Propun să lăsăm telefoanele pe silențios. Și vreau ca fiecare să răspundă doar la apelurile urgente.

Ho completato la Settimana 34

Settimana 35Conectori Și Argumentare

Obiettivo: collegare le idee in un ragionamento con i connettori logici (causa, conseguenza, opposizione, aggiunta) e padroneggiare i connettori che reggono il congiuntivo — senza cadere nelle trappole dell'italiano.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: connettori di causa e conseguenza, di opposizione e aggiunta (24 parole)
3	Grammatica: causa e conseguenza nei due registri; dar, însă, ci, totuși
4	Grammatica: connettori con il congiuntivo (ca să, fără să, înainte să, în loc să) e con l'indicativo (deși, chiar dacă, cu toate că)
5	18 frasi per argomentare
6	Due dialoghi (studiare all'estero? / un dibattito alla radio) + lettura "Orașul sau satul?"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Causa e conseguenza

Rumeno	Pronuncia	Italiano
pentru că	pen-tru kə	perché (nella risposta)
fiindcă	fi-ind-kə	perché, siccome
deoarece	de-o-a-re-tʃe	poiché, dato che
din moment ce	din mo-ment tʃe	dal momento che
cauză	ka-u-zə	causa
din această cauză	din a-tʃeas-tə ka-u-zə	per questo motivo
consecință	kon-se-tʃin-tsə	conseguenza
deci	detʃʲ	quindi, dunque
așa că	a-sha kə	così, perciò (parlato)
de aceea	de a-tʃe-ea	perciò, per questo
prin urmare	prin ur-ma-re	di conseguenza (formale)
ca să	ka sə	per, affinché

Opposizione e aggiunta

Rumeno	Pronuncia	Italiano
însă	ɨn-sə	però, tuttavia
totuși	to-tushʲ	tuttavia, comunque
ci	tʃʲ	ma (dopo una negazione)
deși	de-shʲ	sebbene, benché
cu toate că	ku to-a-te kə	nonostante, malgrado
chiar dacă	kiar da-kə	anche se
în schimb	ɨn skimb	invece, in compenso
în plus	ɨn plus	inoltre
de asemenea	de a-se-me-ne-a	inoltre, altresì
mai mult	maj mult	per di più
pe de o parte	pe de o par-te	da un lato
pe de altă parte	pe de al-tə par-te	dall'altro lato

Giorno 3 · Grammatica

Causa, conseguenza, opposizione

Causa e conseguenza: parlato e formale

Nel Mese 06 hai imparato i connettori del tempo (mai întâi, apoi, în cele din urmă); ora passi a quelli della logica. Per causa e conseguenza il rumeno ha una serie per il parlato e una più formale, da usare nello scritto e nei dibattiti:

Funzione	Parlato	Formale	Esempio
Causa	pentru că, fiindcă	deoarece, din moment ce	Nu vin, pentru că sunt obosit.
Conseguenza	așa că, deci	de aceea, prin urmare	Am pierdut trenul, așa că am luat un taxi.

L'italiano usa "perché" sia per la domanda sia per la risposta; il rumeno le distingue: De ce? (perché?) — Pentru că... (perché...). Per aprire una frase con la causa, come l'italiano "siccome", usa fiindcă, deoarece o din moment ce: Deoarece plouă, rămânem acasă.

Dar, însă, ci, totuși

L'italiano ha quasi solo "ma"; il rumeno ne ha tre, più totuși per la concessione:

Connettore	Uso	Esempio
dar	"ma" neutro, sempre a inizio di proposizione	E scump, dar merită.
însă	"però", più formale; può stare anche dopo la prima parola	Ideea e bună; costul însă e prea mare.
ci	"ma" che corregge, solo dopo una negazione	Nu e o problemă de bani, ci de timp.
totuși	"tuttavia, lo stesso"	E scump, totuși îl cumpăr.

Il test per ci: la seconda parte sostituisce la prima ("non X, ma Y"). Se invece aggiunge un'informazione, anche dopo una negazione si usa dar: Nu e scump, dar nu-mi place. — Non è caro, ma non mi piace.

"Deci", "adică", "de fapt": le parole-riempitivo — nel parlato deci apre spesso una frase come l'italiano "allora" (Deci, ce facem?), adică è il tuo "cioè" (Adică ce vrei să spui?) e de fapt significa "in realtà", non "di fatto": De fapt, problema e alta. — In realtà il problema è un altro.

Giorno 4 · Grammatica

Connettori con il congiuntivo, connettori con l'indicativo

Ca să, fără să, înainte să, în loc să: sempre il congiuntivo

Questi connettori introducono un'azione non ancora realizzata (uno scopo, un'azione mancata, un'azione successiva o alternativa): per questo vogliono sempre să + congiuntivo, dove l'italiano usa spesso l'infinito.

Connettore	Esempio	Italiano
ca să (scopo)	Învăț româna ca să vorbesc cu socrii mei.	Studio il rumeno per parlare con i miei suoceri.
fără să	A plecat fără să spună nimic.	È andato via senza dire niente.
înainte să	Gândește-te bine înainte să răspunzi.	Pensaci bene prima di rispondere.
în loc să	În loc să se certe, ar trebui să discute.	Invece di litigare, dovrebbero discutere.

Con un soggetto diverso ed espresso torna la cornice ca... să: Vorbesc rar ca toată lumea să înțeleagă. — Parlo lentamente perché tutti capiscano. Nota anche la coppia înainte de + nome (înainte de ședință) / înainte să + verbo (înainte să înceapă ședința), e il suo opposto după ce, che vuole l'indicativo: După ce am mâncat, am ieșit.

Deși, chiar dacă, cu toate că: in rumeno con l'indicativo

Ecco la trappola più grande per un italiano. "Sebbene", "benché" e "nonostante" vogliono il congiuntivo in italiano; i loro equivalenti rumeni introducono un fatto reale e vogliono quindi l'indicativo:

Rumeno	Italiano
Deși e târziu, mai lucrez puțin.	Sebbene sia tardi, lavoro ancora un po'.
Cu toate că a studiat mult, n-a luat examenul.	Nonostante abbia studiato molto, non ha passato l'esame.
Chiar dacă nu ești de acord, ascultă-mă.	Anche se non sei d'accordo, ascoltami.
Deși înțeleg motivele, nu sunt de acord.	Sebbene capisca i motivi, non sono d'accordo.

La regola generale del congiuntivo rumeno è quindi molto più logica di quella italiana: să per le azioni volute, possibili o non ancora avvenute; l'indicativo per i fatti, anche quando l'italiano mette il congiuntivo.

"Ca să" o "pentru că"? — ca să + congiuntivo indica lo scopo (per, affinché), pentru că + indicativo la causa (perché): Am venit ca să te ajut. (per aiutarti) / Am venit pentru că m-ai chemat. (perché mi hai chiamato). Nello scritto formale, al posto di ca să troverai spesso pentru a + infinito: pentru a înțelege problema — per capire il problema.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per argomentare

În primul rând, trebuie să ne gândim la costuri.Innanzitutto dobbiamo pensare ai costi.
În al doilea rând, nu avem destul timp.In secondo luogo, non abbiamo abbastanza tempo.
Pe de o parte e o ocazie bună, pe de altă parte e riscant.Da un lato è una buona occasione, dall'altro è rischioso.
De exemplu, în Italia e altfel.Per esempio, in Italia è diverso.
Nu e vorba de bani, ci de principii.Non è una questione di soldi, ma di principi.
Deoarece prețurile au crescut, oamenii cumpără mai puțin.Poiché i prezzi sono aumentati, la gente compra meno.
Am pierdut autobuzul, așa că am venit pe jos.Ho perso l'autobus, così sono venuto a piedi.
Deși înțeleg motivele, nu sunt de acord.Sebbene capisca i motivi, non sono d'accordo.
Chiar dacă e greu, merită să încercăm.Anche se è difficile, vale la pena provare.
În plus, e bine pentru mediu.Inoltre fa bene all'ambiente.
De fapt, problema e alta.In realtà il problema è un altro.
Adică ce vrei să spui?Cioè, cosa vuoi dire?
Am venit ca să vorbim deschis.Sono venuto per parlare apertamente.
Nu poți să critici fără să propui o soluție.Non puoi criticare senza proporre una soluzione.
Citește toate datele înainte să decizi.Leggi tutti i dati prima di decidere.
În loc să ne plângem, hai să facem ceva.Invece di lamentarci, facciamo qualcosa.
Prin urmare, propun să amânăm decizia.Di conseguenza, propongo di rinviare la decisione.
În concluzie, avantajele sunt mai mari decât dezavantajele.In conclusione, i vantaggi sono maggiori degli svantaggi.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Să studiez în străinătate? (Studiare all'estero?)

ANDREI

Am primit o bursă ca să studiez un an la Milano, dar nu știu ce să fac.

Ho ricevuto una borsa di studio per studiare un anno a Milano, ma non so cosa fare.

IOANA

Cum adică nu știi? E o ocazie extraordinară!

Come sarebbe a dire che non lo sai? È un'occasione straordinaria!

ANDREI

Pe de o parte, da. Pe de altă parte, nu vreau să plec fără să termin proiectul de aici.

Da un lato sì. Dall'altro, non voglio partire senza finire il progetto qui.

IOANA

Înțeleg. Proiectul poate să aștepte, bursa însă nu.

Capisco. Il progetto può aspettare, la borsa di studio però no.

ANDREI

Așa e. În plus, o să învăț și italiana.

È vero. Inoltre imparerò anche l'italiano.

IOANA

Exact! Deci ce mai aștepți?

Esatto! Allora cosa aspetti?

ANDREI

Bine, m-ai convins. Dar înainte să accept, vorbesc cu profesorul meu.

Va bene, mi hai convinto. Ma prima di accettare parlo con il mio professore.

Dialogo 2 — O dezbatere la radio (Un dibattito alla radio)

MODERATOR

Doamna Dinu, de ce considerați că trebuie să reducem traficul din oraș?

Signora Dinu, perché ritiene che dobbiamo ridurre il traffico in città?

ELENA

În primul rând, deoarece poluarea afectează sănătatea tuturor.

Innanzitutto perché l'inquinamento danneggia la salute di tutti.

MODERATOR

Mulți ascultători spun totuși că au nevoie de mașină ca să ajungă la muncă.

Molti ascoltatori dicono però che hanno bisogno dell'auto per arrivare al lavoro.

ELENA

E adevărat. Însă noi nu propunem să interzicem mașinile, ci să îmbunătățim transportul public.

È vero. Però noi non proponiamo di vietare le auto, ma di migliorare il trasporto pubblico.

MODERATOR

Și cine plătește?

E chi paga?

ELENA

Orașul, desigur. Dar pe termen lung toată lumea economisește.

Il comune, naturalmente. Ma a lungo termine tutti risparmiano.

MODERATOR

Vă mulțumesc. Continuăm discuția după pauză.

La ringrazio. Continuiamo la discussione dopo la pausa.

Lettura — Orașul sau satul?

Orașul sau satul?

Mulți tineri români se întreabă unde e mai bine să trăiască: la oraș sau la sat. Pe de o parte, orașul oferă mai multe locuri de muncă, universități, spitale și o viață culturală bogată. În plus, transportul e mai ușor și totul e aproape. Pe de altă parte, viața la oraș e scumpă și stresantă, iar aerul e adesea poluat. Satul, în schimb, oferă liniște, natură și case mai ieftine. Totuși, mulți tineri pleacă de acolo, deoarece nu găsesc de lucru. Astăzi, datorită internetului, unii aleg o soluție de mijloc: lucrează de acasă, la țară, fără să renunțe la carieră. Deși nu e o soluție pentru toată lumea, e o schimbare interesantă. În concluzie, nu există un răspuns corect, ci doar alegeri diferite.

Vocabolario: se întreabă = si chiedono · bogată = ricca · adesea = spesso · de lucru = lavoro · datorită internetului = grazie a internet · a alege = scegliere · de mijloc = di mezzo · alegeri = scelte

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Viața la oraș e ieftină și liniștită. 2) Mulți tineri pleacă de la sat deoarece nu găsesc de lucru. 3) Textul spune că orașul e alegerea corectă pentru toată lumea.

1) Falso (e scumpă și stresantă) · 2) Vero · 3) Falso (nu există un răspuns corect)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Scopo o causa?

Completa con "ca să" o "pentru că": "Am venit ___ te ajut." / "Am venit ___ m-ai chemat."

Am venit ca să te ajut. · Am venit pentru că m-ai chemat.

Esercizio 2 — Dar o ci?

Completa: "Nu e scump, ___ nu-mi place." / "Nu e o problemă de bani, ___ de timp."

dar · ci

Esercizio 3 — Fără să

Traduci: "È andato via senza dire niente."

A plecat fără să spună nimic.

Esercizio 4 — La trappola di "deși"

Traduci: "Sebbene sia difficile, ci proviamo." (usa "deși" e "a încerca")

Deși e greu, încercăm. (indicativo, non congiuntivo!)

Esercizio 5 — Registro formale

Sostituisci i connettori colloquiali con quelli formali: "Plouă, așa că rămânem acasă." / "Nu vin, pentru că sunt ocupat."

Plouă, prin urmare (de aceea) rămânem acasă. · Nu vin, deoarece sunt ocupat.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "să / înainte / răspunzi / gândește-te"

Gândește-te înainte să răspunzi.

Esercizio 7 — Da un lato, dall'altro

Completa sul tema del lavoro da casa: "Pe de o parte, ___; pe de altă parte, ___."

Pe de o parte, economisești timp și bani; pe de altă parte, te simți uneori singur.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi un paragrafo di 6 frasi: "È meglio vivere in città o in campagna?". Usa almeno quattro connettori diversi, tra cui uno con il congiuntivo (ca să, fără să, în loc să) e "deși".

Esempio: Eu prefer să locuiesc la oraș, deoarece acolo am tot ce îmi trebuie. Pe de o parte, pot să merg la muncă pe jos. Pe de altă parte, e mult zgomot, așa că uneori dorm prost. Deși satul e mai liniștit, acolo nu sunt locuri de muncă. În loc să mă mut, merg la țară în weekend ca să mă relaxez. În concluzie, pentru mine orașul e alegerea potrivită.

Ho completato la Settimana 35

Settimana 36Ripasso: Opinii, Argumente Și Dezbateri

Obiettivo: partecipare a un dibattito vero — prendere la parola, costruire un intervento convincente, fare ipotesi sul passato con il congiuntivo perfetto (să fi + participio), riassumere e concludere.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: il dibattito, gestire la conversazione (20 parole)
3	Grammatica: il congiuntivo perfetto (să fi plecat) e "trebuie să" tra obbligo e deduzione
4	Grammatica: ripasso integrato del mese — costruire un intervento in cinque passi e reagire in un dibattito
5	18 frasi miste
6	Due dialoghi (la riunione di condominio / i telefoni a scuola) + lettura "Munca de acasă: viitorul sau o modă?"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Il dibattito

Rumeno	Pronuncia	Italiano
dezbatere	dez-ba-te-re	dibattito
a dezbate	a dez-ba-te	dibattere
avantaj	a-van-tazh	vantaggio
dezavantaj	de-za-van-tazh	svantaggio
pro și contra	pro shi kon-tra	pro e contro
a convinge	a kon-vin-dʒe	convincere
a argumenta	a ar-gu-men-ta	argomentare
dovadă	do-va-də	prova
exemplu	eg-zem-plu	esempio
soluție	so-lu-tsi-e	soluzione
concluzie	kon-klu-zi-e	conclusione
a rezuma	a re-zu-ma	riassumere

Gestire la conversazione

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Pot să spun ceva?	pot sə spun tʃe-va	Posso dire una cosa?
Lasă-mă să termin!	la-sə-mə sə ter-min	Lasciami finire!
Scuze că te întrerup.	sku-ze kə te ɨn-tre-rup	Scusa se ti interrompo.
Revenind la subiect...	re-ve-nind la su-bi-ekt	Tornando all'argomento...
Cu alte cuvinte...	ku al-te ku-vin-te	In altre parole...
Pe scurt...	pe skurt	In breve...
Cu tot respectul...	ku tot res-pek-tul	Con tutto il rispetto...
Hai să rezumăm.	haj sə re-zu-məm	Riassumiamo.

Giorno 3 · Grammatica

Il congiuntivo perfetto: să fi + participio

Una sola forma per tutte le persone

Il congiuntivo perfetto indica un'azione passata che è possibile, dubbia o dedotta. Si forma con să + fi (che non cambia mai) + il participio che conosci dal perfectul compus. È la forma verbale più facile del rumeno: identica per tutte le persone.

	a pleca	a înțelege
eu	să fi plecat	să fi înțeles
tu	să fi plecat	să fi înțeles
el/ea	să fi plecat	să fi înțeles
noi	să fi plecat	să fi înțeles
voi	să fi plecat	să fi înțeles
ei/ele	să fi plecat	să fi înțeles

I pronomi e la negazione si mettono tra să e fi: E posibil să se fi supărat. — È possibile che si sia arrabbiato. Nu cred să-l fi văzut. — Non credo di averlo visto. E posibil să nu fi înțeles. — È possibile che non abbia capito.

Presente o perfetto? E "trebuie să" come deduzione

Il congiuntivo presente guarda al presente o al futuro, il perfetto al passato. Con trebuie să la differenza è ancora più netta: al presente può essere un obbligo o una deduzione, al perfetto è sempre una deduzione ("deve essere successo"):

Rumeno	Italiano	Valore
E posibil să uite.	È possibile che dimentichi.	possibilità (presente/futuro)
E posibil să fi uitat.	È possibile che abbia dimenticato.	possibilità (passato)
Trebuie să învețe.	Deve studiare.	obbligo
Trebuie să fie obosit.	Deve essere stanco.	deduzione sul presente
Trebuie să fi fost obosit.	Doveva essere stanco.	deduzione sul passato
Nu cred să fi știut.	Non credo che lo sapesse.	dubbio sul passato

Nel parlato, per un'ipotesi sul passato si usa spesso anche poate că + perfectul compus: Poate că a uitat. — Forse ha dimenticato.

"Să fi" o "să fii"? — è l'errore di ortografia più comune, anche tra i romeni. Să fii (con due i) è il congiuntivo presente di a fi alla 2ª persona: Să fii atent! — Stai attento! Să fi (con una i) è l'ausiliare invariabile del congiuntivo perfetto: Nu cred să fi fost atent. Il trucco: se dopo c'è un participio, la i è una sola.

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese: costruire un intervento

Cinque passi per un intervento convincente

Con gli strumenti di questo mese puoi costruire un intervento completo, come in un vero dibattito. Ogni passo ha le sue espressioni:

Passo	Espressioni	Esempio
1. Opinione	Cred că / După părerea mea	După părerea mea, munca de acasă e viitorul.
2. Argomento	În primul rând / deoarece	În primul rând, deoarece economisim timp.
3. Esempio	De exemplu	De exemplu, eu nu mai pierd o oră în trafic.
4. Concessione	E adevărat că..., totuși / Deși...	E adevărat că uneori mă simt singur; totuși, avantajele sunt mai mari.
5. Conclusione	În concluzie / Prin urmare / Pe scurt	În concluzie, cred că firmele ar trebui să ofere această posibilitate.

Reagire in un dibattito: le strutture del mese insieme

In un dibattito pubblico si usa il registro formale (dumneavoastră, Mese 07). Ecco le reazioni più utili, ognuna con la struttura grammaticale che hai studiato:

Situazione	Espressione
Chiedere un parere	Ce părere aveți despre...? / Cum vi se pare...?
Concordare	Sunt întru totul de acord. / Aici aveți dreptate.
Dissentire con cortesia	Înțeleg punctul dumneavoastră de vedere, însă...
Correggere un malinteso	Nu am spus asta, ci că...
Proporre	Propun ca fiecare să... / Sugerez să...
Fare un'ipotesi sul passato	E posibil să fi înțeles greșit.

"Mă rog" non è una preghiera — nel parlato mă rog è un riempitivo che significa "vabbè", "insomma", e serve a chiudere un argomento o a correggersi: Am venit la zece, mă rog, la zece și un sfert. — Sono arrivato alle dieci, insomma, alle dieci e un quarto. In un dibattito formale evitalo, e preferisci Cu alte cuvinte o Mai precis.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi miste

Pot să spun și eu ceva?Posso dire anch'io una cosa?
Lasă-mă să termin, te rog!Lasciami finire, per favore!
Scuze că vă întrerup, dar...Scusate se vi interrompo, ma...
Revenind la subiect, ce propuneți?Tornando all'argomento, cosa proponete?
Cu alte cuvinte, nu sunteți de acord.In altre parole, non siete d'accordo.
Pe scurt, avem două opțiuni.In breve, abbiamo due opzioni.
Care sunt avantajele și dezavantajele?Quali sono i vantaggi e gli svantaggi?
Aveți vreo dovadă?Ha qualche prova?
M-ai convins!Mi hai convinto!
Încă nu m-ai convins.Non mi hai ancora convinto.
E posibil să fi înțeles greșit.È possibile che io abbia capito male.
Trebuie să fi uitat de ședință.Deve essersi dimenticato della riunione.
Nu cred să fi citit raportul.Non credo che abbia letto il rapporto.
Cu tot respectul, nu sunt de acord.Con tutto il rispetto, non sono d'accordo.
Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră.Sono pienamente d'accordo con lei.
Hai să rezumăm ce am spus până acum.Riassumiamo quello che abbiamo detto finora.
Să rămânem la subiect.Restiamo in tema.
În concluzie, fiecare are dreptatea lui.In conclusione, ognuno ha le sue ragioni.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Ședința de bloc (La riunione di condominio)

VECINUL

Propun ca anul acesta să renovăm fațada.

Propongo che quest'anno ristrutturiamo la facciata.

ANA

Pot să spun ceva? După părerea mea, liftul e mai important.

Posso dire una cosa? Secondo me l'ascensore è più importante.

VECINUL

Lăsați-mă să termin, vă rog! Fațada e într-o stare foarte proastă.

Mi lasci finire, per favore! La facciata è in pessime condizioni.

ANA

Scuze că vă întrerup. E adevărat, însă în bloc locuiesc mulți bătrâni.

Mi scusi se la interrompo. È vero, però nel palazzo abitano molti anziani.

MARCO

Cu alte cuvinte, avem două priorități și bani doar pentru una.

In altre parole, abbiamo due priorità e soldi solo per una.

VECINUL

Exact. Deci ce facem?

Esatto. Allora cosa facciamo?

MARCO

Propun să votăm. Și anul viitor facem și cealaltă lucrare.

Propongo di votare. E l'anno prossimo facciamo anche l'altro lavoro.

Dialogo 2 — Telefoanele la școală (I telefoni a scuola)

IOANA

Ai auzit? De la toamnă, elevii nu mai pot folosi telefonul la școală.

Hai sentito? Dall'autunno gli studenti non possono più usare il telefono a scuola.

ANDREI

Mi se pare o decizie foarte bună. Copiii stau prea mult pe telefon.

Mi sembra un'ottima decisione. I ragazzi stanno troppo al telefono.

IOANA

Nu sunt deloc sigură. Telefonul poate fi util și ca să cauți informații.

Non ne sono affatto sicura. Il telefono può essere utile anche per cercare informazioni.

ANDREI

Deși ai dreptate în parte, în clasă e mai bine să fie atenți la profesor.

Anche se hai ragione in parte, in classe è meglio che stiano attenti al professore.

IOANA

Așa e, nu m-am gândit la asta. Dar în pauză?

È vero, non ci avevo pensato. Ma durante l'intervallo?

ANDREI

În pauză ar trebui să vorbească între ei, nu să se uite la ecran!

Durante l'intervallo dovrebbero parlare tra loro, non guardare lo schermo!

IOANA

Bine, m-ai convins... pe jumătate!

Va bene, mi hai convinto... a metà!

Lettura — Munca de acasă: viitorul sau o modă?

Munca de acasă: viitorul sau o modă?

De câțiva ani, tot mai multe firme le permit angajaților să lucreze de acasă. Pe de o parte, avantajele sunt evidente: oamenii nu mai pierd ore întregi în trafic, economisesc bani și își pot organiza mai bine timpul. În plus, mulți spun că sunt mai productivi. Pe de altă parte, nu toată lumea e mulțumită. Unii se simt singuri și consideră că e greu să separe viața privată de cea profesională. Alții cred că tinerii învață mai puțin, fiindcă nu au lângă ei colegi cu experiență. E posibil ca pandemia să fi grăbit această schimbare. Deși nimeni nu știe cum va arăta viitorul, un lucru e clar: munca nu mai e doar un loc, ci un mod de a trăi. Probabil că soluția cea mai bună e un echilibru între birou și casă.

Vocabolario: firme = aziende · angajați = dipendenti · a permite = permettere · mulțumită = soddisfatta · a separa = separare · a grăbi = accelerare · cum va arăta = come sarà · un mod de a trăi = un modo di vivere

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Toți angajații sunt mulțumiți de munca de acasă. 2) Unii cred că tinerii învață mai puțin acasă. 3) Autorul crede că soluția e să lucrăm doar la birou.

1) Falso (nu toată lumea e mulțumită) · 2) Vero · 3) Falso (un echilibru între birou și casă)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il congiuntivo perfetto

Porta al passato: "E posibil să uite."

E posibil să fi uitat.

Esercizio 2 — Fi o fii?

Completa: "Să ___ atent!" (tu) / "Nu cred să ___ înțeles."

Să fii atent! · Nu cred să fi înțeles.

Esercizio 3 — La deduzione

Traduci: "Doveva essere stanco." (deduzione sul passato)

Trebuie să fi fost obosit.

Esercizio 4 — Gestire la conversazione

Come dici "Lasciami finire!" e "In altre parole..."?

Lasă-mă să termin! · Cu alte cuvinte...

Esercizio 5 — I connettori del mese

Completa: "___ e scump, îl cumpăr." (sebbene) / "Nu e roșu, ___ portocaliu." / "Învăț ___ trec examenul." (per)

Deși e scump, îl cumpăr. · Nu e roșu, ci portocaliu. · Învăț ca să trec examenul.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "fi / posibil / e / greșit / să / înțeles"

E posibil să fi înțeles greșit.

Esercizio 7 — La struttura dell'intervento

Metti in ordine i cinque passi: concluzie · exemplu · opinie · argument · concesie

opinie → argument → exemplu → concesie → concluzie

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi un intervento di 7 frasi per un dibattito: "Bisogna vietare le auto nel centro delle città?". Segui i cinque passi, usa almeno tre connettori e una frase con "ca... să" o con il congiuntivo perfetto.

Esempio: După părerea mea, mașinile nu ar trebui să intre în centrul orașului. În primul rând, deoarece poluarea e o problemă serioasă pentru sănătate. În al doilea rând, centrul ar deveni mai liniștit și mai frumos. De exemplu, în multe orașe din Italia centrul e deja pietonal. E adevărat că unii oameni au nevoie de mașină; totuși, transportul public poate fi îmbunătățit. E important ca primăria să asculte și părerea comercianților. În concluzie, cred că merită să încercăm.

Ho completato la Settimana 36

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "Dezbaterea" (Il dibattito)

Scegli un tema (i telefoni a scuola, il lavoro da casa, le auto in centro) e recita ad alta voce entrambe le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Apri il dibattito dando la tua opinione con "după părerea mea" o "consider că", e chiedi quella dell'altro in registro formale ("Ce părere aveți despre...?").
Presenta due argomenti con i connettori (în primul rând, în al doilea rând, deoarece, în plus) e un esempio concreto (de exemplu...).
Il tuo interlocutore non è d'accordo: rispondi con una concessione ("E adevărat că..., totuși..." / "Deși...") e correggi un malinteso con "Nu am spus asta, ci că...".
Proponi una soluzione con il congiuntivo ("Propun ca fiecare să...", "E important să...", "ar trebui să...") e fai un'ipotesi sul passato ("E posibil să fi înțeles greșit...").
Riassumi la discussione ("Pe scurt..." / "Cu alte cuvinte..."), trova un compromesso e chiudi con "În concluzie..." e un ringraziamento.

Verifica del Mese 09

Prima di passare al Mese 10, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Esprimere e chiedere un'opinionecon cred că, consider că, mi se pare că, după părerea mea, din punctul meu de vedere, e con Ce părere ai despre...?
☐ Scegliere tra că e să dopo "e + aggettivo"e adevărat / e clar că + indicativo, e important / e posibil să + congiuntivo — e nu cred că + indicativo
☐ Esprimere accordo e disaccordocon sfumature (sunt de acord, ai dreptate, greșești, dimpotrivă, depinde) e con le risposte brevi (și eu, nici eu, și mie, ba da)
☐ Usare ca... să con il soggetto in evidenza(Vreau ca Maria să vină, E important ca nimeni să nu întârzie) e i verbi a propune, a cere, a insista să
☐ Collegare le idee con i connettori logicicausa (pentru că, deoarece), conseguenza (așa că, prin urmare), opposizione (dar, însă, ci, totuși), aggiunta (în plus, de asemenea)
☐ Usare i connettori con il modo giustoca să, fără să, înainte să, în loc să + congiuntivo; deși, chiar dacă, cu toate că + indicativo
☐ Formare il congiuntivo perfettosă fi + participio, invariabile (E posibil să fi uitat, Trebuie să fi plecat), senza confondere "să fi" e "să fii"
☐ Partecipare a un dibattitoprendere la parola, interrompere con cortesia, costruire un intervento in cinque passi, riassumere e concludere

Mese 10 · Livello B1→B2

Cultură
Și Actualitate

Il decimo mese segna il passaggio verso il livello B2: esci dalla vita di tutti i giorni e ti affacci sul mondo — le notizie, i media, l'arte e le tradizioni romene. È il mese del condizionale-ottativo, che finora hai usato solo in blocchi fissi (aș vrea, ar trebui): imparerai a formarlo per tutti i verbi e a usarlo per chiedere con cortesia, esprimere desideri, dare consigli, costruire il periodo ipotetico (Dacă aș avea timp, aș merge) e riportare notizie non confermate, come fanno i giornalisti. Al presente si aggiunge il condizionale passato (aș fi mers). Imparerai poi a riferire le parole degli altri con il discorso indiretto — dove il rumeno è più semplice dell'italiano, perché i tempi non cambiano — e a fare supposizioni con il presuntivo (o fi acasă). Nell'ultima settimana metterai tutto insieme per raccontare e commentare una notizia. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 37Știri Și Media

Obiettivo: parlare di notizie e mezzi d'informazione, formare il condizionale presente (aș face, ai face...) e usarlo per chiedere con cortesia, esprimere desideri, dare consigli e riportare notizie non confermate.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: stampa e media, i fatti di attualità (24 parole)
3	Grammatica: il condizionale presente — aș, ai, ar, am, ați, ar + infinito, negazione e pronomi
4	Grammatica: gli usi del condizionale — cortesia, desiderio, consiglio e il condizionale "giornalistico"
5	18 frasi per parlare di notizie
6	Due dialoghi (la notizia del giorno / davanti alla tv) + lettura "Cum ne informăm astăzi"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Stampa e media

Rumeno	Pronuncia	Italiano
ziar	zi-ar	giornale, quotidiano
revistă	re-vis-tə	rivista
știre	shti-re	notizia (dei media)
articol	ar-ti-kol	articolo
titlu	tit-lu	titolo
jurnalist / jurnalistă	zhur-na-list / zhur-na-lis-tə	giornalista
presă	pre-sə	stampa
emisiune	e-mi-si-u-ne	trasmissione, programma
jurnal de știri	zhur-nal de shti-ri	telegiornale, notiziario
canal	ka-nal	canale (tv)
a publica	a pu-bli-ka	pubblicare
sursă	sur-sə	fonte

I fatti di attualità

Rumeno	Pronuncia	Italiano
eveniment	e-ve-ni-ment	evento, avvenimento
actualitate	ak-tu-a-li-ta-te	attualità
guvern	gu-vern	governo
ministru	mi-nis-tru	ministro
alegeri	a-le-dʒe-ri	elezioni
criză	kri-zə	crisi
grevă	gre-və	sciopero
protest	pro-test	protesta
accident	ak-tʃi-dent	incidente
incendiu	in-tʃen-diu	incendio
a anunța	a a-nun-tsa	annunciare
a demisiona	a de-mi-si-o-na	dimettersi

Giorno 3 · Grammatica

Il condizionale presente: aș + infinito

Un ausiliare e l'infinito senza "a"

Il condizionale rumeno (condiționalul prezent, un tempo del modo condițional-optativ) è molto più facile di quello italiano: si forma con un ausiliare che cambia con la persona + l'infinito del verbo senza la a. Il verbo principale non cambia mai. Una forma la conosci già: aș vrea (Mesi 02 e 05), e anche ar trebui (Mese 08).

	a face	a fi	a putea
eu	aș face	aș fi	aș putea
tu	ai face	ai fi	ai putea
el/ea	ar face	ar fi	ar putea
noi	am face	am fi	am putea
voi	ați face	ați fi	ați putea
ei/ele	ar face	ar fi	ar putea

Attenzione: ai, am, ați sono identici all'ausiliare del perfectul compus. La differenza la fa il verbo che segue: nel condizionale c'è l'infinito (am face — faremmo), nel perfectul compus il participio (am făcut — abbiamo fatto).

Negazione e pronomi

La negazione nu si unisce all'ausiliare: n-aș, n-ai, n-ar, n-am, n-ați, n-ar (nello scritto formale anche nu aș...). I pronomi atoni vanno davanti all'ausiliare, di solito con il trattino:

Rumeno	Italiano
N-aș spune asta.	Non direi questo.
M-aș bucura să vii.	Sarei contento se venissi.
Te-ai supăra dacă aș deschide fereastra?	Ti dispiacerebbe se aprissi la finestra?
L-aș cumpăra, dar e prea scump.	Lo comprerei, ma è troppo caro.
Mi-ar plăcea să călătoresc mai mult.	Mi piacerebbe viaggiare di più.
Ne-ar ajuta mult.	Ci aiuterebbe molto.

Mi-ar plăcea funziona come îmi place: chi prova il piacere va al dativo — mi-ar, ți-ar, i-ar, ne-ar, v-ar, le-ar plăcea.

"Ar fi bine", "ar fi păcat" — la forma ar fi apre moltissime espressioni impersonali, seguite da să + congiuntivo: Ar fi bine să pleci acum. (Sarebbe meglio che partissi adesso.) · Ar fi păcat să nu mergi. (Sarebbe un peccato non andarci.) · Ar fi grozav! (Sarebbe fantastico!). Nota anche che ar vale sia per "lui" sia per "loro": el ar veni / ei ar veni — è il soggetto a chiarire chi.

Giorno 4 · Grammatica

Gli usi del condizionale

Cortesia, desiderio, consiglio

Come in italiano, il condizionale attenua: rende una richiesta più gentile, un desiderio più discreto, un consiglio meno diretto.

Uso	Esempio	Italiano
Richiesta cortese	Ați putea să repetați, vă rog?	Potrebbe ripetere, per favore?
Richiesta cortese	M-ați putea ajuta?	Mi potrebbe aiutare?
Desiderio	Aș citi mai multe cărți, dar n-am timp.	Leggerei più libri, ma non ho tempo.
Desiderio	Mi-ar plăcea să lucrez la un ziar.	Mi piacerebbe lavorare in un giornale.
Consiglio	Ar trebui să verifici sursa.	Dovresti verificare la fonte.
Consiglio	În locul tău, n-aș crede tot ce scrie pe internet.	Al posto tuo non crederei a tutto quello che c'è su internet.
Opinione attenuata	Aș zice că e o știre falsă.	Direi che è una notizia falsa.

Il condizionale "giornalistico": le notizie non confermate

Proprio come in italiano ("il ministro si dimetterebbe"), il rumeno usa il condizionale per riportare una notizia non verificata: il giornalista prende le distanze dall'informazione. Lo troverai in quasi ogni articolo di cronaca, di solito insieme alla fonte: potrivit (secondo), conform (secondo, in base a), surse neoficiale (fonti ufficiose).

Rumeno	Italiano
Potrivit presei, ministrul ar demisiona săptămâna viitoare.	Secondo la stampa, il ministro si dimetterebbe la settimana prossima.
Guvernul ar pregăti o nouă lege.	Il governo starebbe preparando una nuova legge.
Suspectul ar avea 30 de ani.	Il sospettato avrebbe 30 anni.
Conform unor surse, prețurile ar crește din nou.	Secondo alcune fonti, i prezzi aumenterebbero di nuovo.

Potrivit e conform sono seguiti dalla forma di genitivo-dativo (presei, surselor, ministrului): per ora imparali come blocchi fissi. Per una notizia non confermata sul passato si usa ar fi + participio (Ministrul ar fi demisionat — il ministro si sarebbe dimesso): è il condizionale passato, che studierai la prossima settimana.

"Știre" o "veste"? — tutte e due si traducono "notizia", ma știre è la notizia dei media (știrile de la ora opt — il notiziario delle otto), mentre veste è una notizia personale, che qualcuno ti dà: Am o veste bună: am găsit de lucru! — Ho una bella notizia: ho trovato lavoro! Per chiedere le novità a un amico, invece, si dice semplicemente Ce mai e nou?

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per parlare di notizie

Ai citit știrea despre alegeri?Hai letto la notizia sulle elezioni?
Ai auzit ce s-a întâmplat?Hai sentito cosa è successo?
Am văzut la știri că s-a închis aeroportul.Ho visto al telegiornale che hanno chiuso l'aeroporto.
Ce scrie în ziar azi?Cosa dice il giornale oggi?
Unde ai citit asta?Dove l'hai letto?
Care e sursa?Qual è la fonte?
Nu cred tot ce scrie pe internet.Non credo a tutto quello che c'è scritto su internet.
E o știre falsă.È una notizia falsa.
Știrea a apărut azi-dimineață.La notizia è uscita stamattina.
Toate ziarele vorbesc despre asta.Tutti i giornali ne parlano.
Aș vrea să mă abonez la un ziar.Vorrei abbonarmi a un giornale.
Mi-ar plăcea să văd emisiunea de aseară.Mi piacerebbe vedere la trasmissione di ieri sera.
Ai putea să-mi trimiți linkul?Potresti mandarmi il link?
Ar trebui să verificăm informația.Dovremmo verificare l'informazione.
Potrivit presei, guvernul ar pregăti o nouă lege.Secondo la stampa, il governo starebbe preparando una nuova legge.
N-aș crede tot ce spun la televizor.Non crederei a tutto quello che dicono in tv.
Ce canal urmărești de obicei?Che canale segui di solito?
Mă uit la jurnalul de știri în fiecare seară.Guardo il telegiornale ogni sera.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Știrea zilei (La notizia del giorno)

ANA

Ai citit știrea despre metrou?

Hai letto la notizia sulla metropolitana?

MARCO

Nu, ce s-a întâmplat?

No, cos'è successo?

ANA

Potrivit ziarelor, angajații metroului ar intra în grevă de luni.

Secondo i giornali, i dipendenti della metro entrerebbero in sciopero da lunedì.

MARCO

Serios? Ar fi o problemă mare pentru mine, merg cu metroul la muncă.

Davvero? Sarebbe un grosso problema per me, vado al lavoro in metro.

ANA

Nu e sigur. Guvernul ar negocia chiar acum cu sindicatele.

Non è sicuro. Il governo starebbe trattando proprio adesso con i sindacati.

MARCO

Sper să se înțeleagă. Unde ai citit asta?

Spero che si mettano d'accordo. Dove l'hai letto?

ANA

Pe site-ul unui ziar serios. Îți trimit linkul, dacă vrei.

Sul sito di un giornale serio. Ti mando il link, se vuoi.

Dialogo 2 — La televizor (Davanti alla tv)

IOANA

La ce te uiți?

Cosa stai guardando?

ANDREI

La o emisiune despre mediu. E foarte interesantă.

Un programma sull'ambiente. È molto interessante.

IOANA

Aș schimba canalul... începe jurnalul de știri.

Cambierei canale... inizia il telegiornale.

ANDREI

Mai lasă-mă cinci minute, te rog!

Lasciami ancora cinque minuti, per favore!

IOANA

Bine. Dar după aceea aș vrea să văd știrile despre alegeri.

Va bene. Ma dopo vorrei vedere le notizie sulle elezioni.

ANDREI

Ai putea să le citești pe telefon, nu?

Potresti leggerle sul telefono, no?

IOANA

Aș putea, dar prefer televizorul. Și tu ar trebui să te informezi mai mult!

Potrei, ma preferisco la tv. E anche tu dovresti informarti di più!

Lettura — Cum ne informăm astăzi

Cum ne informăm astăzi

Astăzi aflăm știrile în câteva secunde: pe telefon, pe rețelele sociale sau pe site-urile ziarelor. Ziarul de hârtie a devenit aproape un obiect de colecție, iar mulți tineri nu s-au uitat niciodată la un jurnal de știri de la început până la sfârșit. Viteza are avantajele ei, dar și un preț. Pe internet circulă multe știri false, iar un titlu spectaculos atrage mai mult decât un articol serios. De aceea, specialiștii spun că ar trebui să verificăm întotdeauna sursa și să citim mai mult decât titlul. Eu aș adăuga un sfat simplu: înainte să distribui o știre, întreabă-te cine a scris-o și de ce. Un minut de atenție ar putea opri o minciună.

Vocabolario: a afla = venire a sapere · de hârtie = di carta · a circula = circolare · a atrage = attirare · de aceea = per questo · a distribui = condividere · a se întreba = chiedersi · minciună = bugia

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Ziarul de hârtie e astăzi foarte popular printre tineri. 2) Pe internet circulă multe știri false. 3) Autorul crede că ajunge să citim titlul.

1) Falso (a devenit aproape un obiect de colecție) · 2) Vero · 3) Falso (ar trebui să citim mai mult decât titlul)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il condizionale presente

Coniuga "a merge" al condizionale presente, per tutte le persone.

aș merge · ai merge · ar merge · am merge · ați merge · ar merge

Esercizio 2 — Più cortese

Rendi la frase più cortese con il condizionale: "Vreau să văd emisiunea."

Aș vrea să văd emisiunea.

Esercizio 3 — Condizionale o perfectul compus?

Traduci e spiega la differenza: "am face" e "am făcut".

am face = faremmo (condizionale: ausiliare + infinito) · am făcut = abbiamo fatto / ho fatto (perfectul compus: ausiliare + participio)

Esercizio 4 — Mi-ar plăcea

Traduci: "Ci piacerebbe andare a teatro."

Ne-ar plăcea să mergem la teatru.

Esercizio 5 — Negazione e pronomi

Metti al negativo: "Aș spune asta." e "L-aș cumpăra."

N-aș spune asta. · Nu l-aș cumpăra.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "ar / suspectul / de / 30 / avea / ani"

Suspectul ar avea 30 de ani.

Esercizio 7 — Știre o veste?

Completa: "Am o ___ bună: am găsit de lucru!" e "Ai citit ___ despre alegeri?"

Am o veste bună: am găsit de lucru! · Ai citit știrea despre alegeri?

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi 5 frasi su una notizia che hai letto questa settimana: dove l'hai letta, cosa dice (usa almeno un condizionale "giornalistico"), cosa ne pensi e un consiglio con "ar trebui".

Esempio: Azi-dimineață am citit un articol pe site-ul unui ziar. Potrivit articolului, prețurile la energie ar crește din nou. Guvernul ar pregăti un ajutor pentru familii. Cred că e o problemă serioasă pentru mulți oameni. Ar trebui să consumăm mai puțină energie.

Ho completato la Settimana 37

Settimana 38Cultură Și Tradiții

Obiettivo: parlare di libri, arte, spettacoli e tradizioni romene, fare ipotesi con il periodo ipotetico (Dacă aș avea timp, aș merge...) e parlare di ciò che sarebbe potuto accadere con il condizionale passato (aș fi mers).

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: cultura e arti, tradizioni e feste (24 parole)
3	Grammatica: il periodo ipotetico — dacă + condizionale in entrambe le frasi, "de parcă" e i desideri con "măcar de-ar"
4	Grammatica: il condizionale passato (aș fi mers) — ipotesi nel passato e rimpianti (ar fi trebuit să)
5	18 frasi su cultura, tradizioni e ipotesi
6	Due dialoghi (al museo / se vincessimo alla lotteria) + lettura "Mărțișorul"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Cultura e arti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
cultură	kul-tu-rə	cultura
artă	ar-tə	arte
scriitor / scriitoare	skri-i-tor / skri-i-to-a-re	scrittore / scrittrice
poet / poetă	po-et / po-e-tə	poeta / poetessa
roman	ro-man	romanzo
poezie	po-e-zi-e	poesia
pictor / pictoriță	pik-tor / pik-to-ri-tsə	pittore / pittrice
tablou	ta-blou	quadro, dipinto
muzeu	mu-zeu	museo
expoziție	eks-po-zi-tsi-e	mostra, esposizione
teatru	te-a-tru	teatro
spectacol	spek-ta-kol	spettacolo

Tradizioni e feste

Rumeno	Pronuncia	Italiano
tradiție	tra-di-tsi-e	tradizione
obicei	o-bi-tʃej	usanza, costume
sărbătoare	sər-bə-to-a-re	festa, ricorrenza
a sărbători	a sər-bə-to-ri	festeggiare, celebrare
Crăciun	krə-tʃun	Natale
Paște	pash-te	Pasqua
colind	ko-lind	canto natalizio tradizionale
ou roșu	ou ro-shu	uovo rosso (di Pasqua)
mărțișor	mər-tsi-shor	portafortuna del 1° marzo
nuntă	nun-tə	matrimonio (la festa di nozze)
costum popular	kos-tum po-pu-lar	costume tradizionale
horă	ho-rə	danza popolare in cerchio

Giorno 3 · Grammatica

Il periodo ipotetico: dacă + condizionale

Ipotesi reale e ipotesi irreale

Il periodo ipotetico rumeno segue una regola molto più semplice di quello italiano. Se l'ipotesi è reale, si usa l'indicativo, come in italiano. Se è irreale o poco probabile, il rumeno usa il condizionale in entrambe le frasi: dove l'italiano dice "se avessi... farei", il rumeno dice letteralmente "se avrei... farei".

Tipo	Rumeno	Italiano
Reale	Dacă am timp, merg la teatru.	Se ho tempo, vado a teatro.
Reale (futuro)	Dacă plouă mâine, o să stăm acasă.	Se domani piove, staremo a casa.
Irreale	Dacă aș avea timp, aș merge la teatru.	Se avessi tempo, andrei a teatro.
Irreale	Dacă aș fi în locul tău, aș accepta.	Se fossi al tuo posto, accetterei.
Irreale (domanda)	Ce-ai face dacă ai câștiga la loto?	Cosa faresti se vincessi alla lotteria?

L'ordine delle due frasi è libero: Aș merge la teatru dacă aș avea timp. Quando la frase con dacă viene per prima, di solito la si separa con una virgola.

Niente congiuntivo imperfetto: "de parcă" e "măcar de-ar"

L'errore tipico degli italiani è cercare un "congiuntivo imperfetto" dopo dacă: in rumeno non esiste. Tutto ciò che in italiano è "se + congiuntivo imperfetto" diventa dacă + condizionale. Lo stesso vale per il "come se" (de parcă) e per i desideri con "magari":

Italiano	Rumeno
Se potessi, ti aiuterei.	Dacă aș putea, te-aș ajuta.
Se fossimo ricchi, viaggeremmo sempre.	Dacă am fi bogați, am călători mereu.
Parla come se sapesse tutto.	Vorbește de parcă ar ști totul.
Magari fosse vero!	Măcar de-ar fi adevărat!
Magari nevicasse a Natale!	Măcar de-ar ninge de Crăciun!

In de-ar, il de è una forma colloquiale di dacă. È proprio questo uso "ottativo" — il condizionale che esprime un desiderio — a dare al modo il suo nome completo: condițional-optativ.

"Ce-ai face dacă...?" — è la domanda perfetta per far parlare qualcuno in rumeno, e un classico di ogni conversazione: Ce-ai face dacă ai fi primar? (Cosa faresti se fossi sindaco?). Attenzione a non confonderla con hai: in ce-ai face, ai è l'ausiliare del condizionale (tu), mentre hai (con la h) significa "dai, andiamo", come in Hai să rezumăm.

Giorno 4 · Grammatica

Il condizionale passato: aș fi + participio

Sempre "fi", mai "avere" o "essere"

Per parlare di ciò che sarebbe successo (ma non è successo) si usa il condizionale passato (condiționalul perfect): ausiliare del condizionale + fi (invariabile) + participio. Il participio è quello del perfectul compus, e fi non cambia mai — esattamente come nel congiuntivo perfetto del Mese 09 (să fi plecat). Niente scelta tra "essere" e "avere": aș fi mers (sarei andato), aș fi mâncat (avrei mangiato).

	a merge	a vedea
eu	aș fi mers	aș fi văzut
tu	ai fi mers	ai fi văzut
el/ea	ar fi mers	ar fi văzut
noi	am fi mers	am fi văzut
voi	ați fi mers	ați fi văzut
ei/ele	ar fi mers	ar fi văzut

Negazione e pronomi si comportano come al presente: N-aș fi crezut. (Non l'avrei creduto.) · Te-aș fi sunat. (Ti avrei chiamato.) · Mi-ar fi plăcut. (Mi sarebbe piaciuto.)

L'ipotesi nel passato e il rimpianto

Con il condizionale passato in entrambe le frasi costruisci l'ipotesi irreale nel passato. Le due frasi possono anche avere tempi diversi, se la conseguenza riguarda il presente:

Rumeno	Italiano
Dacă aș fi știut, aș fi venit.	Se l'avessi saputo, sarei venuto.
Dacă ai fi plecat mai devreme, n-ai fi pierdut trenul.	Se fossi partito prima, non avresti perso il treno.
Dacă n-ar fi plouat, am fi mers la concert.	Se non fosse piovuto, saremmo andati al concerto.
Dacă aș fi învățat mai mult, acum aș vorbi mai bine.	Se avessi studiato di più, adesso parlerei meglio.
Mi-ar fi plăcut să văd expoziția.	Mi sarebbe piaciuto vedere la mostra.
Ar fi trebuit să rezervăm bilete.	Avremmo dovuto prenotare i biglietti.

Ar fi trebuit să (avrei, avresti, avremmo... dovuto) è invariabile come ar trebui: Ar fi trebuit să-mi spui! — Avresti dovuto dirmelo! Ed ecco anche il condizionale "giornalistico" al passato della settimana scorsa: Ministrul ar fi demisionat.

"Dacă știam, veneam" — come l'italiano colloquiale "se lo sapevo, venivo", anche il rumeno parlato usa spesso l'imperfetto al posto del condizionale passato: Dacă știam, veneam. = Dacă aș fi știut, aș fi venit. L'imperfetto è un tempo che per ora ti basta riconoscere; quando scrivi o parli in modo curato, usa il condizionale.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi su cultura, tradizioni e ipotesi

Îți place să mergi la teatru?Ti piace andare a teatro?
Ce carte citești acum?Che libro stai leggendo adesso?
Cine e scriitorul tău preferat?Chi è il tuo scrittore preferito?
Am fost la o expoziție de pictură românească.Sono stato a una mostra di pittura romena.
Spectacolul a fost extraordinar.Lo spettacolo è stato straordinario.
De Crăciun, copiii merg cu colindul.A Natale i bambini vanno di casa in casa a cantare i canti tradizionali.
De Paște vopsim ouă roșii.A Pasqua coloriamo le uova di rosso.
Pe 1 martie oferim mărțișoare.Il 1° marzo si regalano i mărțișoare.
La nuntă toată lumea joacă hora.Al matrimonio tutti ballano la hora.
Dacă aș avea mai mult timp, aș citi mai mult.Se avessi più tempo, leggerei di più.
Dacă aș fi în locul tău, aș merge la concert.Se fossi al tuo posto, andrei al concerto.
Ce-ai face dacă ai câștiga la loto?Cosa faresti se vincessi alla lotteria?
Aș călători în toată lumea.Viaggerei in tutto il mondo.
Dacă aș fi știut, aș fi cumpărat bilete.Se l'avessi saputo, avrei comprato i biglietti.
Mi-ar fi plăcut să văd spectacolul.Mi sarebbe piaciuto vedere lo spettacolo.
Ar fi trebuit să-mi spui mai devreme!Avresti dovuto dirmelo prima!
Măcar de-ar ninge de Crăciun!Magari nevicasse a Natale!
Vorbește de parcă ar fi un critic.Parla come se fosse un critico.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — La muzeu (Al museo)

ANA

Uite, tabloul ăsta e de Nicolae Grigorescu.

Guarda, questo quadro è di Nicolae Grigorescu.

MARCO

E superb! Dacă aș avea bani, l-aș cumpăra imediat.

È stupendo! Se avessi i soldi, lo comprerei subito.

ANA

Nici dacă ai fi milionar nu l-ai putea cumpăra — e al muzeului!

Neanche se fossi milionario potresti comprarlo — è del museo!

MARCO

Păcat! Atunci mi-ar plăcea măcar o copie pentru sufragerie.

Peccato! Allora mi piacerebbe almeno una copia per il soggiorno.

ANA

La magazinul muzeului au cărți poștale. Ar fi o idee?

Al negozio del museo hanno delle cartoline. Potrebbe essere un'idea?

MARCO

Perfect. Și data viitoare aș vrea să venim cu un ghid.

Perfetto. E la prossima volta vorrei venire con una guida.

ANA

Dacă aș fi știut că îți place atât, aș fi rezervat unul pentru azi!

Se avessi saputo che ti piace così tanto, ne avrei prenotata una per oggi!

Dialogo 2 — Dacă am câștiga la loto (Se vincessimo alla lotteria)

IOANA

Ce-ai face dacă ai câștiga un milion de euro?

Cosa faresti se vincessi un milione di euro?

ANDREI

Mai întâi mi-aș da demisia!

Prima di tutto darei le dimissioni!

IOANA

Și apoi?

E poi?

ANDREI

Aș cumpăra o casă la munte și aș călători prin toată lumea. Tu?

Comprerei una casa in montagna e viaggerei per tutto il mondo. E tu?

IOANA

Eu aș deschide o librărie cu o cafenea. Și aș organiza lecturi și concerte.

Io aprirei una libreria con un caffè. E organizzerei letture e concerti.

ANDREI

Ce idee frumoasă! Dar ca să câștigi, ar trebui să joci la loto.

Che bella idea! Ma per vincere dovresti giocare alla lotteria.

IOANA

Ai dreptate... n-am jucat niciodată!

Hai ragione... non ho mai giocato!

Lettura — Mărțișorul

Mărțișorul

Pe 1 martie, în România și în Republica Moldova, oamenii își oferă mărțișoare: mici obiecte legate cu un șnur alb și roșu. Tradiția e foarte veche și salută venirea primăverii. De obicei, bărbații le oferă mărțișoare femeilor, iar copiii le oferă mamelor și învățătoarelor. Mărțișorul se poartă în piept câteva zile sau chiar toată luna martie. În unele regiuni, la sfârșit, oamenii îl agață într-un pom înflorit și își pun o dorință. În 2017, UNESCO a inclus tradiția mărțișorului în patrimoniul cultural imaterial al umanității. Dacă ați fi în România pe 1 martie, ați vedea mărțișoare peste tot: pe străzi, în magazine și, bineînțeles, în piept la toată lumea. Și dacă cineva v-ar oferi unul, ar trebui să-l purtați cu plăcere!

Vocabolario: a oferi = offrire, regalare · legat = legato · șnur = cordoncino · învățătoare = maestra · a purta = portare (addosso) · în piept = sul petto · a agăța = appendere · pom înflorit = albero in fiore · a-și pune o dorință = esprimere un desiderio · peste tot = dappertutto

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Mărțișorul se oferă de Crăciun. 2) Șnurul mărțișorului e alb și roșu. 3) Tradiția face parte din patrimoniul UNESCO.

1) Falso (pe 1 martie) · 2) Vero · 3) Vero (din 2017)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il periodo ipotetico

Completa con il condizionale: "Dacă ___ (a avea) timp, ___ (a merge) la teatru."

Dacă aș avea timp, aș merge la teatru.

Esercizio 2 — Un rimpianto

Traduci: "Mi sarebbe piaciuto vedere la mostra."

Mi-ar fi plăcut să văd expoziția.

Esercizio 3 — Il condizionale passato

Porta al passato: "Aș merge la concert."

Aș fi mers la concert.

Esercizio 4 — Ar fi trebuit

Traduci: "Avresti dovuto dirmelo!" e "Avremmo dovuto prenotare i biglietti."

Ar fi trebuit să-mi spui! · Ar fi trebuit să rezervăm biletele.

Esercizio 5 — Reale o irreale?

Scegli: "Dacă ___ (plouă / ar ploua) mâine, stăm acasă." e "Dacă ___ (am / aș avea) aripi, aș zbura."

Dacă plouă mâine, stăm acasă. (ipotesi reale) · Dacă aș avea aripi, aș zbura. (ipotesi irreale)

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "vorbește / ar / de / totul / parcă / ști"

Vorbește de parcă ar ști totul.

Esercizio 7 — Tradizioni

Collega ogni festa alla sua tradizione: Crăciun · Paște · 1 martie · nuntă → ouă roșii · colind · horă · mărțișor

Crăciun → colind · Paște → ouă roșii · 1 martie → mărțișor · nuntă → horă

Esercizio 8 — Produzione libera

Rispondi in 6 frasi alla domanda "Ce-ai face dacă ai câștiga la loto?": cinque frasi con il condizionale presente e una frase finale sul passato con "Dacă aș fi...".

Esempio: Dacă aș câștiga la loto, mi-aș cumpăra o casă lângă mare. Aș călători în Japonia și în Argentina. Le-aș da bani părinților mei. Aș deschide un mic teatru pentru copii. Nu mi-aș da demisia, pentru că îmi place munca mea. Dacă aș fi știut că e atât de frumos să visezi, aș fi început mai devreme!

Ho completato la Settimana 38

Settimana 39Vorbirea Indirectă

Obiettivo: riferire ciò che hanno detto gli altri — affermazioni, domande e ordini — scegliendo il verbo del dire più adatto, e riportare voci e notizie con la giusta prudenza.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: i verbi del dire, voci e fonti (24 parole)
3	Grammatica: il discorso indiretto con că — il tempo non cambia (A spus că vine) — e il verbo giusto per riferire
4	Grammatica: domande e ordini indiretti (m-a întrebat dacă / unde, mi-a spus să) e i cambi di tempo e luogo (mâine → a doua zi)
5	18 frasi per riferire
6	Due dialoghi (cosa ha detto la capa / un messaggio da riferire) + lettura "Interviu cu o scriitoare"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

I verbi del dire

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a spune	a spu-ne	dire
a zice	a zi-tʃe	dire (colloquiale)
a declara	a de-kla-ra	dichiarare
a afirma	a a-fir-ma	affermare
a explica	a eks-pli-ka	spiegare
a adăuga	a a-də-u-ga	aggiungere
a promite	a pro-mi-te	promettere
a nega	a ne-ga	negare
a recunoaște	a re-ku-no-ash-te	ammettere, riconoscere
a repeta	a re-pe-ta	ripetere
a se plânge	a se plɨn-dʒe	lamentarsi
a sfătui	a sfə-tu-i	consigliare

Voci e fonti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
zvon	zvon	voce, diceria
bârfă	bɨr-fə	pettegolezzo
a bârfi	a bɨr-fi	spettegolare
declarație	de-kla-ra-tsi-e	dichiarazione
citat	tʃi-tat	citazione
martor / martoră	mar-tor / mar-to-rə	testimone
oficial	o-fi-tʃi-al	ufficiale
potrivit	po-tri-vit	secondo (una fonte)
conform	kon-form	secondo, in base a
se pare că	se pa-re kə	sembra che
cică	tʃi-kə	pare che, dicono che (colloquiale)
aparent	a-pa-rent	apparentemente

Giorno 3 · Grammatica

Il discorso indiretto: că + lo stesso tempo

In rumeno il tempo non cambia

In italiano, quando riferisci al passato le parole di qualcuno, i tempi "scivolano" indietro: "vengo" diventa "ha detto che veniva", "verrò" diventa "ha detto che sarebbe venuto". In rumeno no: dopo că il verbo mantiene il tempo del discorso diretto. Cambiano solo le persone (io → lui), come in italiano. È uno dei rari casi in cui il rumeno è più semplice dell'italiano.

Discorso diretto	Discorso indiretto	Italiano
„Sunt obosită.”	A spus că e obosită.	Ha detto che era stanca.
„Vin mâine.”	A spus că vine a doua zi.	Ha detto che sarebbe venuto il giorno dopo.
„Am fost la Cluj.”	A spus că a fost la Cluj.	Ha detto che era stato a Cluj.
„O să plec.”	A spus că o să plece.	Ha detto che sarebbe partito.
„Mi-ar plăcea să vin.”	A spus că i-ar plăcea să vină.	Ha detto che le sarebbe piaciuto venire.

Il verbo introduttivo può essere al presente o al passato, ma la frase dopo că resta identica: Spune că e bolnav. (Dice che è malato.) / A spus că e bolnav. (Ha detto che era malato.)

Il verbo giusto per riferire

Invece di ripetere sempre a spus, scegli il verbo che descrive l'intenzione di chi ha parlato. Tutti sono seguiti da că + indicativo:

Verbo	Esempio	Italiano
a explica	Mi-a explicat că trenul are întârziere.	Mi ha spiegato che il treno era in ritardo.
a promite	A promis că o să mă sune.	Ha promesso che mi avrebbe chiamato.
a recunoaște	A recunoscut că a greșit.	Ha ammesso di aver sbagliato.
a nega	A negat că a fost acolo.	Ha negato di essere stato lì.
a adăuga	A adăugat că e foarte mulțumit.	Ha aggiunto di essere molto soddisfatto.
a declara	Ministrul a declarat că nu va demisiona.	Il ministro ha dichiarato che non si sarebbe dimesso.

Attenzione: dove l'italiano usa "di + infinito" (ha ammesso di aver sbagliato), il rumeno usa că + verbo coniugato: A recunoscut că a greșit. Letteralmente: "ha ammesso che ha sbagliato".

"Cică" — è la parolina che i romeni usano per segnalare che stanno riferendo una voce, senza garantirne la verità: Cică vine și Andrei diseară. — Pare che venga anche Andrei stasera. È molto colloquiale: in un contesto neutro o formale usa se pare că, se zice că o potrivit..., e nello scritto giornalistico il condizionale della Settimana 37.

Giorno 4 · Grammatica

Domande e ordini indiretti

Le domande: dacă, ce, unde, când...

Le domande sì/no si riferiscono con dacă (se); le altre mantengono la loro parola interrogativa. Anche qui il tempo non cambia:

Discorso diretto	Discorso indiretto	Italiano
„Ai timp?”	M-a întrebat dacă am timp.	Mi ha chiesto se avevo tempo.
„Unde locuiești?”	M-a întrebat unde locuiesc.	Mi ha chiesto dove abitavo.
„Ce faci mâine?”	M-a întrebat ce fac a doua zi.	Mi ha chiesto cosa facevo il giorno dopo.
„Când ai ajuns?”	M-a întrebat când am ajuns.	Mi ha chiesto quando ero arrivato.
„De ce ai plecat?”	M-a întrebat de ce am plecat.	Mi ha chiesto perché ero andato via.

Gli ordini: să + congiuntivo, e i cambi di tempo e luogo

Un imperativo, nel discorso indiretto, diventa să + congiuntivo, retto da verbi come a spune, a cere, a sfătui:

Discorso diretto	Discorso indiretto	Italiano
„Vino aici!”	Mi-a spus să vin acolo.	Mi ha detto di andare lì.
„Nu întârzia!”	Mi-a spus să nu întârzii.	Mi ha detto di non fare tardi.
„Sunați-mă!”	Ne-a cerut să-l sunăm.	Ci ha chiesto di chiamarlo.
„Odihnește-te!”	M-a sfătuit să mă odihnesc.	Mi ha consigliato di riposarmi.

Come in italiano, se riferisci le parole in un altro momento o in un altro luogo cambiano anche gli indicatori di tempo e di spazio: azi → în ziua aceea · mâine → a doua zi · ieri → cu o zi înainte · acum → atunci · aici → acolo · acesta → acela.

"Că" o "să" cambia tutto — Mi-a spus că vin la opt. significa "Mi ha detto che vengo alle otto" (ti riferisce un'informazione), mentre Mi-a spus să vin la opt. significa "Mi ha detto di venire alle otto" (ti dà un ordine). Stesso verbo, stessa frase, una sola parola di differenza: è la stessa logica di că / să che conosci dal Mese 09.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per riferire

Ce ți-a spus?Cosa ti ha detto?
Mi-a spus că e foarte ocupat.Mi ha detto che era molto impegnato.
A zis că vine mai târziu.Ha detto che veniva più tardi.
M-a întrebat dacă sunt liber sâmbătă.Mi ha chiesto se ero libero sabato.
M-a întrebat unde am cumpărat cartea.Mi ha chiesto dove avevo comprato il libro.
Mi-a cerut să-l ajut.Mi ha chiesto di aiutarlo.
Ne-a spus să nu întârziem.Ci ha detto di non fare tardi.
A promis că o să scrie un articol.Ha promesso che avrebbe scritto un articolo.
A recunoscut că n-a citit cartea.Ha ammesso di non aver letto il libro.
A negat tot.Ha negato tutto.
Directorul a declarat că firma nu are probleme.Il direttore ha dichiarato che l'azienda non aveva problemi.
Se pare că se mută la București.Sembra che si trasferisca a Bucarest.
Cică s-au certat.Pare che abbiano litigato.
E doar un zvon.È solo una voce.
Nu-mi place să bârfesc.Non mi piace spettegolare.
De la cine ai aflat?Da chi l'hai saputo?
Mi-a zis să-ți transmit salutări.Mi ha detto di salutarti.
Repetă, te rog, ce a spus exact.Ripeti, per favore, cosa ha detto esattamente.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Ce a zis șefa? (Cosa ha detto la capa?)

MARCO

Ai vorbit cu șefa? Ce a zis?

Hai parlato con la capa? Cosa ha detto?

ANA

A zis că proiectul e bun, dar că trebuie să-l terminăm până vineri.

Ha detto che il progetto è buono, ma che dobbiamo finirlo entro venerdì.

MARCO

Până vineri? E imposibil! I-ai explicat că ne lipsesc datele?

Entro venerdì? È impossibile! Le hai spiegato che ci mancano i dati?

ANA

Da. Mi-a spus să-i cer lui Radu datele chiar azi.

Sì. Mi ha detto di chiedere i dati a Radu già oggi.

MARCO

Și despre concediul meu te-a întrebat ceva?

E sulle mie ferie ti ha chiesto qualcosa?

ANA

M-a întrebat dacă știu când pleci. I-am spus că nu știu exact.

Mi ha chiesto se sapevo quando parti. Le ho detto che non lo so di preciso.

MARCO

Bine, o să vorbesc eu cu ea. Mulțumesc!

Va bene, ci parlerò io. Grazie!

Dialogo 2 — Un mesaj pentru Ioana (Un messaggio per Ioana)

ANDREI

Ioana, a sunat mama ta cât timp ai fost la duș.

Ioana, ha chiamato tua madre mentre eri sotto la doccia.

IOANA

Și ce a spus?

E cosa ha detto?

ANDREI

A spus că vine la noi duminică și m-a întrebat dacă vrem să aducă o prăjitură. I-am zis că da, bineînțeles!

Ha detto che viene da noi domenica e mi ha chiesto se vogliamo che porti una torta. Le ho detto di sì, naturalmente!

IOANA

Perfect. Altceva?

Perfetto. Nient'altro?

ANDREI

Ți-a cerut s-o suni diseară. Și cică s-a înscris la un curs de dans... dar să nu-i spui că ți-am zis eu!

Ti ha chiesto di chiamarla stasera. E pare che si sia iscritta a un corso di ballo... ma non dirle che te l'ho detto io!

IOANA

Mama, la un curs de dans? Nu-mi vine să cred!

Mia madre, a un corso di ballo? Non ci posso credere!

ANDREI

Nici mie! Dar așa a zis.

Neanch'io! Ma così ha detto.

Lettura — Interviu cu o scriitoare

Interviu cu o scriitoare

Ieri, scriitoarea Maria Popescu a vorbit la radio despre noul ei roman. Ea a explicat că a scris cartea în doi ani, mai ales noaptea. Jurnalistul a întrebat-o de unde vine inspirația, iar scriitoarea a răspuns că ideile îi vin mai ales în tren, când se uită pe geam și ascultă conversațiile oamenilor. A recunoscut că uneori notează fraze întregi pe care le aude de la necunoscuți. Când jurnalistul a întrebat-o dacă romanul e autobiografic, ea a negat, dar a adăugat că personajul principal are „puțin din bunica ei”. La final, le-a spus ascultătorilor să citească mai mult și să nu se teamă de cărțile groase. A promis că următoarea carte va fi mai scurtă — dar a zis același lucru și acum cinci ani!

Vocabolario: a întreba pe cineva = chiedere a qualcuno · inspirație = ispirazione · geam = finestrino, vetro · a nota = annotare · necunoscut = sconosciuto · ascultător = ascoltatore · a se teme = temere · gros / groasă = spesso, voluminoso · același lucru = la stessa cosa

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Scriitoarea a scris romanul într-un an. 2) Ideile îi vin mai ales în tren. 3) Scriitoarea a spus că romanul e autobiografic.

1) Falso (în doi ani) · 2) Vero · 3) Falso (a negat, dar a adăugat că personajul are „puțin din bunica ei”)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il tempo non cambia

Riferisci al passato: Ana: „Sunt obosită și nu vin la cinema.” → Ana a spus că...

Ana a spus că e obosită și că nu vine la cinema.

Esercizio 2 — Domanda indiretta

Riferisci: Marco: „Ai timp mâine?” e „Unde ai fost ieri?” → Marco m-a întrebat...

Marco m-a întrebat dacă am timp a doua zi. · Marco m-a întrebat unde am fost cu o zi înainte.

Esercizio 3 — Ordine indiretto

Riferisci con "a spus": il medico: „Nu mâncați dulciuri!” → Medicul ne-a...

Medicul ne-a spus să nu mâncăm dulciuri.

Esercizio 4 — Că o să?

Completa: "Mi-a spus ___ vin la ora opt." (è un ordine) e "Mi-a spus ___ vine la ora opt." (è un'informazione)

Mi-a spus să vin la ora opt. · Mi-a spus că vine la ora opt.

Esercizio 5 — Il verbo giusto

Traduci: "Ha ammesso di aver sbagliato."

A recunoscut că a greșit.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "locuiesc / m-a / unde / întrebat"

M-a întrebat unde locuiesc.

Esercizio 7 — Tempo e luogo

Come diventano nel discorso indiretto, riferito in un altro momento e luogo: azi · mâine · ieri · aici?

azi → în ziua aceea · mâine → a doua zi · ieri → cu o zi înainte · aici → acolo

Esercizio 8 — Produzione libera

Riferisci in 5 frasi una conversazione che hai avuto oggi (con un collega, un amico, un familiare): usa almeno una frase con "a spus că", una domanda indiretta, una richiesta con "să" e un verbo come "a promis" o "a recunoscut".

Esempio: Azi am vorbit cu sora mea la telefon. Mi-a spus că s-a mutat într-un apartament nou. M-a întrebat când vin s-o vizitez. Mi-a cerut să-i aduc niște cărți în italiană. A promis că o să gătească sarmale pentru mine.

Ho completato la Settimana 39

Settimana 40Ripasso: Cultură Și Actualitate

Obiettivo: raccontare e commentare una notizia o un evento culturale — fare supposizioni con il presuntivo (o fi, o fi plecat), reagire con naturalezza, riferire con il discorso indiretto e usare il condizionale in tutte le sue funzioni.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: il mondo della cultura, reagire a una notizia (20 parole)
3	Grammatica: il presuntivo (o fi acasă, or fi plecat) e i gradi di certezza per le ipotesi sul passato
4	Grammatica: ripasso integrato del mese — riportare una notizia in cinque passi e il condizionale in tutte le sue funzioni
5	18 frasi miste
6	Due dialoghi (una notizia incredibile / a teatro) + lettura "Brâncuși și umbra marilor copaci"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Il mondo della cultura

Rumeno	Pronuncia	Italiano
operă	o-pə-rə	opera (d'arte)
capodoperă	ka-po-do-pe-rə	capolavoro
patrimoniu	pa-tri-mo-niu	patrimonio
premiu	pre-miu	premio
critic	kri-tik	critico
recenzie	re-tʃen-zi-e	recensione
public	pu-blik	pubblico
succes	suk-tʃes	successo
festival	fes-ti-val	festival
sculptor	skulp-tor	scultore
sculptură	skulp-tu-rə	scultura
lansare de carte	lan-sa-re de kar-te	presentazione di un libro

Reagire a una notizia

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Nu-mi vine să cred!	nu-mi vi-ne sə kred	Non ci posso credere!
Pe bune?	pe bu-ne	Davvero? Sul serio?
Ce surpriză!	tʃe sur-pri-zə	Che sorpresa!
Nu mă miră.	nu mə mi-rə	Non mi stupisce.
Ce veste proastă!	tʃe ves-te pro-as-tə	Che brutta notizia!
În sfârșit!	ɨn sfɨr-shit	Finalmente!
Cine știe?	tʃi-ne shti-e	Chissà?
Ar fi culmea!	ar fi kul-me-a	Sarebbe il colmo!

Giorno 3 · Grammatica

Il presuntivo: o fi + ...

Supposizioni sul presente e sul passato

Quando in italiano fai una supposizione con il futuro ("sarà a casa", "avrà dimenticato"), il rumeno parlato usa il presuntivo (prezumtivul): un ausiliare + fi invariabile + un aggettivo, un avverbio o un participio. L'ausiliare è oi, oi, o, om, oți, or, ma nella pratica la forma che sentirai di gran lunga più spesso è quella della 3ª persona:

Rumeno	Italiano	Valore
O fi acasă.	Sarà a casa.	supposizione sul presente
Cât o fi ceasul?	Che ore saranno?	domanda rivolta a se stessi
Or fi obosiți după drum.	Saranno stanchi dopo il viaggio.	presente, plurale
O fi uitat.	Avrà dimenticato.	supposizione sul passato
Or fi plecat deja.	Saranno già partiti.	passato, plurale
Unde o fi telefonul meu?	Dove sarà il mio telefono?	domanda rivolta a se stessi

Come per să fi e aș fi, negazione e pronomi vanno davanti: N-o fi știut. (Non l'avrà saputo.) · S-o fi supărat. (Si sarà arrabbiato.)

Cinque modi per fare un'ipotesi sul passato

Mettendo insieme il Mese 09 e questo mese, hai cinque strutture per supporre cosa sia successo, con diversi gradi di certezza e di registro:

Struttura	Esempio	Italiano
trebuie să fi + participio	Trebuie să fi pierdut trenul.	Deve aver perso il treno. (quasi certo)
o fi + participio	O fi pierdut trenul.	Avrà perso il treno. (probabile, colloquiale)
poate că + perfectul compus	Poate că a pierdut trenul.	Forse ha perso il treno. (possibile)
e posibil să fi + participio	E posibil să fi pierdut trenul.	È possibile che abbia perso il treno. (possibile, neutro)
ar fi + participio	Potrivit martorilor, ar fi pierdut trenul.	Secondo i testimoni, avrebbe perso il treno. (notizia non confermata)

"O fi" non è "o să fie" — in italiano "sarà" ha due valori, in rumeno due forme diverse. O să fie è il futuro, una previsione: Mâine o să fie cald. — Domani farà caldo. O fi è una supposizione sul presente: O fi cald afară. — Farà caldo fuori (immagino). E se qualcuno ti dice qualcosa di cui non sei convinto, puoi rispondere con la formula tipica O fi, n-o fi... — Sarà, non sarà... chissà.

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese: riportare e commentare una notizia

Cinque passi per raccontare una notizia

Con gli strumenti di questo mese puoi raccontare una notizia come un giornalista e commentarla come in una conversazione tra amici. Ogni passo ha le sue espressioni:

Passo	Espressioni	Esempio
1. Introdurre	Ai auzit că...? / Am citit că...	Ai auzit că s-a deschis un muzeu nou?
2. Citare la fonte	Potrivit / Conform / Pe site-ul...	Potrivit presei, e cel mai mare din țară.
3. Riferire	A declarat că / a promis că / a spus să	Directorul a declarat că intrarea va fi gratuită o lună.
4. Informazione non confermata	ar + infinito / ar fi + participio	Clădirea ar fi costat douăzeci de milioane de euro.
5. Commentare	Mi se pare că / Aș zice că / Dacă aș...	Dacă aș avea timp, aș merge chiar sâmbătă.

Il condizionale in tutte le sue funzioni

Il condizionale è stato il protagonista del mese. Ecco tutti i suoi usi in un colpo d'occhio:

Funzione	Esempio	Italiano
Cortesia	Ați putea să-mi spuneți unde e sala?	Potrebbe dirmi dov'è la sala?
Desiderio	Mi-ar plăcea să văd piesa.	Mi piacerebbe vedere lo spettacolo.
Consiglio	Ar trebui să citești cartea.	Dovresti leggere il libro.
Ipotesi	Dacă aș avea bilete, aș merge.	Se avessi i biglietti, andrei.
Rimpianto	Ar fi trebuit să rezerv mai devreme.	Avrei dovuto prenotare prima.
Notizia non confermata	Actorul ar fi primit un premiu.	L'attore avrebbe ricevuto un premio.
Discorso indiretto	A zis că ar veni cu plăcere.	Ha detto che sarebbe venuto volentieri.

Allena l'orecchio con le notizie vere — la televisione pubblica romena (TVR) e Radio România Actualități trasmettono notiziari più volte al giorno, anche in streaming. Ascolta cinque minuti al giorno: all'inizio capirai solo i titoli, poi sempre di più. Esercizio consigliato: scegli una notizia e riassumila ad alta voce in tre frasi, con il discorso indiretto (Ministrul a declarat că...) e il condizionale (...ar fi).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi miste

Ai auzit ultima știre?Hai sentito l'ultima notizia?
Nu-mi vine să cred!Non ci posso credere!
Pe bune? Unde ai citit asta?Davvero? Dove l'hai letto?
Potrivit presei, filmul ar fi câștigat un premiu important.Secondo la stampa, il film avrebbe vinto un premio importante.
Regizorul a declarat că e foarte emoționat.Il regista ha dichiarato di essere molto emozionato.
Criticii spun că e o capodoperă.I critici dicono che è un capolavoro.
Am citit o recenzie foarte bună.Ho letto un'ottima recensione.
Mi-ar plăcea să-l văd la cinema.Mi piacerebbe vederlo al cinema.
Dacă aș avea timp, aș merge la festival.Se avessi tempo, andrei al festival.
Ar fi trebuit să cumpăr bilete mai devreme.Avrei dovuto comprare i biglietti prima.
M-a întrebat dacă vreau să merg cu ea.Mi ha chiesto se volevo andare con lei.
Mi-a spus să nu-i povestesc finalul.Mi ha detto di non raccontarle il finale.
Sala o fi plină.La sala sarà piena.
Or fi vândut deja toate biletele.Avranno già venduto tutti i biglietti.
Cine știe, poate mai sunt bilete.Chissà, forse ci sono ancora biglietti.
Spectacolul a avut un succes enorm.Lo spettacolo ha avuto un successo enorme.
Ce veste bună!Che bella notizia!
În sfârșit, o știre bună!Finalmente una buona notizia!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — O știre incredibilă (Una notizia incredibile)

ANA

Ai auzit? Cică o familie din Maramureș a găsit în pod un tablou care ar valora un milion de euro!

Hai sentito? Pare che una famiglia del Maramureș abbia trovato in soffitta un quadro che varrebbe un milione di euro!

MARCO

Pe bune? Unde ai citit asta?

Davvero? Dove l'hai letto?

ANA

Pe site-ul unui ziar. Potrivit experților, tabloul ar fi fost pictat acum două sute de ani.

Sul sito di un giornale. Secondo gli esperti, il quadro sarebbe stato dipinto duecento anni fa.

MARCO

Nu-mi vine să cred! Și familia ce a zis?

Non ci posso credere! E la famiglia cosa ha detto?

ANA

Tatăl a declarat că nu vor să-l vândă și că ar vrea să-l doneze unui muzeu.

Il padre ha dichiarato che non vogliono venderlo e che vorrebbero donarlo a un museo.

MARCO

Ce oameni! Eu, dacă aș găsi un tablou de un milion în pod, l-aș vinde imediat.

Che persone! Io, se trovassi in soffitta un quadro da un milione, lo venderei subito.

ANA

Nu te cred. Și oricum, în podul tău or fi doar cutii vechi!

Non ci credo. E comunque, nella tua soffitta ci saranno solo vecchie scatole!

Dialogo 2 — La teatru (A teatro)

ANDREI

În sfârșit! Am crezut că nu mai vii.

Finalmente! Pensavo che non venissi più.

IOANA

Scuze! Autobuzul a întârziat. Mai e timp?

Scusa! L'autobus era in ritardo. C'è ancora tempo?

ANDREI

Două minute. Ți-am spus să pleci mai devreme!

Due minuti. Ti avevo detto di partire prima!

IOANA

Știu, știu... Ar fi trebuit să iau un taxi. Ai citit recenzia piesei?

Lo so, lo so... Avrei dovuto prendere un taxi. Hai letto la recensione dello spettacolo?

ANDREI

Da. Criticul a scris că e cea mai bună piesă a anului și că actrița principală ar putea câștiga un premiu.

Sì. Il critico ha scritto che è il miglior spettacolo dell'anno e che l'attrice protagonista potrebbe vincere un premio.

IOANA

Sala e plină! Or fi citit toți aceeași recenzie.

La sala è piena! Avranno letto tutti la stessa recensione.

ANDREI

Sst! Se stinge lumina. Discutăm în pauză!

Ssst! Si spengono le luci. Ne parliamo nell'intervallo!

Lettura — Brâncuși și umbra marilor copaci

Brâncuși și umbra marilor copaci

Constantin Brâncuși s-a născut în 1876 într-un sat din Gorj, într-o familie de țărani. Se spune că a făcut o mare parte din drumul spre Paris pe jos. Acolo a lucrat pentru scurt timp în atelierul marelui sculptor Auguste Rodin, dar a plecat după aproximativ o lună. Potrivit legendei, Brâncuși ar fi explicat că „la umbra marilor copaci nu crește nimic”. Dacă ar fi rămas, poate ar fi devenit un bun elev al lui Rodin; a ales însă să-și găsească propriul drum. Operele lui, ca Sărutul sau Pasărea în văzduh, au schimbat sculptura modernă. În România, cel mai cunoscut e ansamblul de la Târgu Jiu, cu Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, care din 2024 face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Brâncuși a murit la Paris în 1957. Oare ce ar spune astăzi dacă ar vedea cozile de turiști din fața Coloanei? Probabil ar zâmbi.

Vocabolario: țăran = contadino · pe jos = a piedi · atelier = laboratorio, bottega · la umbra = all'ombra · elev = allievo · propriul drum = la propria strada · ansamblu = complesso (monumentale) · coadă (pl. cozi) = coda, fila · oare = chissà (rafforza una domanda) · a zâmbi = sorridere

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Brâncuși a lucrat mulți ani în atelierul lui Rodin. 2) Coloana Infinitului se află la Târgu Jiu. 3) Brâncuși a murit în România.

1) Falso (doar aproximativ o lună) · 2) Vero · 3) Falso (a murit la Paris, în 1957)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il presuntivo

Traduci con il presuntivo: "Sarà a casa."

O fi acasă.

Esercizio 2 — Supposizione sul passato

Trasforma con il presuntivo: "Probabil că a uitat."

O fi uitat.

Esercizio 3 — O fi o o să fie?

Completa: "Mâine ___ cald." (previsione) e "Nu știu unde e Ana. ___ la birou." (supposizione)

Mâine o să fie cald. · Nu știu unde e Ana. O fi la birou.

Esercizio 4 — Il grado di certezza

Ordina dalla più sicura alla meno sicura: "Poate că a plecat" · "Trebuie să fi plecat" · "O fi plecat"

Trebuie să fi plecat → O fi plecat → Poate că a plecat

Esercizio 5 — Discorso indiretto e condizionale

Riferisci al passato: il critico: „Filmul ar putea câștiga premiul.” e „Mergeți să-l vedeți!”

Criticul a spus că filmul ar putea câștiga premiul. · Criticul ne-a spus să mergem să-l vedem.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "or / deja / plecat / fi"

Or fi plecat deja.

Esercizio 7 — Reagire

Come reagisci? a) Il tuo amico ha vinto un premio. b) Il concerto di stasera è stato annullato. c) Il treno è di nuovo in ritardo, come sempre.

a) Ce surpriză! Felicitări! · b) Ce veste proastă! · c) Nu mă miră.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi 7 frasi su una notizia culturale (vera o inventata) seguendo i cinque passi del Giorno 4: introduci la notizia, cita la fonte, riferisci una dichiarazione, aggiungi un'informazione non confermata con il condizionale e commenta con un'ipotesi.

Esempio: Ai auzit că la București se organizează un festival de film nou? Potrivit unui articol de pe site-ul unui ziar, festivalul va avea loc în octombrie. Directorul a declarat că vor fi prezentate o sută de filme din toată Europa. Ar veni și câțiva actori foarte cunoscuți. Biletele ar fi deja aproape toate vândute. Mi se pare o idee excelentă pentru oraș. Dacă aș avea câteva zile libere, aș merge sigur!

Ho completato la Settimana 40

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "Emisiunea culturală" (La trasmissione culturale)

Immagina di condurre una breve trasmissione culturale alla radio e recita ad alta voce entrambe le parti, conduttore e ospite (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Saluta gli ascoltatori e presenta la notizia culturale del giorno citando la fonte ("Potrivit presei...", "Am citit pe site-ul...") e aggiungi un'informazione non confermata con il condizionale ("...ar fi costat", "...ar veni și...").
Riferisci una dichiarazione con il discorso indiretto, scegliendo il verbo giusto ("Directorul a declarat că...", "Organizatorii au promis că...").
Intervista il tuo ospite, uno scrittore o un artista: fai domande in registro formale con il condizionale di cortesia ("Ați putea să ne spuneți...?") e riassumi agli ascoltatori una sua risposta ("Invitatul nostru spune că...").
Chiedigli cosa farebbe se... ("Ce ați face dacă ați câștiga un premiu important?") e fagli raccontare un rimpianto con il condizionale passato ("Dacă aș fi știut..., aș fi...").
Commenta con una supposizione ("O fi...", "Or fi...") e una reazione ("Nu-mi vine să cred!"), consiglia al pubblico un libro, uno spettacolo o una tradizione romena da scoprire ("Ar trebui să...") e chiudi ringraziando ospite e ascoltatori.

Verifica del Mese 10

Prima di passare al Mese 11, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Parlare di notizie e di mediacon il lessico della stampa (știre, articol, sursă, emisiune, jurnal de știri), chiedendo e citando la fonte (Unde ai citit asta? Potrivit presei...)
☐ Formare il condizionale presenteaș, ai, ar, am, ați, ar + infinito (aș face, n-aș spune, mi-ar plăcea), senza confonderlo con il perfectul compus (am face / am făcut)
☐ Usare il condizionale per cortesia, desiderio e consiglio(Ați putea...?, Aș vrea..., Ar trebui să...) e quello "giornalistico" per le notizie non confermate (Guvernul ar pregăti o lege)
☐ Costruire il periodo ipoteticodacă + condizionale in entrambe le frasi (Dacă aș avea timp, aș merge), senza cercare un congiuntivo imperfetto — e de parcă, măcar de-ar
☐ Usare il condizionale passatoaș fi + participio per ipotesi e rimpianti (Dacă aș fi știut, aș fi venit; Ar fi trebuit să...; Ministrul ar fi demisionat)
☐ Riferire affermazioni con il discorso indirettocă + lo stesso tempo del discorso diretto (A spus că vine), con il verbo del dire giusto (a explicat, a promis, a recunoscut, a negat)
☐ Riferire domande e ordinidacă / unde / ce per le domande, să + congiuntivo per gli ordini (Mi-a spus să vin), con i cambi mâine → a doua zi, aici → acolo
☐ Fare supposizioni e parlare di culturacon il presuntivo (O fi acasă, Or fi plecat), reagire a una notizia (Nu-mi vine să cred!) e parlare di arte e tradizioni romene (mărțișor, colind, Brâncuși)

Mese 11 · Livello B2

Română
De Zi Cu Zi

L'undicesimo mese ti porta fuori dai libri e dentro la lingua vera, quella che si parla al bar, al telefono con la mamma, sui social e alle feste tra amici. Finora hai imparato soprattutto il rumeno standard, corretto e un po' ordinato; adesso scoprirai come parlano davvero i romeni quando non stanno attenti alla grammatica. Imparerai il registro informale — i saluti tra amici, i riempitivi come păi, deci, gen, il vocativo per chiamare le persone e le forme contratte del parlato veloce (nu-i, ce-i, de-aia) — poi i modi di dire e i proverbi più usati, con il curioso pronome o di espressioni come am încurcat-o (l'ho combinata). Nella terza settimana farai un viaggio tra le regioni: le parole che cambiano da Moldova a Transilvania, gli accenti e il perfectul simplu, il passato remoto romeno che sopravvive in Oltenia e nei libri. Nell'ultima settimana arriveranno lo slang di oggi (mișto, nașpa, beton), i diminutivi e, soprattutto, la capacità di scegliere il registro giusto per ogni persona. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 41Registrul Informal

Obiettivo: parlare con amici e familiari in registro informale — salutare e congedarsi come un romeno, usare i riempitivi del parlato, chiamare le persone con il vocativo e capire le forme contratte, gli imperativi brevi e i mille usi di "hai".

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: le parole del parlato, saluti e formule tra amici (24 parole)
3	Grammatica: il vocativo — Ioane!, domnule!, Mario!, prietenilor! — e gli appellativi affettuosi (măi, dragă, frate)
4	Grammatica: il parlato veloce — forme contratte (nu-i, ce-i, de-aia), imperativi brevi (zi!, fă!, du-te!) e gli usi di "hai"
5	18 frasi tra amici
6	Due dialoghi (che si dice? / al telefono con la mamma) + lettura "Cum vorbim între prieteni"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Le parole del parlato

Rumeno	Pronuncia	Italiano
păi	pəj	beh, eh (all'inizio di una risposta)
deci	de-tʃi	quindi, allora
adică	a-di-kə	cioè
gen	dʒen	tipo (tra i giovani)
na	na	ecco, to'; vabbè
uite	u-i-te	guarda
lasă	la-sə	lascia stare, dai
măi	məj	ehi (per richiamare qualcuno)
vai	vaj	oh, oddio (sorpresa, dispiacere)
aoleu	a-o-leu	ahi, accidenti
of	of	uff
zău	zəu	davvero, giuro

Saluti e formule tra amici

Rumeno	Pronuncia	Italiano
salut	sa-lut	ciao (arrivando o andando via)
pa	pa	ciao (andando via)
te pup	te pup	un bacio, baci (a fine chiamata o messaggio)
ne auzim	ne a-u-zim	ci sentiamo
ne vedem	ne ve-dem	ci vediamo
Ce mai zici?	tʃe maj zitʃ	Che mi racconti? Come va?
Ce se aude?	tʃe se a-u-de	Che si dice?
Cum merge?	kum mer-dʒe	Come va?
mersi	mer-si	grazie (colloquiale)
n-ai pentru ce	naj pen-tru tʃe	figurati, non c'è di che
Noroc!	no-rok	Cin cin! (e, in alcune zone, ciao)
Sănătate!	sə-nə-ta-te	Salute! (dopo uno starnuto o in un brindisi)

Giorno 3 · Grammatica

Il vocativo: chiamare le persone

Un caso che l'italiano non ha più

Quando chiami qualcuno, il rumeno può usare una forma speciale del nome: il vocativo (cazul vocativ). L'hai già incontrato in Stimate domnule Popa (Mese 07); nel parlato è ovunque. Le desinenze principali sono poche:

Tipo	Nome	Vocativo	Esempio
maschile con articolo: -ule	domn, băiat, Radu	domnule, băiatule, Radule	Domnule, ați uitat umbrela!
maschile: -e	prieten, Ion	prietene, Ioane	Ioane, vino încoace!
femminile in -a/-ă: -o	Maria, Ioana, soră	Mario, Ioano, soro	Soro, unde ești?
plurale: -lor	doamne, domni, copii, prieteni	doamnelor, domnilor, copiilor, prietenilor	Doamnelor și domnilor, bine ați venit!
invariabile	Andrei, Ana, Marco	Andrei!, Ana!, Marco!	Andrei, te sună mama!

Attenzione alle sfumature: in città, con i nomi di persona, la forma più neutra è quella invariabile (Maria!). Le forme in -o (Mario! Ioano!) sono molto familiari: affettuose in famiglia, ma possono suonare brusche o rustiche con chi non conosci bene. Domnule! e Doamnă!, invece, sono il modo normale per chiamare uno sconosciuto per strada.

Appellativi affettuosi e richiami

Tra amici e in famiglia il nome si accompagna (o si sostituisce) con alcune parole fisse. Alcune funzionano come interiezioni, proprio come "mamma mia" in italiano:

Rumeno	Italiano
Măi Andrei, vino încoace!	Ehi Andrei, vieni qua!
Dragă, ai văzut cheile?	Tesoro, hai visto le chiavi?
Dragii mei, vă mulțumesc din suflet!	Miei cari, vi ringrazio di cuore!
Ce faci, frate?	Come va, fratello? (tra amici, soprattutto giovani)
Mamă, ce frig e!	Mamma mia, che freddo!
Ce faci, mamă? (detto da una madre al figlio)	Come stai, tesoro?

Esistono anche mă e bă (Mă, ascultă-mă!): li sentirai spessissimo tra amici intimi, ma con uno sconosciuto o con una persona più grande sono maleducati, e bă ancora di più. Per ora imparali a riconoscerli, non a usarli.

La mamma che chiama il figlio "mamă" — in Romania è normalissimo che una madre si rivolga al figlio chiamandolo mamă (Ai mâncat, mamă?) e che una nonna lo chiami maică o puiule (vocativo di pui, pulcino). Non è un errore: è il modo più tenero possibile di dire "tesoro mio". Allo stesso modo, draga mamei significa "la cocca di mamma".

Giorno 4 · Grammatica

Il parlato veloce: contrazioni, imperativi brevi e "hai"

Le forme contratte

Nel parlato le parole si attaccano tra loro. La più frequente è e (è), che diventa -i e si unisce alla parola precedente. Molte di queste forme le hai già viste scritte con il trattino; adesso impara a riconoscerle a velocità normale:

Forma estesa	Parlato	Esempio
nu e	nu-i	Nu-i nimic. (Non è niente.)
ce e	ce-i	Ce-i asta? (Cos'è questo?)
unde e / cine e	unde-i / cine-i	Unde-i Radu? (Dov'è Radu?)
că a	c-a	Mi-a zis c-a venit. (Mi ha detto che è venuto.)
de aceea	de-aia / d-aia	De-aia n-am sunat. (Per questo non ho chiamato.)
lasă-o	las-o	Las-o baltă! (Lascia perdere!)
nu o	n-o	N-o cunosc. (Non la conosco.)

Imperativi brevi e i mille usi di "hai"

Alcuni imperativi molto frequenti hanno una forma corta: zi! (di'), fă! (fa'), du-te! (vai), vino! (vieni), stai! (aspetta), taci! (zitto). Con i pronomi: zi-mi, dă-mi, fă-mi. La parola regina del parlato, però, è hai (plurale haideți), che cambia significato a seconda di ciò che la segue:

Struttura	Esempio	Italiano
hai! (invito)	Hai, că întârziem!	Dai, che facciamo tardi!
hai la + luogo/cosa	Hai la o cafea!	Dai, andiamo a prenderci un caffè!
hai să + congiuntivo	Hai să mergem la film!	Andiamo al cinema!
hai că + indicativo	Hai că vin imediat!	Dai che arrivo subito!
hai, pa (congedo)	Hai, pa, ne auzim!	Dai, ciao, ci sentiamo!
lasă că + indicativo	Lasă că plătesc eu.	Lascia, pago io.

"Păi", la parola più romena che ci sia — păi apre moltissime risposte e aggiunge una sfumatura di ovvietà o di esitazione, come l'italiano "beh" o "eh": Păi, da! (Eh, certo!) · Păi, ce să fac? (E cosa dovrei fare?) · Păi, nu știu... (Beh, non so...). Se la usi al momento giusto, ti sembrerà di aver fatto un salto di livello — e i romeni se ne accorgeranno subito.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi tra amici

Salut! Ce mai zici?Ciao! Come va?
Ce se aude?Che si dice?
Păi, bine, ce să zic?Beh, bene, che devo dire?
Merge, merge...Si tira avanti...
Hai la o cafea!Dai, andiamo a prenderci un caffè!
Hai că vin imediat!Dai che arrivo subito!
Lasă, nu-i nimic.Lascia stare, non è niente.
Nu-i problemă.Non c'è problema.
Zi-mi ce s-a întâmplat.Dimmi cosa è successo.
Uite cine a venit!Guarda chi è arrivato!
Zău? Nu știam.Davvero? Non lo sapevo.
Vai, ce drăguț!Oh, che carino!
Aoleu, am uitat cheile!Accidenti, ho dimenticato le chiavi!
Deci, ce facem diseară?Allora, cosa facciamo stasera?
Na, asta e!Vabbè, è così!
Mersi mult!Grazie mille!
Ne auzim mâine.Ci sentiamo domani.
Pa, te pup!Ciao, un bacio!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Ce se aude? (Che si dice?)

MARCO

Salut, Andrei! Ce se aude?

Ciao, Andrei! Che si dice?

ANDREI

Păi, ce să se audă? Muncă, muncă și iar muncă. Tu ce mai zici?

Eh, cosa vuoi che si dica? Lavoro, lavoro e ancora lavoro. Tu che mi racconti?

MARCO

Merge. Zi-mi, vii diseară la meci?

Si tira avanti. Dimmi, vieni stasera a vedere la partita?

ANDREI

Aoleu, am uitat de meci! Unde-l vedem?

Accidenti, mi ero dimenticato della partita! Dove la guardiamo?

MARCO

La Radu acasă. Hai, nu te lăsa rugat!

A casa di Radu. Dai, non farti pregare!

ANDREI

Bine, bine, vin. Dar numai dacă aduci tu berea.

Va bene, va bene, vengo. Ma solo se porti tu la birra.

MARCO

Gata, s-a făcut! Ne vedem la opt. Pa!

Fatto, affare fatto! Ci vediamo alle otto. Ciao!

Dialogo 2 — La telefon cu mama (Al telefono con la mamma)

MAMA

Alo, Ioana? Ce faci, mamă?

Pronto, Ioana? Come stai, tesoro?

IOANA

Bine, mami. Tu ce faci? Ați mâncat?

Bene, mamma. Tu come stai? Avete mangiato?

MAMA

Am mâncat, am mâncat. Dar tu? Mănânci ca lumea acolo?

Abbiamo mangiato, abbiamo mangiato. E tu? Mangi come si deve lì?

IOANA

Da, mamă, lasă, nu-ți mai face griji!

Sì, mamma, dai, non preoccuparti più!

MAMA

Păi cum să nu-mi fac? Ești singură într-un oraș așa de mare...

E come faccio a non preoccuparmi? Sei sola in una città così grande...

IOANA

Na, iar începi! Hai că te sun duminică, bine?

Ecco, ricominci! Dai che ti chiamo domenica, va bene?

MAMA

Bine, draga mamei. Te pup!

Va bene, cocca di mamma. Un bacio!

Lettura — Cum vorbim între prieteni

Cum vorbim între prieteni

Dacă ai învățat româna din cărți, prima conversație cu niște tineri români poate fi un mic șoc. Nimeni nu spune „Bună ziua, ce mai faceți?”, ci „Salut, ce se aude?”. Frazele încep cu „păi” și se termină cu „gen” sau „știi?”, iar cuvintele se lipesc între ele: „nu-i”, „ce-i”, „de-aia”. Nu e o limbă greșită, e doar limba vorbită, mai rapidă și mai relaxată. Și în italiană se întâmplă la fel: nimeni nu cere la bar „un caffè, qualora fosse possibile”. Secretul e să asculți mult și să nu-ți fie frică să greșești. La început o să înțelegi poate doar jumătate din ce se spune. Dar după câteva săptămâni o să te surprinzi spunând și tu „Păi, da!” fără să te mai gândești.

Vocabolario: șoc = shock · a se lipi = attaccarsi · greșit = sbagliato · a se întâmpla = succedere · a cere = chiedere · jumătate = metà · a se surprinde = sorprendersi · fără să te gândești = senza pensarci

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Tinerii români spun des „Bună ziua, ce mai faceți?” între ei. 2) Limba vorbită e mai rapidă și mai relaxată. 3) Autorul crede că limba vorbită e o limbă greșită.

1) Falso (spun „Salut, ce se aude?”) · 2) Vero · 3) Falso (nu e o limbă greșită, e doar limba vorbită)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Il vocativo

Chiama queste persone con il vocativo: "domn", "Ion", "prieten", "doamne și domni".

Domnule! · Ioane! · Prietene! · Doamnelor și domnilor!

Esercizio 2 — Più colloquiale

Trasforma nel parlato veloce: "Aceasta nu este o problemă."

Asta nu-i o problemă.

Esercizio 3 — Le forme contratte

Scrivi la forma estesa di: "nu-i", "ce-i", "c-a", "de-aia".

nu e · ce e · că a · de aceea

Esercizio 4 — Imperativi brevi

Traduci con l'imperativo breve di "a zice": "Dimmi cosa è successo."

Zi-mi ce s-a întâmplat.

Esercizio 5 — Gli usi di "hai"

Traduci: "Dai che arrivo subito!" e "Andiamo al cinema!" (con hai să).

Hai că vin imediat! · Hai să mergem la film!

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "la / hai / cafea / o"

Hai la o cafea!

Esercizio 7 — Formale o informale?

Scegli la formula giusta: a) chiudi un messaggio a tua sorella; b) saluti il direttore della banca entrando; c) ringrazi un amico che ti ha prestato un libro.

a) Pa, te pup! · b) Bună ziua! · c) Mersi mult!

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi un messaggio vocale di 5-6 frasi per invitare un amico a uscire: saluto informale, chiamalo con il vocativo, usa un imperativo breve, una struttura con "hai să" e chiudi con una formula tra amici.

Esempio: Salut, Radule! Ce se aude? Zi-mi, ești liber sâmbătă seara? Hai să mergem la concertul din parc, e gratis! Vine și Ana, deci o să fie frumos. Dă-mi un mesaj când poți. Hai, pa, ne auzim!

Ho completato la Settimana 41

Settimana 42Expresii Și Proverbe

Obiettivo: capire e usare i modi di dire più comuni del rumeno — con il corpo, il cibo, gli animali e gli oggetti — padroneggiare le espressioni con il pronome "o" (am încurcat-o, cum o mai duci?) e citare un proverbio al momento giusto.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: modi di dire con il corpo, con cibo, animali e oggetti (24 espressioni)
3	Grammatica: il pronome "o" nei modi di dire (a o încurca, a o păți, a o duce) e la sua posizione nei vari tempi (am încurcat-o)
4	Grammatica: i proverbi romeni e i loro equivalenti italiani, e le formule per introdurli (vorba aceea, cum zice românul)
5	18 frasi con modi di dire
6	Due dialoghi (l'ho combinata grossa / il regalo per Radu) + lettura "De ce vorbim în imagini"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Modi di dire con il corpo

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a-și bate capul	a-shi ba-te ka-pul	scervellarsi
a fi cu capul în nori	a fi ku ka-pul ɨn nori	avere la testa fra le nuvole
a-și pune mâinile în cap	a-shi pu-ne mɨ-i-ni-le ɨn kap	mettersi le mani nei capelli
a avea mână spartă	a a-ve-a mɨ-nə spar-tə	avere le mani bucate
a trage cu ochiul	a tra-dʒe ku o-kiul	sbirciare
a fi cu ochii în patru	a fi ku o-kij ɨn pa-tru	stare all'erta, con gli occhi ben aperti
a-și lua inima în dinți	a-shi lu-a i-ni-ma ɨn dintsʲ	farsi coraggio
a pune la inimă	a pu-ne la i-ni-mə	prendersela, prendere a cuore
a-și ține gura	a-shi tsi-ne gu-ra	tenere la bocca chiusa
a-și băga nasul	a-shi bə-ga na-sul	ficcare il naso
a da din umeri	a da din u-meri	alzare le spalle
a vorbi în barbă	a vor-bi ɨn bar-bə	borbottare, parlare tra sé

Modi di dire con cibo, animali e oggetti

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a se vinde ca pâinea caldă	a se vin-de ka pɨ-i-ne-a kal-də	andare a ruba
a fi varză	a fi var-zə	essere un disastro (lett. "essere cavolo")
a vrea totul mură-n gură	a vre-a to-tul mu-rən gu-rə	volere la pappa pronta
a vinde castraveți grădinarului	a vin-de kas-tra-vetsʲ grə-di-na-ru-lui	insegnare a chi ne sa più di te (lett. "vendere cetrioli all'ortolano")
a umbla după cai verzi pe pereți	a um-bla du-pə kaj verzʲ pe pe-retsʲ	inseguire chimere (lett. "cavalli verdi sui muri")
a tăia frunză la câini	a tə-ja frun-zə la kɨ-inʲ	girarsi i pollici, perdere tempo
a face din țânțar armăsar	a fa-tʃe din tsɨn-tsar ar-mə-sar	fare di una mosca un elefante (lett. "di una zanzara uno stallone")
cât ai zice pește	kɨt aj zi-tʃe pesh-te	in un attimo (lett. "quanto diresti pesce")
a da cu bâta-n baltă	a da ku bɨ-tan bal-tə	fare una gaffe
a-i pica fisa	a-i pi-ka fi-sa	capire all'improvviso (lett. "cadere il gettone")
a trage pe sfoară	a tra-dʒe pe sfo-a-rə	imbrogliare, fregare
a-și pune pofta-n cui	a-shi pu-ne pof-tan kuj	rinunciare a un desiderio (lett. "appendere la voglia al chiodo")

Giorno 3 · Grammatica

Il pronome "o" nei modi di dire

"Farla grossa", "cavarsela": la "o" che non si riferisce a niente

In italiano diciamo "farla grossa", "cavarsela", "passarsela bene": quella "la" non si riferisce a nessuna cosa precisa. Il rumeno ha lo stesso meccanismo con il pronome femminile o, che compare in decine di espressioni colloquiali:

Espressione	Letteralmente	Italiano
a o încurca	ingarbugliarla	combinarla, mettersi nei guai
a o face lată	farla larga	farla grossa
a o păți	subirla	passarla brutta, finire nei guai
a o duce (bine / greu)	portarla	passarsela (bene / male)
a o lua razna	prenderla fuori strada	andare fuori di testa
a o lua la fugă	prenderla alla corsa	mettersi a correre
a o scălda	farle il bagno	girarci intorno, menare il can per l'aia
a o sfecli	diventare come una barbabietola	prendersi uno spavento

Dove va la "o"

La o segue le regole che già conosci per i pronomi diretti, con una particolarità: al perfectul compus va dopo il participio, legata con il trattino (am încurcat-o, non *o am încurcat).

Tempo	Rumeno	Italiano
Presente	Cum o mai duci?	Come te la passi?
Perfectul compus	Am încurcat-o!	L'ho combinata!
Perfectul compus	Când a văzut câinele, a luat-o la fugă.	Quando ha visto il cane, si è messo a correre.
Futuro	Dacă nu înveți, o s-o pățești.	Se non studi, finirai nei guai.
Imperativo	Las-o baltă!	Lascia perdere!
Imperativo negativo	N-o mai scălda și spune adevărul!	Smettila di girarci intorno e di' la verità!

"Ai pățit-o!" — è la frase che un amico ti dice quando qualcosa ti è andato storto, un po' come "Ben ti sta!" o "Adesso sono guai!", a seconda del tono. E se qualcuno ti chiede Ce-ai pățit?, non ti sta accusando: vuol dire semplicemente "Cosa ti è successo?". Nota anche a o lua la dreapta / la stânga — girare a destra / a sinistra: O iei la dreapta după farmacie.

Giorno 4 · Grammatica

I proverbi e come introdurli

Proverbi romeni e i loro "cugini" italiani

Molti proverbi romeni hanno un equivalente italiano con la stessa morale ma un'immagine diversa. Imparali in coppia, così li ricorderai meglio:

Rumeno	Letteralmente	Equivalente italiano
Graba strică treaba.	La fretta rovina il lavoro.	La gatta frettolosa fa i gattini ciechi.
Cine se scoală de dimineață, departe ajunge.	Chi si alza di mattina arriva lontano.	Il mattino ha l'oro in bocca.
Ulciorul nu merge de multe ori la apă.	La brocca non va molte volte alla fonte.	Tanto va la gatta al lardo che ci lascia lo zampino.
Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.	I conti fatti a casa non tornano con quelli del mercato.	Fare i conti senza l'oste.
Lupul își schimbă părul, dar năravul ba.	Il lupo cambia il pelo, ma il vizio no.	Il lupo perde il pelo ma non il vizio.
Cine sapă groapa altuia cade singur în ea.	Chi scava la fossa a un altro ci cade dentro da solo.	Chi la fa l'aspetti.
Cine se aseamănă se adună.	Chi si somiglia si riunisce.	Chi si somiglia si piglia.
Ai carte, ai parte.	Hai istruzione, hai la tua parte.	Chi studia avrà successo.

Le formule per introdurre un proverbio

Un proverbio non arriva mai "nudo" nella conversazione: di solito è preceduto da una formula fissa, che avvisa chi ascolta:

Rumeno	Italiano
Vorba aceea: graba strică treaba.	Come si dice: la gatta frettolosa...
Cum zice românul, cine se scoală de dimineață...	Come dicono i romeni, chi si alza presto...
Vorba proverbului: lupul își schimbă părul...	Come dice il proverbio: il lupo perde il pelo...
Nu degeaba se spune că ai carte, ai parte.	Non per niente si dice che chi studia ha successo.
Cum se zice? Ulciorul nu merge...	Come si dice? Tanto va la gatta...

Come in italiano, spesso basta la prima metà: Vorba aceea, ulciorul... — e tutti capiscono il resto.

Non tradurre alla lettera — un modo di dire è un blocco unico: a trage pe sfoară non ha niente a che vedere con "tirare la corda", e a un italiano "tagliare foglie ai cani" non dice nulla. Quando usi un'espressione, pensa alla situazione, non alle singole parole. E non esagerare: in una conversazione un proverbio detto al momento giusto vale più di dieci messi in fila.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi con modi di dire

Mi-am bătut capul toată ziua cu problema asta.Mi sono scervellato tutto il giorno su questo problema.
Iar ești cu capul în nori!Hai di nuovo la testa fra le nuvole!
Când am văzut factura, mi-am pus mâinile în cap.Quando ho visto la bolletta, mi sono messo le mani nei capelli.
Nu pune la inimă!Non prendertela!
Ține-ți gura, e o surpriză!Acqua in bocca, è una sorpresa!
Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala.Non ficcare il naso negli affari degli altri.
Biletele s-au vândut ca pâinea caldă.I biglietti sono andati a ruba.
Proiectul ăsta e varză.Questo progetto è un disastro.
Nu mai face din țânțar armăsar!Non fare di una mosca un elefante!
Stă toată ziua și taie frunză la câini.Sta tutto il giorno a girarsi i pollici.
Abia acum mi-a picat fisa!Solo adesso ho capito!
M-a tras pe sfoară.Mi ha fregato.
Am încurcat-o!L'ho combinata!
Cum o mai duci?Come te la passi?
Las-o baltă!Lascia perdere!
Vorba aceea: graba strică treaba.Come si dice: la gatta frettolosa fa i gattini ciechi.
Cine se aseamănă se adună.Chi si somiglia si piglia.
Cât ai zice pește, a terminat tot.In un attimo ha finito tutto.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Am încurcat-o! (L'ho combinata grossa!)

MARCO

Ana, am încurcat-o rău!

Ana, l'ho combinata grossa!

ANA

Ce-ai mai pățit?

Cosa ti è successo stavolta?

MARCO

I-am spus șefului că proiectul e gata. Dar nici n-am început!

Ho detto al capo che il progetto è pronto. Ma non ho nemmeno cominciato!

ANA

Aoleu! Ai dat cu bâta-n baltă. Și acum ce faci?

Accidenti! Hai fatto una bella gaffe. E adesso cosa fai?

MARCO

Nu știu. Mi-am bătut capul toată noaptea și n-am găsit nicio soluție.

Non lo so. Mi sono scervellato tutta la notte e non ho trovato nessuna soluzione.

ANA

N-o mai scălda! Ia-ți inima în dinți și spune-i adevărul.

Non girarci più intorno! Fatti coraggio e digli la verità.

MARCO

Ai dreptate. Vorba aceea: ulciorul nu merge de multe ori la apă...

Hai ragione. Come si dice: tanto va la gatta al lardo...

Dialogo 2 — Cadoul pentru Radu (Il regalo per Radu)

IOANA

Ai cumpărat cadoul pentru Radu?

Hai comprato il regalo per Radu?

ANDREI

Încă nu. Mi-am pus pofta-n cui: voiam să-i iau un ceas, dar e mult prea scump.

Non ancora. Ci ho rinunciato: volevo prendergli un orologio, ma costa troppo.

IOANA

Păi, cumpără-i o carte. El citește mult.

Beh, compragli un libro. Lui legge molto.

ANDREI

O carte pentru Radu? Ar fi ca și cum aș vinde castraveți grădinarului! Are o bibliotecă întreagă.

Un libro a Radu? Sarebbe come vendere cetrioli all'ortolano! Ha un'intera biblioteca.

IOANA

Ai dreptate... Atunci bilete la concertul de sâmbătă?

Hai ragione... Allora i biglietti per il concerto di sabato?

ANDREI

S-au vândut ca pâinea caldă. Nu mai e niciunul.

Sono andati a ruba. Non ne è rimasto nemmeno uno.

IOANA

Nu mai face din țânțar armăsar! Îi faci un tort și gata.

Non fare di una mosca un elefante! Gli fai una torta e basta.

Lettura — De ce vorbim în imagini

De ce vorbim în imagini

Fiecare limbă are expresiile ei, și multe dintre ele păstrează o bucată din viața oamenilor care o vorbesc. Românii, de exemplu, „taie frunză la câini” când nu fac nimic: nimeni nu știe sigur de unde vine expresia, dar imaginea unui lucru complet inutil e foarte clară. Când cineva înțelege în sfârșit ceva, „îi pică fisa”, o imagine din vremea telefoanelor publice cu fise. Tinerii de azi folosesc expresia, deși mulți n-au văzut niciodată o fisă! Unele expresii seamănă cu cele italiene: și românii au „capul în nori”, și ei „își pun mâinile în cap”. Altele sunt complet diferite: unde un italian vede o muscă transformată în elefant, un român vede un țânțar care devine armăsar. Sfatul meu: nu învăța expresiile pe de rost, ca pe o listă. Ascultă-le în conversații, în filme și în cântece, și folosește-le doar când ești sigur de sens. O expresie potrivită, spusă la momentul potrivit, îți aduce imediat simpatia unui român.

Vocabolario: a păstra = conservare · bucată = pezzo · inutil = inutile · în sfârșit = finalmente · telefon public = telefono pubblico · deși = sebbene · a semăna = somigliare · muscă = mosca · pe de rost = a memoria · sens = significato · potrivit = adatto, giusto

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Toți tinerii români au folosit o fisă de telefon. 2) Unele expresii românești seamănă cu cele italiene. 3) Autorul recomandă să înveți expresiile pe de rost, ca pe o listă.

1) Falso (mulți n-au văzut niciodată o fisă) · 2) Vero · 3) Falso (recomandă să le asculți în conversații, filme și cântece)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Completa l'espressione

Completa: "Iar ești cu capul în ___!" e "Biletele s-au vândut ca ___ caldă."

Iar ești cu capul în nori! · Biletele s-au vândut ca pâinea caldă.

Esercizio 2 — Il significato

Cosa vuol dire "a tăia frunză la câini"? a) lavorare in giardino; b) perdere tempo senza fare niente; c) essere cattivo con gli animali.

b) perdere tempo senza fare niente

Esercizio 3 — Il pronome "o"

Metti al perfectul compus: "O încurc."

Am încurcat-o.

Esercizio 4 — Come te la passi?

Traduci con l'espressione "a o duce": "Come te la passi?"

Cum o mai duci?

Esercizio 5 — Proverbi

Trova il proverbio romeno per: "Il lupo perde il pelo ma non il vizio" e "La gatta frettolosa fa i gattini ciechi".

Lupul își schimbă părul, dar năravul ba. · Graba strică treaba.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "armăsar / din / face / nu / țânțar / mai"

Nu mai face din țânțar armăsar!

Esercizio 7 — Quale espressione?

Cosa dici? a) Un amico si preoccupa troppo per un piccolo problema. b) Un collega ha capito solo adesso una battuta di un'ora fa. c) Un amico spende tutto lo stipendio in una settimana.

a) Nu mai face din țânțar armăsar! · b) Abia acum i-a picat fisa! · c) Are mână spartă.

Esercizio 8 — Produzione libera

Racconta in 6 frasi una giornata storta, usando almeno tre modi di dire, un'espressione con "o" e un proverbio introdotto da una formula.

Esempio: Ieri am încurcat-o de tot. Eram cu capul în nori și am uitat de o ședință importantă. Când mi-a picat fisa, era deja prea târziu. Șefa n-a zis nimic, doar a dat din umeri. Mi-am bătut capul toată seara cum să repar greșeala. Vorba aceea: nu lăsa pe mâine ce poți face azi — de acum îmi scriu totul în agendă!

Ho completato la Settimana 42

Settimana 43Graiuri Și Regiuni

Obiettivo: riconoscere le principali varietà regionali del rumeno — le parole che cambiano da una regione all'altra, gli accenti di Moldova e Transilvania, il perfectul simplu dell'Oltenia e della letteratura — e capire un parlante regionale rispondendo in rumeno standard.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: una cosa, tante parole; intercalari e parole regionali (24 parole)
3	Grammatica: il perfectul simplu, il passato remoto romeno (făcui, mersei, zise) — formazione e dove lo incontrerai
4	Grammatica: riconoscere i graiuri — i tratti di Moldova, Transilvania, Oltenia e Muntenia, e il rumeno fuori dalla Romania
5	18 frasi da tutte le regioni
6	Due dialoghi (un amico di Cluj / dalla nonna in Moldova) + lettura "O limbă, multe graiuri"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Una cosa, tante parole

Rumeno	Pronuncia	Italiano
pită	pi-tə	pane (standard: pâine) — Transilvania, Banat
crumpi	krumpʲ	patate (standard: cartofi) — Transilvania
barabule	ba-ra-bu-le	patate (standard: cartofi) — Moldova
păpușoi	pə-pu-shoj	mais (standard: porumb) — Moldova
cucuruz	ku-ku-ruz	mais (standard: porumb) — Transilvania, Banat
harbuz	har-buz	anguria (standard: pepene verde) — Moldova
lubeniță	lu-be-ni-tsə	anguria (standard: pepene verde) — Banat, Transilvania
paradaisă	pa-ra-daj-sə	pomodoro (standard: roșie) — Banat, Transilvania
curechi	ku-re-kʲ	cavolo (standard: varză) — Moldova, Transilvania
borș	borsh	minestra acidula (standard: ciorbă) — Moldova
blid	blid	piatto, scodella (standard: farfurie) — zone rurali
poame	po-a-me	frutta (standard: fructe) — Moldova, Transilvania

Intercalari e parole regionali

Rumeno	Pronuncia	Italiano
no	no	beh, allora; sì, va bene (Transilvania)
fain	fajn	bello, carino (Transilvania, Banat)
musai	mu-saj	per forza, assolutamente (Transilvania)
Nu-i bai.	nuj baj	Non c'è problema. (Transilvania, Maramureș)
a se hodini	a se ho-di-ni	riposarsi (Transilvania, Moldova)
tăt / tătă	tət / tə-tə	tutto / tutta (Transilvania: tot / toată)
amu	a-mu	adesso (Moldova, Transilvania: acum)
iaca	ja-ka	ecco (Moldova)
d-apoi	da-poj	e come no, certo (Moldova)
bre	bre	ehi, ma dai (Muntenia, Dobrogea)
nene	ne-ne	zio; signore (Muntenia, a un uomo più grande)
tulai	tu-laj	oddio, accidenti (Maramureș, Transilvania)

Giorno 3 · Grammatica

Il perfectul simplu: il passato remoto romeno

Come si forma

Nel rumeno standard il passato si racconta quasi sempre con il perfectul compus. Esiste però anche il perfectul simplu, l'equivalente del passato remoto italiano: vive nella letteratura e nelle fiabe, e nel parlato quotidiano dell'Oltenia. Si forma dal tema del participio (senza la -t finale; ai participi in -s si aggiunge -e) + le desinenze -i, -și, —, -răm, -răți, -ră:

	a lucra (lucrat)	a face (făcut)	a merge (mers)	a fi
eu	lucrai	făcui	mersei	fui / fusei
tu	lucrași	făcuși	merseși	fuși / fuseși
el/ea	lucră	făcu	merse	fu / fuse
noi	lucrarăm	făcurăm	merserăm	furăm / fuserăm
voi	lucrarăți	făcurăți	merserăți	furăți / fuserăți
ei/ele	lucrară	făcură	merseră	fură / fuseră

Nota la 3ª persona singolare dei verbi in -a: lucră (lavorò) si distingue dal presente lucrează; per i verbi senza -ez la differenza è solo nell'accento e nel contesto (cântă = canta / cantò).

Dove lo incontrerai

Al livello B2 devi soprattutto riconoscerlo. Lo troverai nei romanzi, nelle fiabe (Și se duse împăratul... — E se ne andò l'imperatore...) e sulla bocca degli oltenii, che lo usano per le azioni appena accadute, della stessa giornata: Mâncai și venii direct. (Ho mangiato e sono venuto dritto qui). Le forme più frequenti nei testi narrativi sono quelle della 3ª persona:

Perfectul simplu	Perfectul compus	Italiano
zise	a zis	disse
spuse	a spus	disse, raccontò
făcu	a făcut	fece
veni	a venit	venne
plecă	a plecat	partì
avu	a avut	ebbe
fu	a fost	fu

Fuori dall'Oltenia, usato in una conversazione, il perfectul simplu suona letterario o scherzoso: tu continua a raccontare con il perfectul compus.

Il passato "di oggi" degli oltenii — se a Craiova ti chiedono Ce făcuși azi?, rispondi pure con il perfectul compus: ti capiranno benissimo. Ma ascolta con attenzione: per loro il perfectul simplu è il passato più vicino, quello di poche ore fa (Acum venii. — Sono appena arrivato), mentre per un fatto dell'anno scorso useranno anche loro il perfectul compus. È l'opposto dell'uso italiano, dove il passato remoto indica proprio il passato lontano.

Giorno 4 · Grammatica

Riconoscere i graiuri

I tratti principali regione per regione

I linguisti chiamano le varietà regionali del rumeno graiuri. Ecco i tratti che sentirai più spesso, con la forma standard corrispondente:

Regione	Tratto	Regionale	Standard
Moldova	ce, ci → șe, și	Șe faci?	Ce faci?
Moldova	e → i in pe, de	pi masă, di la mama	pe masă, de la mama
Moldova, Transilvania	a fost → o fost	O fost frumos.	A fost frumos.
Moldova, Transilvania	îi = e, îs = sunt	Unde îi? Îs acasă.	Unde e? Sunt acasă.
Transilvania	"no" come intercalare	No, hai!	Bine, hai!
Transilvania	prestiti tedeschi e ungheresi	fain, musai, nu-i bai	frumos, neapărat, nu-i problemă
Oltenia	perfectul simplu	Mâncai.	Am mâncat.
Muntenia	bre, nene, mă	Ce faci, bre?	Ce faci?

Il rumeno fuori dalla Romania

Il rumeno è anche la lingua della Repubblica Moldova, dove dal 2023 la legislazione la chiama ufficialmente limba română. Lì sentirai i tratti moldavi della tabella e, nel parlato informale, qualche prestito dal russo (davai — dai, ok). E poi c'è il rumeno delle grandi comunità all'estero: tra i romeni che vivono in Italia è nata una lingua mista, scherzosamente chiamata romitaliana, piena di parole italiane adattate. La capirai al volo, ma non prenderla come modello:

Romitaliana	Rumeno standard	Italiano
Am plătit bolletta.	Am plătit factura.	Ho pagato la bolletta.
Am făcut spesa.	Am făcut cumpărăturile.	Ho fatto la spesa.
Lucrez la o ditta.	Lucrez la o firmă.	Lavoro in una ditta.
Mă duc la comune.	Mă duc la primărie.	Vado in comune.

Niente paura: non sono dialetti "all'italiana" — le differenze tra i graiuri romeni sono molto più piccole di quelle tra i dialetti italiani: un moldavo e un bănățean si capiscono senza problemi. La lingua standard, basata soprattutto sul parlato della Muntenia, è quella della scuola e della televisione ed è compresa ovunque. Quindi continua a parlare il rumeno che hai imparato: se qualcuno ti risponde con no o iaca, adesso sai da dove viene.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi da tutte le regioni

No, hai că mergem!Beh, dai che andiamo! (Transilvania)
E tare fain aici!È proprio bello qui! (Transilvania)
Musai să vii la noi!Devi assolutamente venire da noi! (Transilvania)
Nu-i bai, rezolvăm noi.Non c'è problema, sistemiamo noi. (Transilvania)
Vrei o felie de pită?Vuoi una fetta di pane? (Transilvania)
Tulai, ce frig!Oddio, che freddo! (Maramureș)
Șe faci, dragă?Che fai, cara? (Moldova)
Iaca, am venit!Ecco, sono arrivato! (Moldova)
D-apoi cum!E come no! (Moldova)
Amu vin.Arrivo subito. (Moldova)
Unde-i Radu? Îi acasă.Dov'è Radu? È a casa. (Moldova)
Vara mâncăm harbuz la umbră.D'estate mangiamo l'anguria all'ombra. (Moldova)
Bunica a făcut borș de găină.La nonna ha fatto la zuppa acidula di pollo. (Moldova)
Mâncai și venii.Ho mangiato e sono venuto. (Oltenia)
Ce faci, bre?Che fai, eh? (Muntenia)
Ia zi, nene, cât costă?Mi dica un po', signore, quanto costa? (Muntenia)
Nu înțeleg tot, dar îmi place cum vorbiți.Non capisco tutto, ma mi piace come parlate.
Puteți să vorbiți mai rar, vă rog?Può parlare più lentamente, per favore?

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Un prieten din Cluj (Un amico di Cluj)

RADU

No, bine ai venit la Cluj! Cum o fost drumul?

Allora, benvenuto a Cluj! Com'è andato il viaggio?

MARCO

Lung, dar fain! Vezi? Am învățat deja un cuvânt ardelenesc.

Lungo, ma bello! Visto? Ho già imparato una parola transilvana.

RADU

Bravo! Amu musai să mergem să mâncăm ceva.

Bravo! Adesso dobbiamo assolutamente andare a mangiare qualcosa.

MARCO

Ce-mi recomanzi?

Cosa mi consigli?

RADU

Varză a la Cluj, cu pită caldă. E cea mai bună din tăt Ardealul!

Cavolo alla clujeana, con pane caldo. È il più buono di tutta la Transilvania!

MARCO

Sună bine! Dar eu n-am rezervat nimic...

Sembra buono! Ma io non ho prenotato niente...

RADU

Nu-i bai, îl cunosc pe patron. Hai, no!

Non c'è problema, conosco il proprietario. Dai, andiamo!

Dialogo 2 — La bunica, în Moldova (Dalla nonna, in Moldova)

BUNICA

Iaca, ați venit! Șe mai faci, drăguța bunicii?

Ecco, siete arrivate! Come stai, tesoro della nonna?

ANA

Bine, bunico! Am adus-o și pe Giulia, colega mea din Italia.

Bene, nonna! Ho portato anche Giulia, la mia collega italiana.

BUNICA

Bine ai venit, fată dragă! Îți plac poamele? Avem harbuji din grădină.

Benvenuta, cara ragazza! Ti piace la frutta? Abbiamo angurie dell'orto.

ANA

Giulia, bunica te întreabă dacă îți plac fructele. Harbuz înseamnă pepene verde.

Giulia, la nonna ti chiede se ti piace la frutta. Harbuz vuol dire anguria.

BUNICA

Și după aceea vă fac borș de găină. Stați la noi până mâine?

E dopo vi preparo la zuppa di pollo. Restate da noi fino a domani?

ANA

D-apoi cum! Dar amu ne hodinim puțin, am venit de departe.

E come no! Ma adesso ci riposiamo un po', veniamo da lontano.

BUNICA

Hodiniți-vă, maică, hodiniți-vă!

Riposatevi, tesoro, riposatevi!

Lettura — O limbă, multe graiuri

O limbă, multe graiuri

Un italian care vizitează România se așteaptă poate la dialecte foarte diferite, ca în Italia. Surpriza e că românii din toate regiunile se înțeleg fără probleme. Totuși, limba nu sună la fel peste tot. În Moldova, „ce” devine adesea „șe”, iar bunicile spun „iaca” și „amu”. În Ardeal, oamenii vorbesc mai rar, încep frazele cu „no” și numesc pâinea „pită”. În Oltenia se aude încă perfectul simplu, pe care în restul țării îl găsești mai ales în cărți. Iar dincolo de Prut, în Republica Moldova, româna are și câteva cuvinte împrumutate din rusă. Lingviștii numesc aceste variante graiuri. Nu sunt greșeli, ci o bogăție: fiecare grai păstrează o bucată din istoria locului. Dacă un bătrân din Maramureș îți spune „Tulai, ce fain!”, acum știi ce să-i răspunzi.

Vocabolario: a se aștepta la = aspettarsi · totuși = tuttavia · adesea = spesso · a numi = chiamare · în restul țării = nel resto del paese · dincolo de = al di là di · împrumutat = preso in prestito · bogăție = ricchezza · istorie = storia · loc = luogo · bătrân = anziano

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Românii din regiuni diferite se înțeleg greu. 2) În Ardeal pâinea se numește „pită”. 3) Perfectul simplu se folosește mult în vorbirea din toată țara.

1) Falso (se înțeleg fără probleme) · 2) Vero · 3) Falso (se aude în Oltenia; în restul țării îl găsești mai ales în cărți)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Dal regionale allo standard

Scrivi la parola standard per: "pită", "harbuz", "păpușoi", "crumpi".

pâine · pepene verde · porumb · cartofi

Esercizio 2 — Perfectul simplu → perfectul compus

Trasforma al perfectul compus: "zise", "făcu", "merseră", "fu".

a zis · a făcut · au mers · a fost

Esercizio 3 — Coniuga al perfectul simplu

Coniuga "a cânta" al perfectul simplu, per tutte le persone.

cântai · cântași · cântă · cântarăm · cântarăți · cântară

Esercizio 4 — Da quale regione?

Da quale regione vengono? "Șe faci?" · "No, hai!" · "Mâncai și venii." · "Ce faci, bre?"

Moldova · Transilvania · Oltenia · Muntenia

Esercizio 5 — In rumeno standard

Riscrivi in rumeno standard: "Îs acasă, o fost o zi lungă."

Sunt acasă, a fost o zi lungă.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "fain / tare / aici / e"

E tare fain aici!

Esercizio 7 — Romitaliana

Riscrivi in rumeno standard: "Am plătit bolletta și am făcut spesa."

Am plătit factura și am făcut cumpărăturile.

Esercizio 8 — Produzione libera

Immagina un viaggio in una regione romena e descrivilo in 5-6 frasi con il condizionale: cosa visiteresti, cosa mangeresti (usa almeno due parole regionali), come parla la gente e cosa diresti a un anziano del posto.

Esempio: Dacă aș merge în Ardeal, aș vizita Clujul și satele din jur. Aș mânca varză a la Cluj cu pită caldă și, vara, o lubeniță rece. Oamenii de acolo vorbesc mai rar și spun „no” la începutul frazei. Mi s-ar părea tare fain! Unui bătrân i-aș spune: „Nu înțeleg tot, dar îmi place cum vorbiți.” Și sigur mi-ar răspunde: „Nu-i bai!”

Ho completato la Settimana 43

Settimana 44Ripasso: Română De Zi Cu Zi

Obiettivo: capire e usare con misura lo slang di oggi e le parole inglesi del parlato, dare calore alla lingua con i diminutivi e, soprattutto, scegliere il registro giusto — formale, neutro o colloquiale — a seconda della persona che hai davanti.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: slang di tutti i giorni, l'inglese nel parlato (20 parole)
3	Grammatica: diminutivi e vezzeggiativi (-el, -uț, -ică, -iță, -uță, -ișor) e a cosa servono
4	Grammatica: ripasso integrato del mese — lo stesso messaggio in tre registri e i limiti dello slang
5	18 frasi miste
6	Due dialoghi (in terrazza / due registri) + lettura "Mișto — povestea unui cuvânt"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Slang di tutti i giorni

Rumeno	Pronuncia	Italiano
mișto	mish-to	figo, forte, bello
nașpa	nash-pa	brutto, che fa schifo
nasol	na-sol	brutto, spiacevole; che sfiga
marfă	mar-fə	fantastico (lett. "merce")
beton	be-ton	pazzesco (lett. "cemento")
tare	ta-re	forte, figo
șmecher / șmecheră	shme-ker / shme-ke-rə	furbo; figo
a se da mare	a se da ma-re	darsi arie
a face mișto de cineva	a fa-tʃe mish-to de tʃi-ne-va	prendere in giro qualcuno
a lua țeapă	a lu-a tsja-pə	farsi fregare, prendere una fregatura
a avea pile	a a-ve-a pi-le	avere agganci, raccomandazioni
a trage chiulul	a tra-dʒe kiu-lul	marinare la scuola, saltare il lavoro

L'inglese nel parlato

Rumeno	Pronuncia	Italiano
job	dʒob	lavoro (standard: loc de muncă)
weekend	uik-end	fine settimana
cool	kul	figo
sorry	so-ri	scusa
a posta	a pos-ta	postare, pubblicare sui social
a da like	a da lajk	mettere "mi piace"
deadline	ded-lajn	scadenza (standard: termen-limită)
a da un mail	a da un mejl	mandare una mail

Giorno 3 · Grammatica

Diminutivi e vezzeggiativi

Le desinenze più comuni

Come l'italiano (-ino, -etto, -uccio), il rumeno ha molti suffissi diminutivi, e nel parlato li usa ancora più spesso. Il diminutivo conserva il genere della parola di partenza; spesso la radice cambia un po' (a → ă, t → ț, s → ș):

Suffisso	Esempi	Italiano
-el (m./n.)	băiat → băiețel · copac → copăcel	ragazzino · alberello
-aș (m./n.)	copil → copilaș · iepure → iepuraș	bimbetto · coniglietto
-uț (m./n.)	pahar → păhăruț · ban → bănuț	bicchierino · monetina
-ică (f.)	bere → berică · mamă → mămică	birretta · mammina
-iță (f.)	fată → fetiță · floare → floricică / floriță	bambina · fiorellino
-uță (f.)	casă → căsuță · cafea → cafeluță	casetta · caffettino
-ișor / -el (agg., avv.)	bine → binișor · încet → încetișor · puțin → puțintel · frumos → frumușel	benino · pian pianino · pochino · carino

A cosa servono

Il diminutivo non indica solo "piccolo": è soprattutto un modo per dare affetto, per ammorbidire una richiesta (molto usato da camerieri e negozianti) o, con il tono giusto, per fare dell'ironia. Anche i nomi propri hanno i loro diminutivi: Ion → Ionel, Ionuț · Maria → Mărioara, Măriuca · Ana → Anuța · Radu → Răducu.

Rumeno	Italiano	Funzione
Vrei o cafeluță?	Vuoi un caffettino?	affetto, invito
Mai stați un minuțel, vă rog.	Aspetti un minutino, per favore.	attenuazione
Ne bem o berică după muncă?	Ci beviamo una birretta dopo il lavoro?	invito informale
Mă simt binișor.	Mi sento benino.	attenuazione
Ionuț e fratele mai mic al lui Radu.	Ionuț è il fratello minore di Radu.	nome affettuoso
Frumușel ai lăsat bucătăria!	Bella la cucina che mi hai lasciato!	ironia

Un "păhărel" non è per forza piccolo — quando un romeno ti offre un păhărel de vin o o țuiculiță, il diminutivo non riguarda la quantità: è un invito affettuoso, un modo di dire "fammi compagnia". Allo stesso modo, o ciorbiță al ristorante è un piatto di zuppa normalissimo. Se vuoi davvero poco, dillo chiaramente: Doar puțin, vă rog!

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso integrato del mese: scegliere il registro giusto

Lo stesso messaggio in tre registri

Il vero obiettivo del mese non è parlare sempre in slang, ma sapere passare da un registro all'altro. Ecco le stesse funzioni comunicative con il capo, con un conoscente e con un amico:

Funzione	Formale	Neutro	Colloquiale
Salutare	Bună ziua! Ce mai faceți?	Bună! Ce faci?	Salut! Ce se aude?
Ringraziare	Vă mulțumesc foarte mult.	Mulțumesc mult.	Mersi mult!
Entusiasmo	Este excelent.	E foarte frumos.	E mișto! / E beton!
Disappunto	Este neplăcut.	Nu e bine.	E nașpa! / Nasol!
Rifiutare	Din păcate, nu pot.	Nu pot, scuze.	Lasă, nu pot, sorry!
Congedarsi	La revedere! O zi bună!	Pa, o zi bună!	Hai, pa, ne auzim!

I limiti dello slang

Lo slang ti fa sembrare naturale solo se lo usi con le persone giuste. Alcune parole, poi, hanno trappole di significato o di tono:

Parola	Registro	Attenzione
mă / bă	molto familiare	con sconosciuti è offensivo; "bă" ancora di più
șmecher	colloquiale	può voler dire "figo" ma anche "furbetto, imbroglione"
gagică	molto colloquiale	"tipa": meglio evitarlo, può suonare irrispettoso
nasol / nașpa	colloquiale	ok tra amici, mai in una mail di lavoro
a lua țeapă	colloquiale	in un reclamo scritto: "am fost înșelat"
job, deadline, sorry	colloquiale	normali in ufficio a voce, ma nei testi formali preferisci "loc de muncă, termen-limită, scuze"

Allena l'orecchio con la lingua viva — i film della cosiddetta "Noua Val" del cinema romeno (per esempio quelli di Cristian Mungiu) sono famosi per i dialoghi naturalissimi, pieni di interruzioni, contrazioni e parole del parlato. Guardane uno con i sottotitoli in rumeno e annota tre espressioni colloquiali per ogni scena: è il modo migliore per sentire il registro informale in contesto.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi miste

Ce mișto e aici!Che figo qui!
Filmul a fost beton!Il film era pazzesco!
Vremea e nașpa azi.Oggi il tempo fa schifo.
Nasol! Am pierdut autobuzul.Che sfiga! Ho perso l'autobus.
Nu te mai da mare!Smettila di darti arie!
Iar faci mișto de mine?Mi stai di nuovo prendendo in giro?
Am luat țeapă cu telefonul ăsta.Mi hanno fregato con questo telefono.
Fără pile nu găsești job.Senza agganci non trovi lavoro.
Ai tras chiulul azi?Hai marinato la scuola oggi?
Ai văzut ce a postat Radu?Hai visto cosa ha postato Radu?
Dă-mi un mail când poți.Mandami una mail quando puoi.
Sorry, am întârziat!Scusa, sono in ritardo!
Ne bem o berică în weekend?Ci beviamo una birretta nel weekend?
Vrei o cafeluță?Vuoi un caffettino?
Stai un minuțel!Aspetta un attimino!
E tare șmecheră mașina ta nouă.È proprio figa la tua macchina nuova.
Am încurcat-o, dar nu-i bai.L'ho combinata, ma non fa niente.
Hai, pa, ne auzim!Dai, ciao, ci sentiamo!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Pe terasă (In terrazza)

ANDREI

Ce faci, frate? Ce mișto e pe terasa asta!

Come va, fratello? Che figata questa terrazza!

MARCO

Da, beton! Și berea e rece. Cum a fost weekendul?

Sì, pazzesca! E la birra è fredda. Com'è andato il weekend?

ANDREI

Nasol. Am cumpărat un telefon pe internet și am luat țeapă: nu merge deloc.

Male. Ho comprato un telefono su internet e mi hanno fregato: non funziona per niente.

MARCO

Aoleu! Și vânzătorul ce zice?

Accidenti! E il venditore cosa dice?

ANDREI

Nimic. Nu-mi mai răspunde. Șmecher tipul!

Niente. Non mi risponde più. Furbo il tipo!

MARCO

Las-o baltă, frate. Data viitoare cumpără-ți unul din magazin.

Lascia perdere, fratello. La prossima volta compratene uno in negozio.

ANDREI

Ai dreptate. Hai, noroc! Măcar berea e bună.

Hai ragione. Dai, cin cin! Almeno la birra è buona.

Dialogo 2 — Două registre (Due registri)

ȘEFĂ

Ioana, ați putea să-mi trimiteți raportul până la ora cinci?

Ioana, potrebbe mandarmi il rapporto entro le cinque?

IOANA

Desigur, doamnă director. Vi-l trimit imediat ce îl termin.

Certamente, signora direttrice. Glielo mando appena lo finisco.

ȘEFĂ

Vă mulțumesc. O zi bună!

La ringrazio. Buona giornata!

IOANA

Mulțumesc, la fel!

Grazie, altrettanto!

CARMEN

Ioana! Ce se aude? Ieșim diseară?

Ioana! Che si dice? Usciamo stasera?

IOANA

Salut, Carmen! Nu pot, sorry, am un deadline nașpa. Poate mâine?

Ciao, Carmen! Non posso, scusa, ho una scadenza orribile. Forse domani?

CARMEN

Ok, nu-i bai. Te pup, pa!

Ok, non fa niente. Un bacio, ciao!

Lettura — Mișto: povestea unui cuvânt

Mișto: povestea unui cuvânt

Dacă ar trebui să aleg un singur cuvânt care să rezume româna vorbită de azi, aș alege „mișto”. Îl spun toți: copii, părinți, chiar și bunici. Un film poate fi mișto, o haină poate fi mișto, iar un om mișto e un om simpatic, cu care îți place să stai. Puțini știu însă de unde vine. Cuvântul vine din limba romani, unde înseamnă pur și simplu „bine”. Tot din romani vine și „nașpa”, opusul lui. Alte cuvinte de argou au o poveste diferită: „marfă” înseamnă de fapt „produs de vânzare”, iar „beton” e materialul de construcție. Tinerii le-au dat un sens nou. Argoul se schimbă repede: ce era „marfă” acum douăzeci de ani poate suna astăzi demodat. Așa că ascultă cum vorbesc românii de vârsta ta și copiază-i fără teamă... dar nu într-un interviu de angajare!

Vocabolario: a rezuma = riassumere · haină = capo d'abbigliamento · pur și simplu = semplicemente · opus = contrario · argou = gergo · de fapt = in realtà · de vânzare = in vendita · sens = significato · demodat = fuori moda · teamă = timore · interviu de angajare = colloquio di lavoro

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) „Mișto” îl folosesc doar tinerii. 2) „Mișto” vine din limba romani. 3) Argoul nu se schimbă niciodată.

1) Falso (îl spun toți, chiar și bunicii) · 2) Vero · 3) Falso (argoul se schimbă repede)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — I diminutivi

Forma il diminutivo di: "casă", "cafea", "băiat", "bere".

căsuță · cafeluță · băiețel · berică

Esercizio 2 — Dallo slang al formale

Riscrivi per una mail di lavoro: "Filmul a fost beton!"

Filmul a fost excelent.

Esercizio 3 — Tre registri

Come ringrazieresti: a) la direttrice; b) un conoscente; c) un amico?

a) Vă mulțumesc foarte mult. · b) Mulțumesc mult. · c) Mersi mult!

Esercizio 4 — Traduci

Traduci con lo slang: "Mi hanno fregato con questo telefono."

Am luat țeapă cu telefonul ăsta.

Esercizio 5 — Il significato

Cosa vogliono dire "a trage chiulul" e "a avea pile"?

a trage chiulul = marinare la scuola, saltare il lavoro · a avea pile = avere agganci, raccomandazioni

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "mare / da / te / nu / mai"

Nu te mai da mare!

Esercizio 7 — Attenzione al registro

Quale frase NON diresti al tuo nuovo capo? a) Bună ziua, ce mai faceți? b) Salut, frate, ce se aude? c) Vă mulțumesc pentru ajutor.

b) — tra amici va benissimo, con un capo è del tutto fuori luogo.

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi due versioni dello stesso messaggio per disdire un impegno: una mail formale e un messaggio a un amico (3-4 frasi ciascuno). Nel messaggio informale usa almeno una parola di slang, un diminutivo e un'espressione del mese.

Esempio: Formale — Stimată doamnă Popescu, din păcate nu pot participa la ședința de mâine. Vă rog să mă scuzați. Vă trimit raportul până vineri. Cu stimă, Marco Rossi. · Informale — Salut, Radule! Sorry, dar mâine nu pot, am încurcat-o cu un deadline nașpa. Ne bem o berică în weekend? Hai, pa, ne auzim!

Ho completato la Settimana 44

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "O seară cu prietenii" (Una serata con gli amici)

Immagina una serata in un locale con un gruppo di amici romeni e recita ad alta voce tutte le parti (o con un compagno di studio), usando solo quello che hai imparato in questo mese:

Saluta gli amici in modo informale ("Salut! Ce se aude?"), chiamali con il vocativo ("Radule!", "Ioano!") e ordina da bere con un diminutivo ("o berică", "un păhărel de vin").
Racconta una disavventura della settimana con almeno due modi di dire e un'espressione con il pronome "o" ("Am încurcat-o...", "Mi-a picat fisa abia când...").
Un amico di un'altra regione usa parole regionali ("pită", "harbuz", "no", "fain", "Nu-i bai"): chiedigli cosa significano ("Ce înseamnă...?") e ripeti la frase in rumeno standard.
Commenta un film, un locale o una notizia con lo slang ("E mișto!", "A fost beton!", "Nasol!") e cita un proverbio al momento giusto ("Vorba aceea...", "Cum zice românul...").
Nel locale entra il capo di uno di voi: cambia registro all'istante ("Bună seara, doamnă director! Ce mai faceți?"), poi torna al tono informale e congedati dagli amici ("Hai, pa, ne auzim! Te pup!").

Verifica del Mese 11

Prima di passare al Mese 12, controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti:

☐ Parlare in registro informalesalutare e congedarsi tra amici (Salut! Ce se aude? Pa, te pup! Ne auzim) e usare i riempitivi del parlato (păi, deci, adică, gen, na, zău)
☐ Chiamare le persone con il vocativo(Ioane!, Domnule!, Mario!, Doamnelor și domnilor!) e con gli appellativi (măi, dragă, frate), sapendo quando evitare mă e bă
☐ Capire il parlato velocele forme contratte (nu-i, ce-i, c-a, de-aia), gli imperativi brevi (zi!, fă!, du-te!) e tutti gli usi di hai (hai să, hai că, hai la, hai, pa)
☐ Usare i modi di dire più comunicon il corpo (a-și bate capul, cu capul în nori, a pune la inimă) e con cibo, animali e oggetti (ca pâinea caldă, a-i pica fisa, a face din țânțar armăsar)
☐ Usare le espressioni con il pronome "o"(a o încurca, a o păți, a o duce, a o lua la fugă, las-o baltă), mettendo la "o" dopo il participio al passato (am încurcat-o)
☐ Citare un proverbio al momento giusto(graba strică treaba, ulciorul nu merge de multe ori la apă, cine se aseamănă se adună) con le formule vorba aceea, cum zice românul
☐ Riconoscere i graiuri e il perfectul simplule parole regionali (pită, harbuz, păpușoi, fain, musai), i tratti di Moldova (șe, îi, o fost) e Transilvania (no, nu-i bai) e le forme del passato remoto (zise, făcu, merseră)
☐ Usare slang, diminutivi e il registro giusto(mișto, nașpa, beton, a lua țeapă, cafeluță, binișor), passando dal formale al colloquiale a seconda della persona

Mese 12 · Livello B2→C1

Conversația
Liberă

Il dodicesimo e ultimo mese è quello in cui tutto ciò che hai imparato comincia a lavorare insieme. Non ci sono più "argomenti" separati: ci sono situazioni vere, da affrontare con naturalezza e con il registro giusto. Nella prima settimana farai delle simulazioni di vita reale — affittare un appartamento, fare un reclamo, negoziare un compromesso — e completerai il sistema dei passati con l'imperfect (eram, făceam) e il mai-mult-ca-perfect (plecasem, făcuse). Nella seconda porterai il dibattito a un livello superiore: concessioni e riformulazioni, i relativi con i casi (căruia, al cărui) e il gerunziu (având în vedere, ținând cont de). Nella terza preparerai e terrai una presentazione in pubblico, commentando dati e grafici con la forma passiva e il supino (e greu de spus). L'ultima settimana è dedicata al ripasso finale: il sistema verbale completo, gli errori tipici degli italiani, i falsi amici e un'autovalutazione onesta di quanto hai raggiunto. Stesso schema delle settimane precedenti: segui i 7 giorni nell'ordine e non saltare gli esercizi.

Settimana 45Simulări Din Viața Reală

Obiettivo: gestire in rumeno situazioni reali complesse — cercare e affittare casa, fare un reclamo, negoziare un compromesso — raccontando i fatti con precisione grazie all'imperfect e al mai-mult-ca-perfect.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: casa in affitto e pratiche, reclami e negoziazione (24 parole)
3	Grammatica: l'imperfect (eram, aveam, făceam) — formazione, usi e l'imperfetto di cortesia (voiam să vă întreb)
4	Grammatica: il mai-mult-ca-perfect (plecasem, făcuse) e la sequenza dei passati in un racconto
5	18 frasi per le situazioni reali
6	Due dialoghi (la visita di un appartamento / un reclamo in albergo) + lettura "Prima mea chirie la București"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Casa in affitto e pratiche

Rumeno	Pronuncia	Italiano
chirie	ki-ri-e	affitto (il canone)
a închiria	a ɨn-ki-ri-a	affittare, prendere in affitto
proprietar / proprietară	pro-pri-e-tar / pro-pri-e-ta-rə	proprietario / proprietaria
chiriaș / chiriașă	ki-ri-ash / ki-ri-a-shə	inquilino / inquilina
contract de închiriere	kon-trakt de ɨn-ki-ri-e-re	contratto d'affitto
garanție	ga-ran-tsi-e	deposito cauzionale
întreținere	ɨn-tre-tsi-ne-re	spese condominiali
utilități	u-ti-li-tə-tsʲ	utenze (luce, gas, acqua)
mobilat / nemobilat	mo-bi-lat / ne-mo-bi-lat	arredato / non arredato
a se muta	a se mu-ta	traslocare, trasferirsi
carte de identitate	kar-te de i-den-ti-ta-te	carta d'identità (colloquiale: buletin)
a semna	a sem-na	firmare

Reclami e negoziazione

Rumeno	Pronuncia	Italiano
reclamație	re-kla-ma-tsi-e	reclamo
a se plânge	a se plɨn-dʒe	lamentarsi
stricat	stri-kat	rotto, guasto
despăgubire	des-pə-gu-bi-re	risarcimento
rambursare	ram-bur-sa-re	rimborso
a negocia	a ne-go-tʃi-a	negoziare, trattare
a se tocmi	a se tok-mi	mercanteggiare, contrattare sul prezzo
ofertă	o-fer-tə	offerta
compromis	kom-pro-mis	compromesso
înțelegere	ɨn-tse-le-dʒe-re	accordo, intesa
a accepta	a ak-tʃep-ta	accettare
a refuza	a re-fu-za	rifiutare

Giorno 3 · Grammatica

L'imperfect: il passato che descrive

Come si forma

L'imperfect corrisponde all'imperfetto italiano, e si forma in modo molto regolare: tema dell'infinito + -a- per i verbi in -a e -î, oppure -ea- per i verbi in -ea, -e, -i, seguiti dalle desinenze -m, -i, —, -m, -ți, -u:

	a lucra	a face	a dormi	a fi
eu	lucram	făceam	dormeam	eram
tu	lucrai	făceai	dormeai	erai
el/ea	lucra	făcea	dormea	era
noi	lucram	făceam	dormeam	eram
voi	lucrați	făceați	dormeați	erați
ei/ele	lucrau	făceau	dormeau	erau

Nota che la 1ª persona singolare e la 1ª plurale coincidono (eu lucram / noi lucram): chiarisce il contesto o il pronome. Pochi verbi frequenti hanno un tema speciale: a vrea → voiam · a da → dădeam · a sta → stăteam · a ști → știam.

Quando si usa

Gli usi sono quasi identici a quelli dell'imperfetto italiano: è il tempo dello sfondo, delle abitudini e delle azioni in corso, mentre il perfectul compus racconta i fatti. In più, come in italiano, serve a rendere una richiesta più cortese:

Uso	Rumeno	Italiano
descrizione	Era frig și ploua.	Faceva freddo e pioveva.
abitudine	În fiecare vară mergeam la mare.	Ogni estate andavo al mare.
azione interrotta	Dormeam când a sunat telefonul.	Dormivo quando ha suonato il telefono.
azioni parallele	Eu găteam, iar el citea.	Io cucinavo e lui leggeva.
cortesia	Voiam să vă întreb dacă apartamentul e liber.	Volevo chiederle se l'appartamento è libero.
ipotesi (parlato)	Dacă știam, veneam.	Se lo sapevo, venivo.

"Voiam să vă rog..." — al telefono, in un ufficio o in un negozio, l'imperfect di a vrea è il modo più elegante per introdurre una richiesta, proprio come l'italiano "volevo chiederle": Voiam să vă rog să-mi trimiteți contractul. È anche la formula perfetta quando non hai sentito bene: Scuzați, ce spuneați? (Scusi, cosa diceva?) suona molto più gentile di un secco Poftim?.

Giorno 4 · Grammatica

Il mai-mult-ca-perfect: il passato del passato

Come si forma

Il mai-mult-ca-perfect è il trapassato prossimo ("avevo fatto"), ma in rumeno è un tempo semplice, senza ausiliare. Si parte dal participio senza la -t finale (ai participi in -s si aggiunge -e-) e si aggiungono le desinenze -sem, -seși, -se, -serăm, -serăți, -seră:

	a lucra (lucrat)	a face (făcut)	a merge (mers)	a fi (fost)
eu	lucrasem	făcusem	mersesem	fusesem
tu	lucraseși	făcuseși	merseseși	fuseseși
el/ea	lucrase	făcuse	mersese	fusese
noi	lucraserăm	făcuserăm	merseserăm	fuseserăm
voi	lucraserăți	făcuserăți	merseserăți	fuseserăți
ei/ele	lucraseră	făcuseră	merseseră	fuseseră

Attenzione ad a fi e a avea, che partono dal tema del perfectul simplu (Mese 11): fusesem (ero stato), avusesem (avevo avuto). Con i pronomi: îl văzusem (l'avevo visto), mi-o spusese (me l'aveva detto).

La sequenza dei passati in un racconto

Quando racconti un fatto — soprattutto in un reclamo, dove l'ordine degli eventi conta — ogni tempo ha il suo ruolo: il perfectul compus porta avanti la storia, l'imperfect descrive lo sfondo, il mai-mult-ca-perfect indica ciò che era già successo prima:

Tempo	Rumeno	Italiano
Perfectul compus	Am ajuns la hotel la zece seara.	Sono arrivato in albergo alle dieci di sera.
Imperfect	Camera nu era curată și aerul condiționat nu mergea.	La camera non era pulita e l'aria condizionata non andava.
Mai-mult-ca-perfect	Plătisem deja totul online.	Avevo già pagato tutto online.
Tutti e tre	Când am ajuns la gară, trenul plecase deja și ploua.	Quando sono arrivato in stazione, il treno era già partito e pioveva.
Con "până atunci"	Până atunci nu mai fusesem niciodată în România.	Fino ad allora non ero mai stato in Romania.

Nel parlato di tutti i giorni il mai-mult-ca-perfect viene spesso sostituito dal perfectul compus con deja o înainte (Plătisem deja → Am plătit deja), ma in un racconto preciso o in un testo scritto è indispensabile.

"Uitasem!" — alcune forme del mai-mult-ca-perfect sono vere e proprie esclamazioni della conversazione: Uitasem! (Me n'ero dimenticato!), Nu știam că plecaseși. (Non sapevo che fossi partito), Unde rămăsesem? (Dove eravamo rimasti?). Impara queste tre a memoria: le userai molto più spesso di quanto pensi.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per le situazioni reali

Aș vrea să închiriez un apartament cu două camere.Vorrei affittare un bilocale.
Cât e chiria pe lună?Quanto è l'affitto al mese?
Întreținerea e inclusă în preț?Le spese condominiali sono incluse nel prezzo?
Cât e garanția?Quanto è il deposito cauzionale?
Apartamentul e mobilat?L'appartamento è arredato?
Când m-aș putea muta?Quando potrei trasferirmi?
Voiam să vă întreb ceva.Volevo chiederle una cosa.
Aș dori să fac o reclamație.Vorrei fare un reclamo.
Mașina de spălat e stricată de o săptămână.La lavatrice è rotta da una settimana.
Când am ajuns, camera nu era curată.Quando sono arrivato, la camera non era pulita.
Plătisem deja totul online.Avevo già pagato tutto online.
Aș vrea să-mi dați banii înapoi.Vorrei che mi restituisse i soldi.
Ce despăgubire îmi puteți oferi?Che risarcimento mi può offrire?
Nu așa ne-am înțeles.Non eravamo rimasti d'accordo così.
Ne putem înțelege la jumătate?Possiamo venirci incontro a metà strada?
Îmi puteți face o reducere?Mi può fare uno sconto?
E ultimul dumneavoastră preț?È il suo ultimo prezzo?
Bine, accept oferta.Va bene, accetto l'offerta.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Vizionarea unui apartament (La visita di un appartamento)

PROPRIETARA

Bună ziua! Poftiți, intrați. Acesta e apartamentul.

Buongiorno! Prego, entri. Questo è l'appartamento.

MARCO

Bună ziua! E mai luminos decât în poze. Cât e chiria pe lună?

Buongiorno! È più luminoso che nelle foto. Quanto è l'affitto al mese?

PROPRIETARA

Patru sute de euro, plus întreținerea. Și o garanție de o chirie.

Quattrocento euro, più le spese condominiali. E un deposito di una mensilità.

MARCO

Voiam să vă întreb: în anunț scria trei sute cincizeci.

Volevo chiederle: nell'annuncio c'era scritto trecentocinquanta.

PROPRIETARA

Da, dar între timp am schimbat mașina de spălat și frigiderul.

Sì, ma nel frattempo ho cambiato la lavatrice e il frigorifero.

MARCO

Înțeleg. Ne putem înțelege la trei sute șaptezeci și cinci, dacă semnez un contract pe doi ani?

Capisco. Possiamo accordarci per trecentosettantacinque, se firmo un contratto di due anni?

PROPRIETARA

Bine, accept. Când v-ați putea muta?

Va bene, accetto. Quando potrebbe trasferirsi?

MARCO

Chiar de la întâi. Vă mulțumesc!

Già dal primo del mese. La ringrazio!

Dialogo 2 — O reclamație la hotel (Un reclamo in albergo)

ANA

Bună seara. Aș dori să fac o reclamație.

Buonasera. Vorrei fare un reclamo.

RECEPȚIONER

Bună seara, doamnă. Vă ascult. Ce s-a întâmplat?

Buonasera, signora. La ascolto. Cosa è successo?

ANA

Rezervasem o cameră cu vedere la mare, dar ne-ați dat una cu vedere la parcare.

Avevo prenotato una camera vista mare, ma ci avete dato una camera vista parcheggio.

RECEPȚIONER

Îmi pare foarte rău. Probabil a fost o greșeală a colegului de dimineață.

Mi dispiace moltissimo. Probabilmente è stato un errore del collega del mattino.

ANA

Și nu e tot: când am intrat, aerul condiționat nu funcționa, iar baia nu era curată.

E non è tutto: quando siamo entrati, l'aria condizionata non funzionava e il bagno non era pulito.

RECEPȚIONER

Vă pot oferi o altă cameră chiar acum și o reducere de douăzeci la sută.

Posso offrirle un'altra camera subito e uno sconto del venti per cento.

ANA

Mulțumesc. Dar mâine seară aș vrea și cina inclusă, ca despăgubire.

Grazie. Ma domani sera vorrei anche la cena inclusa, come risarcimento.

RECEPȚIONER

S-a făcut. Vă rog să primiți scuzele noastre.

Fatto. La prego di accettare le nostre scuse.

Lettura — Prima mea chirie la București

Prima mea chirie la București

Când m-am mutat la București, nu cunoșteam pe nimeni și nu știam nimic despre chirii. Găsisem un anunț pe internet: un apartament mic, mobilat, aproape de metrou. Proprietarul părea un om de treabă, iar prețul era bun. Am semnat contractul fără să-l citesc atent, pentru că eram grăbit. Greșeală! După o lună, centrala s-a stricat, iar proprietarul nu mai răspundea la telefon. Abia atunci am citit contractul cu atenție: scria clar că reparațiile erau în grija chiriașului. Mi-am pus mâinile în cap, dar am învățat o lecție. De atunci citesc fiecare contract rând cu rând și pun toate întrebările înainte să semnez. Vorba aceea: socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg.

Vocabolario: a cunoaște = conoscere · de treabă = per bene · grăbit = di fretta · centrală = caldaia · a se strica = guastarsi · abia atunci = solo allora · în grija = a carico di · rând cu rând = riga per riga

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Autorul cunoștea mulți oameni la București. 2) A semnat contractul fără să-l citească atent. 3) Reparațiile erau în grija proprietarului.

1) Falso (nu cunoștea pe nimeni) · 2) Vero · 3) Falso (erau în grija chiriașului)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — L'imperfect

Coniuga all'imperfect: "eu (a fi)", "noi (a face)", "ei (a avea)", "tu (a lucra)".

eram · făceam · aveau · lucrai

Esercizio 2 — Le abitudini

Traduci con l'imperfect: "Quando ero bambino, andavo al mare ogni estate."

Când eram copil, mergeam la mare în fiecare vară.

Esercizio 3 — Il mai-mult-ca-perfect

Forma il mai-mult-ca-perfect: "eu (a pleca)", "el (a face)", "noi (a vedea)", "ei (a merge)".

plecasem · făcuse · văzuserăm · merseseră

Esercizio 4 — La sequenza dei passati

Completa con il tempo giusto di "a pleca": "Când am ajuns la gară, trenul ___ deja."

Când am ajuns la gară, trenul plecase deja.

Esercizio 5 — L'imperfetto di cortesia

Rendi più cortese con l'imperfect: "Vreau să vă întreb ceva."

Voiam să vă întreb ceva.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "reclamație / să / o / dori / fac / aș"

Aș dori să fac o reclamație.

Esercizio 7 — Cosa dici?

Durante una trattativa: a) chiedi se le spese condominiali sono incluse; b) chiedi uno sconto; c) proponi di venirvi incontro a metà strada.

a) Întreținerea e inclusă în preț? · b) Îmi puteți face o reducere? · c) Ne putem înțelege la jumătate?

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi una mail di reclamo di 6 frasi a un albergo: formula di apertura formale, cosa avevi prenotato e pagato (mai-mult-ca-perfect), com'era la situazione all'arrivo (imperfect), cosa è successo (perfectul compus), la tua richiesta di risarcimento e la chiusura.

Esempio: Stimată doamnă, vă scriu în legătură cu sejurul meu la hotelul dumneavoastră, între 3 și 7 august. Rezervasem o cameră cu vedere la mare și plătisem totul în avans. Când am ajuns, camera nu era pregătită, iar aerul condiționat nu funcționa. Recepționerul a fost amabil, dar nu ne-a putut oferi o altă cameră. Din acest motiv, v-aș ruga să-mi returnați o parte din sumă. Cu stimă, Marco Rossi.

Ho completato la Settimana 45

Settimana 46Argumentare Avansată

Obiettivo: sostenere un dibattito articolato a livello B2–C1 — concedere e riformulare con finezza, collegare le idee con i relativi con i casi (căruia, al cărui) e con il gerunziu (având în vedere, ținând cont de) — su temi di società.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: argomentare con finezza, temi di società (24 parole)
3	Grammatica: i relativi con i casi — pe care, căruia / căreia / cărora e il genitivo al cărui / a cărei / ai căror
4	Grammatica: il gerunziu (-ând / -ind) — formazione, usi e le espressioni fisse del discorso argomentativo
5	18 frasi per il dibattito avanzato
6	Due dialoghi (lavoro da remoto: sì o no? / il turismo di massa) + lettura "Arta de a nu fi de acord"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Argomentare con finezza

Rumeno	Pronuncia	Italiano
într-adevăr	ɨn-tra-de-vər	in effetti, effettivamente
ce-i drept	tʃej drept	a dire il vero, bisogna ammetterlo
de altfel	de alt-fel	del resto, d'altronde
în orice caz	ɨn o-ri-tʃe kaz	in ogni caso
altfel spus	alt-fel spus	detto altrimenti
mai exact	maj eg-zakt	più precisamente
cu condiția ca	ku kon-di-tsi-a ka	a condizione che (+ să)
nu în ultimul rând	nu ɨn ul-ti-mul rɨnd	non da ultimo
în ultimă instanță	ɨn ul-ti-mə ins-tan-tsə	in ultima analisi
a admite	a ad-mi-te	ammettere
a nuanța	a nu-an-tsa	sfumare, precisare
a sublinia	a su-bli-ni-a	sottolineare

Temi di società

Rumeno	Pronuncia	Italiano
telemuncă	te-le-mun-kə	lavoro da remoto, smart working
inteligență artificială	in-te-li-dʒen-tsə ar-ti-fi-tʃi-a-lə	intelligenza artificiale
rețele de socializare	re-tse-le de so-tʃi-a-li-za-re	social network
turism de masă	tu-rism de ma-sə	turismo di massa
schimbări climatice	skim-bərʲ kli-ma-ti-tʃe	cambiamenti climatici
emigrare	e-mi-gra-re	emigrazione
diaspora	di-as-po-ra	la diaspora, i romeni all'estero
egalitate de șanse	e-ga-li-ta-te de shan-se	pari opportunità
sistem de sănătate	sis-tem de sə-nə-ta-te	sistema sanitario
învățământ	ɨn-və-tsə-mɨnt	istruzione, sistema scolastico
dezvoltare durabilă	dez-vol-ta-re du-ra-bi-lə	sviluppo sostenibile
costul vieții	kos-tul vi-e-tsij	il costo della vita

Giorno 3 · Grammatica

I relativi con i casi: care, pe care, căruia

"Care" cambia forma

In italiano il relativo cambia a seconda della funzione: "che", "a cui", "il cui". Il rumeno fa lo stesso con care, che ha forme diverse per soggetto, oggetto e dativo. Attenzione a due regole: con l'oggetto serve pe care + la ripresa del pronome (am citit-o), e con il dativo serve la ripresa del pronome dativo (i-am, le-am):

Funzione	Forma	Esempio	Italiano
soggetto	care	Colegul care a vorbit e din Iași.	Il collega che ha parlato è di Iași.
oggetto	pe care + pronome	Cartea pe care am citit-o e excelentă.	Il libro che ho letto è eccellente.
dopo preposizione	despre care, cu care, în care	Tema despre care discutăm e delicată.	Il tema di cui discutiamo è delicato.
dativo m./n. sing.	căruia	Omul căruia i-am dat cheile e vecinul meu.	L'uomo a cui ho dato le chiavi è il mio vicino.
dativo f. sing.	căreia	Colega căreia i-am trimis mailul nu mi-a răspuns.	La collega a cui ho mandato la mail non mi ha risposto.
dativo plurale	cărora	Studenții cărora le-am explicat regula au înțeles.	Gli studenti a cui ho spiegato la regola hanno capito.

Il genitivo: al cărui, a cărei, ai căror

Per dire "il cui, la cui, i cui" il rumeno combina due accordi: l'articolo possessivo (al, a, ai, ale) si accorda con la cosa posseduta, mentre cărui / cărei / căror si accorda con il possessore:

Possessore	Rumeno	Italiano
m./n. sing.	Scriitorul al cărui roman l-am citit e din Cluj.	Lo scrittore il cui romanzo ho letto è di Cluj.
f. sing.	Scriitoarea a cărei carte am citit-o e foarte tânără.	La scrittrice il cui libro ho letto è molto giovane.
n. sing.	E un oraș ale cărui străzi sunt foarte înguste.	È una città le cui strade sono molto strette.
plurale	Sunt țări ai căror tineri pleacă în străinătate.	Ci sono paesi i cui giovani partono per l'estero.
plurale	Regiunile ale căror economii sunt slabe au nevoie de investiții.	Le regioni le cui economie sono deboli hanno bisogno di investimenti.

Nel parlato queste forme si sentono meno, ma nei dibattiti, nei giornali e nei testi formali sono normalissime: riconoscerle è indispensabile, usarle è il segno di un livello avanzato.

L'errore più frequente: dimenticare "pe" — un italiano dice spontaneamente *Cartea care am citit, ricalcando "il libro che ho letto". In rumeno, se il relativo è oggetto, servono sempre pe e il pronome di ripresa: Cartea pe care am citit-o · Filmul pe care l-am văzut · Prietenii pe care i-am invitat. Ripeti queste tre frasi finché non ti suonano naturali.

Giorno 4 · Grammatica

Il gerunziu: -ând e -ind

Come si forma

Il gerundio rumeno (gerunziul) è invariabile, come quello italiano. Si forma dal tema del verbo con -ând (la maggior parte dei verbi) oppure -ind (verbi in -i e temi che finiscono in -i). I pronomi atoni si attaccano dopo, con una -u- di collegamento; la negazione si fa con il prefisso ne-:

Infinito	Gerunziu	Italiano
a lucra · a da · a sta	lucrând · dând · stând	lavorando · dando · stando
a face · a merge · a spune	făcând · mergând · spunând	facendo · andando · dicendo
a vedea · a avea · a ține	văzând · având · ținând	vedendo · avendo · tenendo
a citi · a dormi · a vorbi	citind · dormind · vorbind	leggendo · dormendo · parlando
a fi · a scrie · a ști	fiind · scriind · știind	essendo · scrivendo · sapendo
con pronomi	văzându-l · spunându-mi · ducându-se	vedendolo · dicendomi · andandosene
negativo	neștiind · neavând	non sapendo · non avendo

Gli usi e le espressioni fisse

Il gerunziu esprime il modo, la causa, il tempo o la condizione, esattamente come in italiano. Nel discorso argomentativo alcune espressioni con il gerundio sono diventate formule fisse, utilissime per introdurre un argomento:

Uso / espressione	Rumeno	Italiano
modo	A intrat zâmbind.	È entrato sorridendo.
causa	Fiind obosit, a rămas acasă.	Essendo stanco, è rimasto a casa.
condizione	Lucrând mai mult, ai reuși.	Lavorando di più, ci riusciresti.
având în vedere	Având în vedere costurile, propunerea nu e realistă.	Considerati i costi, la proposta non è realistica.
ținând cont de	Ținând cont de situație, e cea mai bună soluție.	Tenendo conto della situazione, è la soluzione migliore.
judecând după	Judecând după rezultate, metoda funcționează.	A giudicare dai risultati, il metodo funziona.
pornind de la	Pornind de la aceste date, putem trage o concluzie.	Partendo da questi dati, possiamo trarre una conclusione.

Niente "sto facendo" — l'italiano usa "stare + gerundio" per l'azione in corso, ma in rumeno questa costruzione non esiste: *Sunt lucrând è un errore. Si usa semplicemente il presente, eventualmente con acum o tocmai: Lucrez acum, te sun mai târziu. (Sto lavorando, ti chiamo più tardi) · Tocmai mâncam când ai sunat. (Stavo proprio mangiando quando hai chiamato).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per il dibattito avanzato

Într-adevăr, telemunca are multe avantaje.In effetti, il lavoro da remoto ha molti vantaggi.
Ce-i drept, nu m-am gândit la asta.A dire il vero, non ci avevo pensato.
Admit că ai dreptate pe jumătate.Ammetto che hai ragione a metà.
Aș vrea să nuanțez puțin ce ați spus.Vorrei precisare un po' quello che ha detto.
Altfel spus, problema nu e tehnologia, ci felul în care o folosim.Detto altrimenti, il problema non è la tecnologia, ma il modo in cui la usiamo.
Mai exact, mă refer la costul vieții.Più precisamente, mi riferisco al costo della vita.
Având în vedere cifrele, propunerea nu e realistă.Considerate le cifre, la proposta non è realistica.
Ținând cont de situație, e cea mai bună soluție.Tenendo conto della situazione, è la soluzione migliore.
Judecând după rezultate, metoda funcționează.A giudicare dai risultati, il metodo funziona.
Sunt de acord, cu condiția ca toată lumea să participe.Sono d'accordo, a condizione che tutti partecipino.
Aș sublinia un singur lucru.Sottolineerei una sola cosa.
De altfel, nici nu e o idee nouă.Del resto, non è nemmeno un'idea nuova.
În orice caz, trebuie să luăm o decizie.In ogni caso, dobbiamo prendere una decisione.
Nu în ultimul rând, trebuie să ne gândim la mediu.Non da ultimo, dobbiamo pensare all'ambiente.
E o problemă căreia nu i s-a dat destulă atenție.È un problema a cui non è stata data abbastanza attenzione.
Sunt țări ai căror tineri pleacă în masă.Ci sono paesi i cui giovani partono in massa.
În ultimă instanță, decizia vă aparține.In ultima analisi, la decisione spetta a voi.
Hai să punem argumentele în balanță.Mettiamo gli argomenti sulla bilancia.

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Telemunca: da sau nu? (Lavoro da remoto: sì o no?)

IOANA

Marco, tu ce crezi: telemunca e viitorul sau o modă trecătoare?

Marco, tu cosa ne pensi: il lavoro da remoto è il futuro o una moda passeggera?

MARCO

Într-adevăr, are avantaje clare: nu pierzi timp în trafic și îți organizezi singur ziua.

In effetti, ha vantaggi evidenti: non perdi tempo nel traffico e ti organizzi la giornata da solo.

IOANA

Ce-i drept, dar mulți colegi se simt izolați. Lucrând singur acasă, pierzi contactul cu echipa.

Questo è vero, ma molti colleghi si sentono isolati. Lavorando da solo a casa, perdi il contatto con la squadra.

MARCO

Aș vrea să nuanțez: problema nu e telemunca în sine, ci felul în care e organizată.

Vorrei precisare: il problema non è il lavoro da remoto in sé, ma il modo in cui è organizzato.

IOANA

Adică?

Cioè?

MARCO

Altfel spus: două zile la birou și trei acasă. Și, având în vedere costul chiriilor, mulți ar putea locui în orașe mai mici.

Detto altrimenti: due giorni in ufficio e tre a casa. E, considerato il costo degli affitti, molti potrebbero vivere in città più piccole.

IOANA

Bine, admit că sistemul hibrid ar fi un compromis rezonabil, cu condiția ca firma să-l accepte.

Va bene, ammetto che il sistema ibrido sarebbe un compromesso ragionevole, a condizione che l'azienda lo accetti.

Dialogo 2 — Turismul de masă (Il turismo di massa)

MODERATOAREA

Bună seara! Tema de azi: turismul de masă — o șansă sau un pericol pentru orașele noastre?

Buonasera! Il tema di oggi: il turismo di massa — un'opportunità o un pericolo per le nostre città?

ECONOMISTUL

Judecând după cifre, e o șansă. Turismul aduce locuri de muncă și bani în regiunile ale căror economii sunt slabe.

A giudicare dalle cifre, è un'opportunità. Il turismo porta posti di lavoro e denaro nelle regioni le cui economie sono deboli.

ACTIVISTA

Permiteți-mi să vă contrazic. Există orașe în care locuitorii nu-și mai permit chiriile.

Mi permetta di contraddirla. Ci sono città in cui gli abitanti non possono più permettersi gli affitti.

ECONOMISTUL

Admit că e o problemă reală, dar soluția nu e să închidem ușa turiștilor.

Ammetto che è un problema reale, ma la soluzione non è chiudere la porta ai turisti.

ACTIVISTA

Nimeni nu spune asta. Mai exact, propunem o taxă turistică și limite pentru închirierile pe termen scurt.

Nessuno dice questo. Più precisamente, proponiamo una tassa di soggiorno e dei limiti per gli affitti brevi.

MODERATOAREA

Deci, în ultimă instanță, e o chestiune de echilibru?

Quindi, in ultima analisi, è una questione di equilibrio?

ECONOMISTUL

Exact. Ținând cont de interesele tuturor, un compromis e posibil.

Esatto. Tenendo conto degli interessi di tutti, un compromesso è possibile.

Lettura — Arta de a nu fi de acord

Arta de a nu fi de acord

Într-o dezbatere adevărată nu câștigă cel care vorbește mai tare, ci cel care ascultă mai bine. Pare un paradox, dar e logic: ascultând cu atenție argumentele celuilalt, îi găsești punctele slabe și, mai ales, punctele în care are dreptate. A admite că interlocutorul are dreptate pe jumătate nu e un semn de slăbiciune, ci de inteligență: oamenii cărora le recunoști un argument devin mai deschiși față de ale tale. Românii discută cu pasiune — despre politică, despre fotbal sau despre mâncare — și uneori discuția se aprinde. Nu te speria: de cele mai multe ori, după o dezbatere aprinsă, toată lumea se așază la aceeași masă. Secretul e să critici ideile, nu persoanele. Altfel spus, poți să nu fii de acord cu cineva și să rămâi prieten cu el.

Vocabolario: a câștiga = vincere · tare = forte (a voce alta) · punct slab = punto debole · slăbiciune = debolezza · interlocutor = interlocutore · deschis = aperto · a se aprinde = infiammarsi · a se speria = spaventarsi · a se așeza = sedersi · a rămâne = rimanere

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Într-o dezbatere câștigă cel care vorbește mai tare. 2) A admite că celălalt are dreptate e un semn de inteligență. 3) Secretul e să critici persoanele, nu ideile.

1) Falso (câștigă cel care ascultă mai bine) · 2) Vero · 3) Falso (trebuie să critici ideile, nu persoanele)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Care o pe care?

Completa: "Filmul ___ l-am văzut ieri e excelent." e "Omul ___ vorbește e profesorul meu."

Filmul pe care l-am văzut ieri e excelent. · Omul care vorbește e profesorul meu.

Esercizio 2 — Il dativo del relativo

Scegli tra căruia, căreia e cărora: "Colega ___ i-am trimis mailul nu mi-a răspuns."

căreia

Esercizio 3 — Il genitivo del relativo

Traduci: "Lo scrittore il cui romanzo ho letto."

Scriitorul al cărui roman l-am citit.

Esercizio 4 — Il gerunziu

Forma il gerunziu di: "a lucra", "a face", "a dormi", "a fi", "a avea", "a scrie".

lucrând · făcând · dormind · fiind · având · scriind

Esercizio 5 — Traduci con il gerunziu

Traduci: "Essendo stanco, sono rimasto a casa."

Fiind obosit, am rămas acasă.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "puțin / nuanțez / să / vrea / aș"

Aș vrea să nuanțez puțin.

Esercizio 7 — Riformula con finezza

Rendi più sfumate queste frasi troppo dirette: a) "Nu ai dreptate." b) "Ideea ta e proastă." c) "Asta nu e adevărat."

a) Admit că ai dreptate pe jumătate, dar... · b) Ideea e interesantă, totuși aș vrea să nuanțez puțin. · c) Nu sunt sigur că e chiar așa. Mai exact...

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi un intervento di 6-7 frasi sul tema "inteligența artificială la școală": comincia con una concessione, usa una riformulazione, un relativo con i casi, almeno due espressioni con il gerunziu e chiudi con una conclusione.

Esempio: Aș vrea să încep cu o concesie: într-adevăr, inteligența artificială îi poate ajuta pe elevi. Ținând cont de ritmul fiecăruia, un program poate explica o lecție de mai multe ori. Pe de altă parte, există elevi cărora le e mai ușor să copieze decât să gândească. Altfel spus, problema nu e tehnologia, ci felul în care o folosim. Având în vedere aceste riscuri, profesorii ar trebui să fie pregătiți. În ultimă instanță, școala trebuie să-i învețe pe copii să gândească singuri.

Ho completato la Settimana 46

Settimana 47Prezentări În Public

Obiettivo: preparare e tenere una breve presentazione in rumeno — strutturarla con i segnali discorsivi giusti, commentare dati e grafici, rispondere alle domande del pubblico — usando la forma passiva e il supino.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: strutturare una presentazione, dati, grafici e numeri (24 parole)
3	Grammatica: la forma passiva — a fi + participio (a fost construit de...) e il "se" passivante e impersonale (se spune, se vând)
4	Grammatica: il supino — de + participio (am de lucru, e greu de spus, mașină de spălat) e supino o congiuntivo?
5	18 frasi per presentare
6	Due dialoghi (la prova generale / le domande del pubblico) + lettura "Cum să vorbești în public fără frică"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione

Giorno 1–2 · Vocabolario

Strutturare una presentazione

Rumeno	Pronuncia	Italiano
prezentare	pre-zen-ta-re	presentazione
cuprins	ku-prins	indice, sommario
în primul rând	ɨn pri-mul rɨnd	innanzitutto, in primo luogo
în continuare	ɨn kon-ti-nu-a-re	di seguito, adesso
a trece la	a tre-tʃe la	passare a
după cum vedeți	du-pə kum ve-detsʲ	come vedete
a reveni la	a re-ve-ni la	tornare a
a atrage atenția asupra	a a-tra-dʒe a-ten-tsi-a a-su-pra	richiamare l'attenzione su
pe scurt	pe skurt	in breve
în concluzie	ɨn kon-klu-zi-e	in conclusione
întrebări și răspunsuri	ɨn-tre-bərʲ shi rəs-pun-surʲ	domande e risposte
Vă mulțumesc pentru atenție!	və mul-tsu-mesk pen-tru a-ten-tsi-e	Grazie per l'attenzione!

Dati, grafici e numeri

Rumeno	Pronuncia	Italiano
grafic	gra-fik	grafico
procent	pro-tʃent	percentuale
la sută	la su-tə	per cento
a crește	a kresh-te	crescere, aumentare
a scădea	a skə-de-a	calare, diminuire
creștere	kresh-te-re	crescita, aumento
scădere	skə-de-re	calo, diminuzione
a se dubla	a se du-bla	raddoppiare
o treime	o tre-i-me	un terzo
majoritate	ma-ʒo-ri-ta-te	maggioranza
medie	me-di-e	media
aproximativ	a-prok-si-ma-tiv	circa, approssimativamente

Giorno 3 · Grammatica

La forma passiva e il "se" passivante

A fi + participio

Come in italiano, la passiva si forma con a fi (essere) + participio, che si accorda con il soggetto in genere e numero (construit, construită, construiți, construite). Chi compie l'azione è introdotto da de o, in un registro più formale, da de către:

Tempo	Rumeno	Italiano
Presente	Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană.	Il progetto è finanziato dall'Unione Europea.
Perfectul compus	Podul a fost construit în 1895.	Il ponte è stato costruito nel 1895.
Perfectul compus (f.)	Cercetarea a fost realizată de o echipă din Cluj.	La ricerca è stata realizzata da un team di Cluj.
Futuro	Rezultatele vor fi prezentate luna viitoare.	I risultati saranno presentati il mese prossimo.
Congiuntivo	Datele trebuie să fie verificate.	I dati devono essere verificati.
Registro formale	Bugetul a fost aprobat de către consiliu.	Il bilancio è stato approvato dal consiglio.

Il "se" passivante e impersonale

Nel parlato e nelle presentazioni, però, il rumeno preferisce spesso il pronome se, esattamente come il "si" italiano. Il verbo si accorda con il soggetto: se vinde una cosa, se vând più cose:

Rumeno	Italiano
Se spune că orașul e cel mai vechi din regiune.	Si dice che la città sia la più antica della regione.
Aici se vorbește românește.	Qui si parla rumeno.
Se vând apartamente noi.	Si vendono appartamenti nuovi.
Se observă o creștere de zece la sută.	Si osserva un aumento del dieci per cento.
Se poate spune că rezultatele sunt bune.	Si può dire che i risultati sono buoni.
Nu se știe încă cine va câștiga.	Non si sa ancora chi vincerà.

Il tono professionale — in una presentazione, Se observă o creștere o Se poate constata că... suonano molto più professionali di un semplice Vedem că.... Non esagerare, però: una presentazione tutta al passivo diventa pesante. Alterna le forme passive con frasi dirette rivolte al pubblico, come După cum vedeți... o Aș vrea să vă arăt....

Giorno 4 · Grammatica

Il supino: da fare, da dire

De + participio

Il supin è una forma che l'italiano non ha: ha la stessa forma del participio maschile singolare, è invariabile e si usa quasi sempre dopo la preposizione de. Corrisponde spesso all'italiano "da + infinito":

Struttura	Esempio	Italiano
a avea de + supino	Am multe de făcut azi.	Ho molte cose da fare oggi.
a fi de + supino	E mult de muncit la proiectul ăsta.	C'è molto da lavorare su questo progetto.
aggettivo + de + supino	E greu de spus. · E ușor de înțeles.	È difficile da dire. · È facile da capire.
a termina de + supino	Am terminat de scris raportul.	Ho finito di scrivere il rapporto.
a se apuca de + supino	M-am apucat de învățat germana.	Mi sono messo a studiare il tedesco.
nome + de + supino	mașină de spălat · sală de așteptare · apă de băut	lavatrice · sala d'attesa · acqua potabile

Supino o congiuntivo?

L'italiano "da + infinito" o "difficile + infinito" può corrispondere al supino o al congiuntivo. Regola pratica: il supino esprime un'azione generica, senza una persona precisa; il congiuntivo serve quando c'è un soggetto preciso che compie l'azione:

Supino (generico)	Congiuntivo (soggetto preciso)	Italiano
E greu de explicat.	E greu să-ți explic acum.	È difficile da spiegare. / È difficile spiegartelo adesso.
Am un raport de scris.	Trebuie să scriu un raport.	Ho un rapporto da scrivere. / Devo scrivere un rapporto.
E ușor de găsit.	E ușor să-l găsești.	È facile da trovare. / Lo trovi facilmente.
Nu e nimic de făcut.	Nu știu ce să fac.	Non c'è niente da fare. / Non so cosa fare.

"Rămâne de văzut" — alcune espressioni con il supino sono formule fisse perfette per una presentazione o un dibattito: Rămâne de văzut dacă... (Resta da vedere se...) · Nu e de mirare că... (Non c'è da stupirsi che...) · E de așteptat ca... (C'è da aspettarsi che...) · Nu e de glumit! (Non c'è da scherzare!). E dopo a merita il supino si usa senza de: Merită văzut! (Vale la pena vederlo!).

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per presentare

Bună ziua tuturor și vă mulțumesc că sunteți aici.Buongiorno a tutti e grazie di essere qui.
Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre...Oggi vorrei parlarvi di...
Prezentarea mea are trei părți.La mia presentazione ha tre parti.
În primul rând, câteva cifre.Innanzitutto, qualche cifra.
După cum vedeți în grafic, vânzările au crescut.Come vedete nel grafico, le vendite sono aumentate.
Se observă o creștere de cincisprezece la sută.Si osserva un aumento del quindici per cento.
Numărul turiștilor aproape s-a dublat.Il numero dei turisti è quasi raddoppiato.
Majoritatea participanților sunt tineri.La maggior parte dei partecipanti sono giovani.
Proiectul a fost finanțat de primărie.Il progetto è stato finanziato dal comune.
În continuare, trec la a doua parte.Adesso passo alla seconda parte.
Aș vrea să atrag atenția asupra unui detaliu.Vorrei richiamare l'attenzione su un dettaglio.
Revin la ce spuneam la început.Torno a quello che dicevo all'inizio.
E greu de spus ce se va întâmpla.È difficile dire cosa succederà.
Rămâne de văzut dacă planul va funcționa.Resta da vedere se il piano funzionerà.
Pe scurt, rezultatele sunt pozitive.In breve, i risultati sono positivi.
În concluzie, vă propun trei soluții.In conclusione, vi propongo tre soluzioni.
Aveți întrebări?Avete domande?
Vă mulțumesc pentru atenție!Grazie per l'attenzione!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Repetiția generală (La prova generale)

ANA

Radu, mă asculți puțin? Mâine am de prezentat proiectul în fața directorilor.

Radu, mi ascolti un attimo? Domani devo presentare il progetto davanti ai direttori.

RADU

Sigur. Începe, te ascult.

Certo. Comincia, ti ascolto.

ANA

„Bună ziua tuturor. Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre noul nostru program de formare. Prezentarea are trei părți...”

"Buongiorno a tutti. Oggi vorrei parlarvi del nostro nuovo programma di formazione. La presentazione ha tre parti..."

RADU

Foarte bine, e clar de la început. Dar ai prea mult text de citit pe slide-uri.

Molto bene, è chiaro fin dall'inizio. Ma hai troppo testo da leggere sulle slide.

ANA

Ai dreptate, e greu de urmărit. Las doar graficul?

Hai ragione, è difficile da seguire. Lascio solo il grafico?

RADU

Da. Și spune „Se observă o creștere de douăzeci la sută”, nu citi toate cifrele.

Sì. E di' "Si osserva un aumento del venti per cento", non leggere tutte le cifre.

ANA

Perfect. Mersi! Acum mai am de repetat doar concluzia.

Perfetto. Grazie! Adesso mi resta da ripetere solo la conclusione.

Dialogo 2 — Întrebări din public (Le domande del pubblico)

ANA

...Vă mulțumesc pentru atenție! Aveți întrebări?

...Grazie per l'attenzione! Avete domande?

DIRECTORUL

Da. Programul a fost testat deja?

Sì. Il programma è già stato testato?

ANA

Da, a fost testat de o echipă din Cluj timp de trei luni. Rezultatele sunt prezentate în raportul pe care vi l-am trimis.

Sì, è stato testato da un team di Cluj per tre mesi. I risultati sono presentati nel rapporto che vi ho mandato.

DIRECTOAREA

Și cât ar costa, aproximativ?

E quanto costerebbe, all'incirca?

ANA

Bună întrebare. Costul e greu de estimat exact, dar ar fi aproximativ o treime din bugetul actual pentru formare.

Bella domanda. Il costo è difficile da stimare con esattezza, ma sarebbe circa un terzo del budget attuale per la formazione.

DIRECTORUL

Și dacă nu funcționează?

E se non funziona?

ANA

Rămâne de văzut, desigur. De aceea propunem o perioadă de probă de șase luni, după care rezultatele vor fi analizate din nou.

Resta da vedere, certo. Per questo proponiamo un periodo di prova di sei mesi, dopo il quale i risultati saranno analizzati di nuovo.

Lettura — Cum să vorbești în public fără frică

Cum să vorbești în public fără frică

Aproape tuturor ne e frică să vorbim în public, iar într-o limbă străină frica se dublează. Vestea bună e că frica se poate controla. Iată câteva sfaturi. În primul rând, pregătește-te: o prezentare bună se construiește cu câteva zile înainte, nu cu o oră înainte. Nu învăța textul pe de rost, ci doar ideile principale și cuvintele-cheie. Folosește fraze scurte: sunt mai ușor de spus și mai ușor de înțeles. Repetă cu voce tare, de preferat în fața unui prieten. În timpul prezentării, uită-te la public și respiră. Dacă uiți un cuvânt, nu te opri: explică-l cu alte cuvinte. Publicul nu așteaptă de la tine o română perfectă, ci o idee clară. Și nu uita: după primele două minute, frica scade aproape întotdeauna.

Vocabolario: limbă străină = lingua straniera · a se dubla = raddoppiare · sfat = consiglio · pe de rost = a memoria · cuvânt-cheie = parola chiave · cu voce tare = ad alta voce · de preferat = preferibilmente · a respira = respirare · a se opri = fermarsi · a scădea = diminuire

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Într-o limbă străină frica de a vorbi în public e mai mare. 2) Autorul recomandă să înveți tot textul pe de rost. 3) Publicul așteaptă de la tine o română perfectă.

1) Vero (frica se dublează) · 2) Falso (doar ideile principale și cuvintele-cheie) · 3) Falso (așteaptă o idee clară)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — La forma passiva

Trasforma al passivo: "Echipa a realizat cercetarea."

Cercetarea a fost realizată de echipă.

Esercizio 2 — L'accordo del participio

Completa: "Rezultatele vor fi ___ (a prezenta) mâine." e "Clădirea a fost ___ (a construi) în 1900."

Rezultatele vor fi prezentate mâine. · Clădirea a fost construită în 1900.

Esercizio 3 — Il "se" passivante

Traduci: "Si dice che...", "Si vendono appartamenti.", "Si osserva un aumento."

Se spune că... · Se vând apartamente. · Se observă o creștere.

Esercizio 4 — Il supino

Traduci con il supino: "Ho molte cose da fare."

Am multe de făcut.

Esercizio 5 — Supino o congiuntivo?

Completa: "E greu de ___ (a spune)." e "E greu să ___ (a spune, eu) asta în public."

E greu de spus. · E greu să spun asta în public.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "dacă / văzut / rămâne / de / funcționează"

Rămâne de văzut dacă funcționează.

Esercizio 7 — Commenta il grafico

Descrivi con una frase: a) le vendite passano da 100 a 200; b) i turisti calano del 10%; c) il 60% dei partecipanti è giovane.

a) Vânzările s-au dublat. · b) Numărul turiștilor a scăzut cu zece la sută. · c) Majoritatea participanților sunt tineri.

Esercizio 8 — Produzione libera

Prepara una mini-presentazione di 8 frasi sulla tua città: apertura, struttura in parti, un dato commentato, una forma passiva, un "se" impersonale, un supino, la conclusione e l'invito alle domande.

Esempio: Bună ziua tuturor! Astăzi aș vrea să vă vorbesc despre orașul meu, Bologna. Prezentarea are trei părți: istoria, viața de azi și turismul. În primul rând, universitatea din Bologna a fost fondată în 1088 și este cea mai veche din Europa. În continuare, după cum vedeți în grafic, numărul turiștilor aproape s-a dublat în ultimii zece ani. Se spune că la Bologna se mănâncă cel mai bine din Italia — e greu de spus, dar merită încercat! În concluzie, e un oraș ușor de iubit. Vă mulțumesc pentru atenție! Aveți întrebări?

Ho completato la Settimana 47

Settimana 48Ripasso: Conversația Liberă

Obiettivo: fare il punto su tutto il percorso — ripassare il sistema verbale completo, eliminare gli errori più tipici degli italiani e i falsi amici, gestire una conversazione libera con naturalezza e parlare dei propri progressi — e autovalutarsi sul livello raggiunto.

Giorno	Attività
1–2	Vocabolario esteso: imparare una lingua e parlare dei propri progressi, espressioni per una conversazione fluida (24 parole)
3	Grammatica: ripasso generale — il sistema verbale rumeno completo in due tabelle (tempi dell'indicativo, modi e forme non personali)
4	Grammatica: ripasso generale — gli errori più tipici degli italiani e i falsi amici
5	18 frasi per la conversazione libera
6	Due dialoghi (un anno dopo / l'esame orale) + lettura "Scrisoare către mine, cel de acum un an"
7	Ripasso: 8 esercizi misti + autovalutazione finale

Giorno 1–2 · Vocabolario

Imparare una lingua e parlare dei propri progressi

Rumeno	Pronuncia	Italiano
a face progrese	a fa-tʃe pro-gre-se	fare progressi
a se descurca	a se des-kur-ka	cavarsela
a vorbi fluent	a vor-bi flu-ent	parlare correntemente
a avea accent	a a-ve-a ak-tʃent	avere l'accento (straniero)
a se exprima	a se eks-pri-ma	esprimersi
a-și găsi cuvintele	a-shi gə-si ku-vin-te-le	trovare le parole
a înțelege din context	a ɨn-tse-le-dʒe din kon-tekst	capire dal contesto
a se bloca	a se blo-ka	bloccarsi
a pierde firul	a pi-er-de fi-rul	perdere il filo
limbă maternă	lim-bə ma-ter-nə	lingua madre
nivel	ni-vel	livello
autoevaluare	a-u-to-e-va-lu-a-re	autovalutazione

Espressioni per una conversazione fluida

Rumeno	Pronuncia	Italiano
Cum să spun...?	kum sə spun	Come dire...?
mă rog	mə rog	vabbè, insomma (per correggersi)
Unde rămăsesem?	un-de rə-mə-se-sem	Dove eravamo rimasti?
Ce voiam să zic...	tʃe vo-jam sə zik	Cosa volevo dire...
apropo	a-pro-po	a proposito
revenind la subiect	re-ve-nind la su-bi-ekt	tornando all'argomento
dacă stau să mă gândesc	da-kə stau sə mə gɨn-desk	a pensarci bene
nu zic că nu	nu zik kə nu	non dico di no
până la urmă	pɨ-nə la ur-mə	alla fine, in fin dei conti
Pe bune?	pe bu-ne	Sul serio?
Exact asta voiam să spun!	eg-zakt as-ta vo-jam sə spun	È proprio quello che volevo dire!
să nu uit	sə nu u-it	prima che me ne dimentichi

Giorno 3 · Grammatica

Ripasso generale: il sistema verbale completo

I tempi dell'indicativo

In dodici mesi hai incontrato tutti i tempi dell'indicativo rumeno. Eccoli insieme, con lo stesso verbo — a face — alla 1ª persona singolare, e il mese in cui li hai studiati:

Tempo	a face (eu)	Italiano	Dove l'hai studiato
Prezent	fac	faccio	Mesi 01–04
Imperfect	făceam	facevo	Mese 12
Perfectul compus	am făcut	ho fatto	Mesi 05–06
Perfectul simplu	făcui	feci	Mese 11 (da riconoscere)
Mai-mult-ca-perfect	făcusem	avevo fatto	Mese 12
Viitor (letterario)	voi face	farò	Mese 07
Viitor (colloquiale)	o să fac	farò	Mese 07

Modi e forme non personali

E questi sono i modi e le forme non personali. Se sai formarli tutti con qualsiasi verbo, il sistema verbale rumeno non ha più segreti per te:

Forma	a face	Italiano	Dove l'hai studiato
Imperativ	fă! · nu face!	fa'! · non fare!	Mese 03
Conjunctiv prezent	să fac	che io faccia	Mese 08
Conjunctiv perfect	să fi făcut	che io abbia fatto	Mese 09
Condițional prezent	aș face	farei	Mese 10
Condițional perfect	aș fi făcut	avrei fatto	Mese 10
Prezumtiv	o fi făcut	avrà fatto	Mese 10
Gerunziu	făcând	facendo	Mese 12
Supin	de făcut	da fare	Mese 12

Un verbo al giorno — per mantenere vivo il sistema verbale anche dopo la fine del corso, scegli ogni mattina un verbo e coniugalo ad alta voce in tutti i tempi e i modi di queste due tabelle: merg, mergeam, am mers, mersesem, o să merg, aș merge, aș fi mers, mergând, de mers... Bastano due minuti. Per il presente puoi allenarti anche con il Drill Verbi nel menu in alto.

Giorno 4 · Grammatica

Ripasso generale: errori tipici e falsi amici

Gli errori più tipici degli italiani

La vicinanza tra le due lingue è un grande vantaggio, ma anche una trappola: molti errori nascono dal "ricalco" dell'italiano. Questi sono i più frequenti — se li eviti tutti, il tuo rumeno farà un salto di qualità:

Errore	Forma corretta	Perché
*Am văzut Maria.	Am văzut-o pe Maria.	oggetto persona: pe + ripresa del pronome
*Nu am văzut nimeni.	N-am văzut pe nimeni.	pe anche con nimeni, cineva, cine
*Cartea care am citit.	Cartea pe care am citit-o.	relativo oggetto: pe care + pronome
*Vreau că vii.	Vreau să vii.	congiuntivo dopo volontà e necessità
*Dacă aș avea timp, voi merge.	Dacă aș avea timp, aș merge.	condizionale in entrambe le frasi
*Sunt lucrând.	Lucrez (acum).	niente "stare + gerundio"
*Mi place muzica.	Îmi place muzica.	a inizio frase, forma piena del pronome
*Casa de Maria.	Casa Mariei.	possesso: genitivo, non "de"

I falsi amici da non dimenticare

Alcune parole rumene somigliano moltissimo a parole italiane, ma significano un'altra cosa. Sono le più insidiose proprio perché non ti viene il dubbio di controllarle:

Rumeno	Significa	Attenzione
carte	libro	"carta" = hârtie
firmă	ditta, azienda	"firma" = semnătură
gară	stazione ferroviaria	"gara" = concurs, cursă
a pleca	partire, andarsene	"piegare" = a îndoi
bărbat	uomo; marito	"barbuto" = bărbos
cameră	stanza (qualsiasi)	"camera da letto" = dormitor
vas	recipiente; nave	"vaso di fiori" = ghiveci
nervos	irritato, arrabbiato	"nervoso, in ansia" = agitat, emoționat

L'accento non è un difetto — dopo un anno avrai quasi certamente ancora un accento italiano, e va benissimo: i romeni lo trovano simpatico e ti diranno spesso Vorbiți foarte bine românește!. Concentrati piuttosto su ciò che cambia davvero il significato: le vocali ă e î (masă ≠ mase), l'articolo in fondo (casa ≠ casă) e il pe con le persone. Il resto verrà con la pratica.

Giorno 5 · Frasi utili

18 frasi per la conversazione libera

Cum să spun...?Come dire...?
Unde rămăsesem?Dove eravamo rimasti?
Revenind la subiect...Tornando all'argomento...
Apropo, ai auzit de festivalul de sâmbătă?A proposito, hai sentito del festival di sabato?
Dacă stau să mă gândesc, ai dreptate.A pensarci bene, hai ragione.
Nu zic că nu, dar...Non dico di no, ma...
Până la urmă, totul a ieșit bine.Alla fine è andato tutto bene.
Exact asta voiam să spun!È proprio quello che volevo dire!
Stai puțin, am pierdut firul.Aspetta un attimo, ho perso il filo.
Nu-mi găsesc cuvintele.Non trovo le parole.
Mă descurc destul de bine în română.Me la cavo abbastanza bene in rumeno.
Am făcut progrese mari anul ăsta.Ho fatto grandi progressi quest'anno.
Încă mă blochez când vorbesc repede.Mi blocco ancora quando parlo in fretta.
Înțeleg aproape tot din context.Capisco quasi tutto dal contesto.
Mi se spune că am accent italian.Mi dicono che ho l'accento italiano.
Dacă aș fi știut că e atât de frumoasă limba asta, aș fi început mai devreme!Se avessi saputo che questa lingua è così bella, avrei cominciato prima!
Mai am multe de învățat.Ho ancora molto da imparare.
Mulțumesc că ai avut răbdare cu mine!Grazie di aver avuto pazienza con me!

Giorno 6 · Dialoghi e lettura

Dialogo 1 — Un an mai târziu (Un anno dopo)

IOANA

Marco! Nu-mi vine să cred! Vorbești românește de-adevăratelea!

Marco! Non ci posso credere! Parli rumeno sul serio!

MARCO

Păi, am învățat un an întreg, în fiecare zi câte puțin.

Beh, ho studiato un anno intero, ogni giorno un po'.

IOANA

Și cum a fost? Ți s-a părut greu?

E com'è stato? Ti è sembrato difficile?

MARCO

La început, da. Când am ajuns prima dată la Cluj, nu înțelegeam nimic: toată lumea vorbea prea repede.

All'inizio sì. Quando sono arrivato la prima volta a Cluj, non capivo niente: tutti parlavano troppo in fretta.

IOANA

Și acum?

E adesso?

MARCO

Acum mă descurc. Mai greșesc, mai pierd firul, dar înțeleg aproape tot din context. Cum să spun... nu-mi mai e frică să vorbesc.

Adesso me la cavo. Sbaglio ancora, perdo ancora il filo, ma capisco quasi tutto dal contesto. Come dire... non ho più paura di parlare.

IOANA

Exact asta contează! Hai la o cafea, să-mi povestești tot.

È proprio questo che conta! Dai, andiamo a prenderci un caffè, così mi racconti tutto.

Dialogo 2 — Examenul oral (L'esame orale)

EXAMINATOAREA

Bună ziua! Vă rog să vă prezentați pe scurt.

Buongiorno! La prego di presentarsi brevemente.

ANA

Bună ziua! Mă numesc Ana Bianchi, sunt din Torino și lucrez ca arhitectă. Învăț româna de un an.

Buongiorno! Mi chiamo Ana Bianchi, sono di Torino e lavoro come architetta. Studio il rumeno da un anno.

EXAMINATOAREA

De ce ați ales să învățați româna?

Perché ha scelto di studiare il rumeno?

ANA

Din mai multe motive. În primul rând, colaborez cu o firmă din Iași. Apoi, fiind o limbă romanică, mi s-a părut o provocare frumoasă.

Per diversi motivi. Innanzitutto, collaboro con un'azienda di Iași. Poi, essendo una lingua romanza, mi è sembrata una bella sfida.

EXAMINATOAREA

Ce vi s-a părut cel mai greu?

Cosa le è sembrato più difficile?

ANA

Fără îndoială, pronumele și cazurile. De exemplu, „căruia” și „căreia” încă îmi dau bătăi de cap.

Senza dubbio i pronomi e i casi. Per esempio, "căruia" e "căreia" mi danno ancora del filo da torcere.

EXAMINATOAREA

Și dacă ar fi să începeți din nou, ce ați face altfel?

E se dovesse ricominciare, cosa farebbe diversamente?

ANA

Aș vorbi mai mult de la început, fără frică de greșeli. Dacă aș fi știut cât de mult ajută conversația, aș fi căutat mai devreme un partener de conversație.

Parlerei di più fin dall'inizio, senza paura di sbagliare. Se avessi saputo quanto aiuta la conversazione, avrei cercato prima un partner di conversazione.

Lettura — Scrisoare către mine, cel de acum un an

Scrisoare către mine, cel de acum un an

Dragă eu de acum un an, știu că acum te uiți la cuvântul „mulțumesc” și te întrebi cum se pronunță „ț”. Știu că „ă” și „î” ți se par imposibile și că articolul pus la sfârșitul cuvântului ți se pare o glumă. Nu te descuraja. Peste câteva luni o să comanzi o ciorbă fără să te gândești, o să te cerți amical cu un taximetrist despre fotbal și o să râzi la o glumă pe care, la început, n-ai fi înțeles-o. O să greșești de mii de ori, și e bine așa: fiecare greșeală te va învăța ceva. Vor fi și zile în care o să ai impresia că nu faci niciun progres. Continuă. O limbă nu se învață în linie dreaptă, ci în trepte. Și, mai ales, vorbește: cu vecinii, cu colegii, cu bunica unui prieten. Românii o să te ajute întotdeauna, pentru că pentru ei e o bucurie să-și audă limba vorbită de un străin. Cu drag, eu, cel de azi.

Vocabolario: a se descuraja = scoraggiarsi · a se certa = litigare · amical = in modo amichevole · taximetrist = tassista · a râde = ridere · glumă = scherzo, battuta · linie dreaptă = linea retta · treaptă = gradino · bucurie = gioia · străin = straniero · cu drag = con affetto

Comprensione del testo

Vero o Falso: 1) Autorul promite că nu va mai greși niciodată. 2) O limbă se învață în trepte, nu în linie dreaptă. 3) Românilor nu le place să audă un străin vorbind româna.

1) Falso (o să greșești de mii de ori, și e bine așa) · 2) Vero · 3) Falso (pentru ei e o bucurie)

Giorno 7 · Ripasso

Esercizi misti

Esercizio 1 — Tutti i tempi

Coniuga "a merge" alla 1ª persona singolare: presente, imperfect, perfectul compus, mai-mult-ca-perfect, futuro colloquiale, condizionale presente.

merg · mergeam · am mers · mersesem · o să merg · aș merge

Esercizio 2 — Correggi l'errore

Correggi: "Am văzut Maria ieri la teatru."

Am văzut-o pe Maria ieri la teatru.

Esercizio 3 — Correggi l'errore

Correggi: "Vreau că vii cu mine."

Vreau să vii cu mine.

Esercizio 4 — Attenzione ai falsi amici

Traduci: "Ho firmato il contratto in stazione."

Am semnat contractul la gară.

Esercizio 5 — Il periodo ipotetico al passato

Traduci: "Se l'avessi saputo, sarei venuto."

Dacă aș fi știut, aș fi venit.

Esercizio 6 — Riordina la frase

Riordina: "învățat / multe / am / de / mai"

Mai am multe de învățat.

Esercizio 7 — Due registri

Rifiuta un invito a cena: a) scrivendo alla direttrice; b) scrivendo a un amico.

a) Vă mulțumesc pentru invitație, dar din păcate nu pot veni. · b) Mersi, dar nu pot, sorry! Data viitoare, promit!

Esercizio 8 — Produzione libera

Scrivi un testo di 8-10 frasi dal titolo "Anul meu cu limba română": com'era all'inizio (imperfect), cosa era successo prima (mai-mult-ca-perfect), cosa hai imparato e fatto (perfectul compus), un rimpianto (condizionale passato), un progetto (futuro), un proverbio e una frase con il supino.

Esempio: Acum un an nu știam nicio vorbă în română. Mă hotărâsem să învăț limba după o vacanță la Brașov, unde mă îndrăgostisem de munți. La început mă blocam la fiecare frază și îmi era rușine să vorbesc. Cu timpul am învățat să mă descurc: am comandat la restaurant, am închiriat un apartament și am ținut chiar și o mică prezentare. Dacă aș fi vorbit mai mult de la început, aș fi făcut progrese mai repede. Anul viitor o să merg la un curs de vară la Cluj. Vorba aceea: cine se scoală de dimineață, departe ajunge. Mai am multe de învățat, dar acum pot spune cu mândrie: vorbesc românește!

Ho completato la Settimana 48

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "O zi întreagă în română" (Una giornata intera in rumeno)

Per l'ultima conversazione guidata del percorso, immagina di vivere un'intera giornata in Romania e recita ad alta voce tutte le parti (o con un compagno di studio), passando da un registro all'altro e usando tutto quello che hai imparato in questi dodici mesi:

Mattina: telefona al proprietario di casa per un guasto. Racconta cosa è successo con l'imperfect e il mai-mult-ca-perfect ("Când m-am trezit, nu era apă caldă; vă sunasem deja ieri...") e negozia una soluzione ("Ne putem înțelege...?", "Ce despăgubire...?").
Pranzo con i colleghi: discuti un tema di attualità (telemunca, turismul de masă, inteligența artificială) con una concessione ("Într-adevăr...", "Admit că..."), una riformulazione ("Altfel spus...") e un'espressione con il gerunziu ("Având în vedere...", "Ținând cont de...").
Pomeriggio: presenta in due minuti un progetto con un grafico — apertura, struttura, un dato commentato ("Se observă o creștere de..."), una forma passiva ("a fost realizat de...") — e rispondi a due domande del pubblico ("E greu de spus...", "Rămâne de văzut...").
Sera con gli amici: passa al registro informale ("Salut! Ce se aude?"), racconta la giornata con un modo di dire e un po' di slang ("Am încurcat-o...", "A fost beton!") e reagisci alle loro storie ("Pe bune?", "Nu zic că nu, dar...").
Prima di salutarvi, fai il bilancio del tuo anno di rumeno: com'eri all'inizio ("La început nu înțelegeam nimic..."), un rimpianto ("Dacă aș fi știut...") e un progetto ("Mai am multe de învățat, dar...") — poi congedati come un vero romeno ("Hai, pa, ne auzim! Te pup!").

Verifica del Mese 12

Sei arrivato alla fine del percorso. Controlla di saper fare tutte queste cose senza guardare gli appunti: se le spunti tutte, sei pronto per la conversazione libera — e per il livello C1.

☐ Gestire situazioni reali complesseaffittare casa (chirie, garanție, întreținere, contract de închiriere), fare un reclamo e negoziare un compromesso (Ne putem înțelege la...? Ce despăgubire îmi puteți oferi?)
☐ Usare l'imperfecteram, aveam, făceam per descrizioni, abitudini e azioni interrotte (Dormeam când a sunat telefonul), e per la cortesia (Voiam să vă întreb...)
☐ Usare il mai-mult-ca-perfectplecasem, făcuse, fusesem per ciò che era già successo prima (Când am ajuns, trenul plecase deja), nella giusta sequenza con perfectul compus e imperfect
☐ Argomentare con finezzaconcedere e riformulare (într-adevăr, ce-i drept, admit că, altfel spus, mai exact) e collegare le idee con i relativi con i casi (pe care, căruia, căreia, cărora, al cărui, a cărei)
☐ Usare il gerunziulucrând, fiind, având, văzându-l e le espressioni fisse (având în vedere, ținând cont de, judecând după), senza usarlo mai per "sto facendo"
☐ Tenere una breve presentazionestrutturarla (în primul rând, în continuare, pe scurt, în concluzie), commentare un grafico (a crescut cu..., s-a dublat, majoritatea) e rispondere alle domande del pubblico
☐ Usare la passiva e il supinoa fost construit de, vor fi prezentate, se spune că, se observă; am multe de făcut, e greu de spus, rămâne de văzut, merită văzut
☐ Fare il punto sull'intero percorsopadroneggiare il sistema verbale completo, evitare gli errori tipici (pe + persona, să dopo vreau) e i falsi amici (carte, firmă, gară, a pleca) e parlare dei propri progressi (Mă descurc, Mai am multe de învățat)

Bună ziua

Un metodo,non un elencodi parole

Roadmapdei 12 Mesi

Alfabeto& Pronuncia

PrimiiPași

Saluti per momento della giornata

Formule di cortesia

Stato d'animo — "Ce mai faci?"

Congedo

Connettivi e nazionalità

Pronomi e il verbo "a fi" (essere)

Pronomi personali soggetto

A fi — essere (presente)

Fare domande sì/no

Registro: Tu vs Dumneavoastră

Quando usare la forma di cortesia

20 frasi per gestire una prima conversazione

Dialogo 1 (informale) — Prima întâlnire

Dialogo 2 (formale) — La recepție (Alla reception)

Lettura — Despre mine

Esercizi misti

Oggetti quotidiani

Persone e luoghi

Colori (anteprima dell'accordo di genere)

I tre generi e l'articolo indeterminativo

Maschile, femminile... e neutro

Articolo determinativo: si attacca alla fine della parola

Singolare

Il plurale (forme di base)

18 frasi per chiedere, indicare e descrivere

Dialogo 1 — În clasă (In classe)

Dialogo 2 — La un magazin (Al negozio)

Lettura — Camera mea

Esercizi misti

I numeri da 0 a 20

Decine e cento

Numeri ordinali

Giorni e momenti della giornata

Come si formano i numeri composti

Da 11 a 19: "X sopra dieci"

Dalle decine in poi: "decina și unità"

Le parole per chiedere

Dire l'ora con precisione

Cât e ceasul? — Che ore sono?

18 frasi su orari, appuntamenti e quantità

Dialogo 1 — Stabilim o întâlnire (Fissiamo un incontro)

Dialogo 2 — La telefon (Al telefono)

Lettura — Programul meu

Esercizi misti

Famiglia allargata

Aggettivi descrittivi (accordo di genere)

Il verbo "a avea" (avere)

A avea — presente e negazione

Accordo dell'aggettivo e possessivi completi

L'aggettivo concorda sempre, e va dopo il nome

Possessivi — tutte le persone

18 frasi per parlare di famiglia e persone

Dialogo 1 — Despre familie (Sulla famiglia)

Dialogo 2 — Un prieten în comun (Un amico in comune)

Lettura — Familia mea

Esercizi misti

Conversazione guidata di fine mese

Copione: "Cunoștință nouă" (Nuova conoscenza)

Verifica del Mese 01

Viața deZi cu Zi

La routine quotidiana

Lavoro, scuola e tempo libero

Frequenza

I verbi riflessivi

A se trezi (svegliarsi)

Lo stesso schema per altri verbi riflessivi

I quattro gruppi di coniugazione, a fondo

Gruppo -a (il più numeroso)

Gruppo -a senza -ez

Gruppo -i: a citi (leggere)

18 frasi per raccontare la routine

Dialogo 1 — O zi obișnuită (Una giornata tipo)

Dialogo 2 — Weekendul (Il weekend)

Lettura — O zi din viața mea

Esercizi misti

Un metodo,
non un elenco
di parole

Roadmap
dei 12 Mesi

Alfabeto
& Pronuncia

Primii
Pași

Viața de
Zi cu Zi

Prin
Oraș